Flota aeriană a Republicii Moldova – cimitir de vechituri: 25 de avioane şi elicoptere

20/03/2025

News

Republica Moldova are 25 de avioane şi elicoptere, dar cele mai multe dintre ele sunt nefuncţionale şi zac în cimitirele de vechituri de pe aerodromurile din Chişinău, Bălţi şi Mărculeşti. Nu pot fi vândute, odată cu intrarea în vigoare, în 2017, a unor prevederi legislative. Nici readucerea lor în stare de zbor nu este rentabilă din punct de vedere economic, scrie tvrmoldova.md.

Statul deţine prin două intreprinderi 5 avioane cu destinaţie civilă, toate nefuncţionale şi 20 de elicoptere. Doar unul dintre acestea are certificat de navigabilitate şi este într-o misiune umanitară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Un elicopter de tip Mi-8 destinat transportului de persoane oficiale se află la Mărculeşti. Pe timpuri, cu el au zburat foştii preşedinţi ai Republicii Moldova, Vladimir Voronin şi Mihai Ghimpu.

NICOLAE CLICHICI, administrator, Aeroportul Internaţional Chişinău: „Cred că din 2015 – 2016 nu a mai fost utilizat deoarece nu au fost cerinţe. Zborul cu elicopterul este destul de costisitor, şi probabil că statul, la momentul actual nu are o cerere mare pentru astfel de servicii”.

Elicopterul produs în anul 1986 este întreţinut de către angajaţii aeroportului Mărculeşti. A fost achiziţionat din România, unde a fost folosit chiar de fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu. Exteriorul si interiorul sunt într-o stare bună. Elicopterul a fost reparat capital în 2017 dar nu are certificat de navigabilitate.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Elicopterul a efectuat ultimul zbor de verificare în anul 2021. De atunci este parcat pe aeroportul din Mărculeşti. Lunar, personalul aeronautic îl menţine în stare de funcţionare şi îi porneşte motoarele”.

Şi la Aeroporul din Chişinău stă parcat, de mai mulţi ani, un avion de tip YAK-40 fabricat în anul 1979. În anul 2003, Vladimir Putin l-a dăruit preşedintelui de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

SERGHEI BURDUH, şef, Departamentul Operaţional, AIC: „Primii vreo doi ani, aeronava dată opera rute cu primele persoane din stat. Deci, preşedintele ţării, prim-ministrul, preşedintele Parlamentului. Mai apoi, în Europa au fost introduse nişte standarde mai stricte referitor la zgomot şi emisiile de CO2 şi aeronava dată, după caracteristicile tehnice, nu se încadra în parametrii daţi”.

Pe 2 ianuarie 2007, aeronava a efectutat ultimul zbor pe cursa Chișinau-Praga având 22 de pasageri la bord. Pe atunci, era în gestiunea fostei companii de stat AIR MOLDOVA și făcea curse regulate spre România, Cehia, Ucraina și Cipru. În 2010, avionul a fost scos în vânzare pentru suma de 430 de mii de dolari, dar nu s-au găsit cumpăratori.

Avionul are nevoie de reparatii substanţiale care nu mai sunt rentabile. Acum este in gestiunea Întreprinderii de Stat Moldaeroservice, aflată in insolventa.

Nouă elicoptere sunt și pe aerodromul din Bălţi. Doar câteva dintre ele mai pot fi repuse în funcţiune. In prezent, statul nu poate vinde aparatele de zbor pe care le are în proprietate şi nici ceea ce a mai rămas din ele din cauza unor ambiguităţi legislative.

ROMAN COJUHARI, director, APP: „Anterior, până în 2017, întreprinderile puteau să vândă ei singuri bunurile cu permisiunea fondatorului. Astăzi doar APP-ul poate vinde bunurile imobile care sunt în proprietatea statului. Respectiv niciun act normativ nu se face referire şi la aeronave. Acum noi pe de o parte analizăm şi legislaţia şi am făcut şi nişte interpelări la ministere să vedem ce se întâmplă cu aeronavele când urmează a fi valorificate”.

Uniunea Veteranilor Aviaţiei Civile „Aviator” din Republica Moldova a propus autorităţilor construcţia unui muzeu al aviaţiei civile, unde pot fi expuse aeronavele nefunctionale.

Ambalajele de unică folosință și cele reutilizabile vor fi returnate contra plată

Recipiente de plastic, sticlă și aluminiu utilizate pentru ambalarea băuturilor comercializate în Republica Moldova vor putea fi returnate contra plată. Ministerul Mediului a anunțat implementarea unui sistem de depozit destinat reducerii deșeurilor și promovării unui comportament mai responsabil față de mediu.

Conform Ministerului Mediului, sistemul de depozit presupune adăugarea unei taxe suplimentare la prețul băuturii, care va fi rambursată consumatorilor odată cu returnarea ambalajului. Măsura vizează recipientele din plastic, sticlă și aluminiu, încurajând astfel reciclarea și reutilizarea acestora.

„Scopul este să schimbăm mentalitatea oamenilor, astfel încât să nu mai privească ambalajele ca pe simple deșeuri, ci ca pe obiecte care pot fi reciclate și refolosite”, se menționează în comunicatul Ministerului Mediului.

Administratorul sistemului de depozit va fi desemnat de producătorii care dețin cel puțin 60 % din numărul total de unități de ambalaje plasate pe piață. Acesta va avea responsabilitatea de a asigura funcționarea eficientă a sistemului, în conformitate cu reglementările stabilite.

Punctele de returnare ale ambalajelor vor fi organizate în structurile de vânzare ale comercianților sau în imediata lor vecinătate, fără a depăși o distanță de 150 de metri de locația principală. Programul acestora va fi aliniat cu cel al magazinelor, pentru a facilita accesul consumatorilor.

Sistemul va fi obligatoriu pe întreg teritoriul Republicii Moldova și se va aplica atât producătorilor locali, cât și importatorilor.

Rușii au amenințat o minoră ucraineană, că-i publică fotografii intime furate din telefonul ei, dacă nu comite un atac

Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) și Poliția Națională au depistat și oprit o tentativă a serviciilor secrete rusești de a comite un atac terorist folosind o minoră ucraineană, pe care au șantajat-o să amplaseze un dispozitiv exploziv în oraşul Ternopil. Potrivit SBU, rușii aveau de gând să o ucidă și pe fată.

Autoritățile ucrainene au reținut o elevă în vârstă de 14 ani, pe care rușii au recrutat-o pentru a o arunca în aer împreună cu o încărcătură explozivă în apropierea departamentului de poliție din Ternopil, a anunțat SBU într-un comunicat.

Potrivit anchetatorilor, serviciile secrete rusești au „observat-o” pe fată atunci când aceasta încerca să câștige bani pe canalele Telegram. Pentru a o obliga să coopereze, infractorii i-au „hackuit” telefonul și au șantajat-o că vor publica pe internet fotografii intime ale minorei găsite în telefon.

Ca urmare, eleva a acceptat să lucreze pentru ruși și, urmând instrucțiunile primite, a confecționat un dispozitiv exploziv improvizat, pe care l-a ascuns într-un rucsac și l-a lăsat în secret sub o mașină parcată lângă clădirea poliției din Ternopil. Potrivit SBU, ofițerii de informații ruși plănuiau să detoneze de la distanță dispozitivul exploziv, astfel încât să o ucidă pe minoră și un număr cât mai mare de oameni care s-ar fi aflat în zonă.

Ofițerii SBU au descoperit și neutralizat la timp explozibilii și au reținut-o pe minoră, care este cercetată acum pentru tentativă de act terorist, potrivit comunicatului. Fata se află în arest la domiciliu, riscând până la 10 ani de închisoare cu confiscarea bunurilor.

Autoritățile continuă anchetă pentru a stabili toate circumstanțele infracțiunii, mai precizează SBU.

Putin impune ucrainenilor din teritoriile ocupate să-şi ia paşapoarte ruseşti ori să plece pâna pe 10 septembrie 2025

Preşedintele rus Vladimir Putin face presiuni asupra ucrainenilor aflaţi în Rusia sau în cele patru regiuni ocupate în Ucraina să ceară cetăţenia rusă sau să plece în altă parte, potrivit serviciilor de informaţii britanice, citate sâmbătă de DPA, relateză Agerpres.

Putin a semnat un nou decret care îi obligă pe cetăţenii ucraineni care locuiesc în teritoriile respective să-şi „reglementeze statutul juridic” până la 10 septembrie sau să părăsească zona, a indicat Ministerul Apărării de la Londra în ultima sa actualizare a informaţiilor obţinute de serviciile sale secrete privind evoluţia situaţiei de pe frontul din Ucraina.

„Decretul lui Putin este aproape sigur destinat să forţeze plecarea de pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia a cetăţenilor ucraineni care refuză să accepte paşapoartele şi cetăţenia rusă”, se arată în raportul postat pe platforma X.

Kremlinul continuă să ducă o politică de „rusificare” forţată a teritoriilor ocupate ilegal în Ucraina, ca parte a „eforturilor de lungă durată de a extirpa cultura, identitatea şi statalitatea ucrainene”, a adăugat acesta.

Moscova consideră în mod ilegal că peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată în urmă cu peste un deceniu, precum şi regiunile parţial ocupate Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, anexate în 2022, fac parte din Rusia, se arată în nota ministerului britanic citat.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat la 19 martie că Ucraina nu va recunoaşte teritoriile ucrainene ocupate drept ruseşti, afirmând că aceasta este o linie roşie a Kievului. El a spus că aceasta va fi una dintre problemele dificile ale negocierilor viitoare cu Moscova, potrivit Unian.

Reprezentantul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu şi relaţia cu Rusia, Steve Witkoff, s-a referit într-un interviu acordat vineri lui Tucker Carlson, fost prezentator la Fox News, şi la viitorul statut al teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.

„Cea mai mare problemă în acest conflict o constituie Crimeea şi patru regiuni – Doneţk, Lugansk şi altele două (Herson şi Zaporojie). Acolo sunt vorbitori de limbă rusă, au fost referendumuri în care majoritatea covârşitoare a oamenilor şi-a exprimat dorinţa de a fi sub conducerea Rusiei. Aceasta este problema cheie a conflictului”, a spus el.

Aşa-numitul referendum din Crimeea nu a fost recunoscut de Kiev şi de comunitatea internaţională, la fel cum nu au fost recunoscute nici pretinsele referendumuri din cele patru regiuni, organizate de Moscova în plin război, sub ameninţarea armelor.