Fostul comandant al separatiștilor din Donbas spune că Rusia a pierdut bătălia din estul Ucrainei

16/05/2022

News

Fostul comandant rus Igor Girkhin, pe larg mediatizat în Rusia după ce a comandat separatiștii pro-ruși din Donbas după anexarea ilegală a Crimeii, spune că noua ofensivă declanșată de ministerul Apărării de la Moscova în estul Ucrainei a eșuat, scrie HotNews.

Girkhin face într-o postare publicată pe canalul său de Telegram o amplă radiografie a situației de pe toate fronturile în care se dau lupte în Donbas, concluzionând că ampla ofensivă declanșată de Moscova pe 18 aprilie, după retragerea trupelor rusești din regiunile Kiev și Chernihiv, nu și-a atins obiectivele și că a fost oprită de ucraineni.

„Cu regret trebuie să spun că operațiunea amplu mediatizată de la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai, de a înfrânge grupul de inamici din Donețk a eșuat”, scrie el.

„În peste două săptămâni de ostilități înverșunate (care au costat ambele tabere pierderi uriașe) au fost atinse doar obiective la nivel tactic. Nici măcar o singură localitate mare nu a fost eliberată”, explică el, amintind că orașul Rubijne din Luhansk ar putea reprezenta o excepție dar că luptele pentru acesta au început înainte de declanșarea noii ofensive generale.

„Este clar acum că Donbasul nu va fi eliberat până la începutul verii”, continuă Girkhin, adăugând că este improbabil ca forțele ucrainene să fie împinse de la periferia Donețkului.

Comandantul rus spune că forțele Moscovei nu vor provoca nici măcar „o înfrângere limitată” ucrainenilor

Girkhin critică comandamentul militar de la Moscova, afirmând că intenția acestuia a fost „atât de evidentă, terenul atât de în favoarea apărătorilor și că raportul de trupe atât de echilibrat de ambele părți încât doar Statul Major al nostru se putea gândi la un succes decisiv”.

„În momentul de față trupele noastre au fost atrase în bătălii ofensive epuizante, continuând să joace după regulile oferite de inamic”, subliniază el, amintind de tentativa eșuată de traversare a râului Doneț ca un exemplu de „nebunie extraordinară”.

Girkhin avertizează de asemenea că „pierderile suferite în bătăliile ofensive zilnice nu pot fi compensate rapid cu înlocuiri instruite” și că ucrainenii continuă să își antreneze rezervele strategice „într-un ritm frenetic”.

„Trupele noastre nu vor provoca nici măcar o înfrângere limitată a inamicului pe un câmp de luptă și este necesar să ne pregătim pentru un război dificil de durată și pe scară largă”, își încheie el postarea, subliniind mesajul cu majuscule.

Cine este Igor Ghirkin, fostul comandant al separatiștilor din Donbas

Ghirkin, „Strelkov” („trăgător” în limba rusă), era unul dintre principalii comandanţi ai separatiştilor pro-ruși la începutul războiului cu armata ucraineană în Donbas, după anexarea Crimeii, şi probabil cel mai mediatizat comandant al acestora la acea vreme.

Înainte de a prelua comanda trupelor separatiste din Donbas, Ghirkin a jucat un rol important în planificarea anexării Crimeii și organizarea notoriilor „omuleți verzi” ai Rusiei, el fiind la momentul respectiv un ofițer al FSB, principalul serviciu de informații de la Moscova.

Acesta a fost pus sub acuzare pentru crimă în Olanda din cauza rolului său în doborârea zborului MH17 al Malaysian Airlines deasupra Ucrainei în 2014.

Săptămâna trecută Ghirkin a lansat un atac dur împotriva ministrului rus al Apărării Serghei Șoigu, acuzându-l pe acesta de „neglijență criminală”.

„Îl acuz direct pe Serghei Șoigu de, cel puțin, neglijență criminală”, afirmă Igor Ghirkin într-o înregistrare video postată pe canalul său de Telegram. „Nu am dovezi să îl acuz de trădare, dar o suspectez”, a adăugat el.

O fetiță de 4 ani a murit după ce a mâncat macrou congelat, iar bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

O fetiță de 4 ani dintr-o localitate din județul Călărași, România, a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat cumpărat de la magazinul din sat. Bunica, care era internată în spital după ce i s-a făcut și ei rău după masă, a făcut infarct și a murit și ea când a primit vestea despre decesul nepoatei, spune Ministerul Sănătății într-un comunicat.

Tragedia s-a petrecut luni dimineață, în jurul orei 8:30. Familia a sunat la 112 întrucât fetița de 4 ani era în stare de inconștiență. A fost dusă la spitalul județean, a fost intubată, însă, în cele din urmă, a murit. Trei ore mai târziu, familia a sunat din nou la 112, pentru că și bunicilor li s-a făcut rău. Bunica în vârstă de 55 de ani și bunicul de 66 de ani au fost duși la spitalul din Oltenița. Din păcate, și bunica a murit. Rudele spun că starea lor de sănătate s-a deteriorat după ce au mâncat pește macrou congelat cumpărat de la magazinul din sat. DSP face acum o anchetă epidemiologică pentru a afla ce s-a întâmplat. O altă anchetă a fost începută de Direcția Sanitar-Veterinară. De asemenea, Poliția a fost sesizată în acest caz și este așteptat rezultatul necropsiei fetiței. Sebastian Hotca, șeful ANPC, a spus că și instituția pe care o conduce va face verificări: „Noi am adresat niște avertismente către consumatori în perioada Floriilor, în care se consumă pește, cu privire la calitatea produselor… În acest caz vom face verificări pentru a stabilit dacă operatorul economic a desfășurat o activitate autorizată, dacă are condiții de depozitare și comercializare a peștelui în conformitate cu prevederile legale”.

Ministerul Sănătății a precizat: „În cursul zilei de 29.04.2024, s-a înregistrat un eveniment tragic în județul Călărași, decedând în aceeași zi, în cursul dimineții, o fetiță de 4 ani și, în jurul prânzului, bunica acesteia. Evenimentul a fost notificat inițial ca suspiciune de toxiinfecție alimentară, fiind posibil incriminat peștele consumat în cursul zilei de duminică. La masă au participat 10 persoane, din care 4 copii și 6 adulți, produsele consumate au fost numeroase (pește, ceafă porc, mici, cârnați porc, coaste porc, gogoși). Grețuri și vărsături au avut doar fețița de 4 ani și bunica acesteia. Tabloul clinic al fetiței poate fi asociat eventual cu o intoxicație alimentară, iar în cazul bunicii (cu afecțiuni preexistente: infarct miocardic, fibrilație atrială), stopul cardio-respirator a survenit în momentul transmiterii veștii că fetița a decedat și nu a putut fi resuscitată. Serviciul de Medicină Legală va efectua necropsia ambelor persoane și vor fi prelevate probe, inclusiv toxicologice, în vederea stabilirii cauzei / cauzelor de deces”.

Ancheta în acest caz este coordonată de un procuror

„La data de 29 aprilie a.c., în jurul orei 10:20, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au fost sesizați cu privire la faptul că o minoră și bunica sa, de 59 de ani, au fost preluate de la domiciliu cu o ambulanță și transportate la două unități spitalicești diferite, unde, ulterior, au decedat. Având în vedere gravitatea faptelor sesizate, a fost constituită o echipă operativă coordonată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, fiind întocmit un dosar penal, în care sunt efectuate cercetări, cu privire la împrejurările în care a survenit decesul. De asemenea, la cercetarea la fața locului au participat reprezentanți ai Direcției Sanitar Veterinare Călărași și ai Direcției de Sănătate Publică Călărași. În prezent, sunt efectuate cercetări cu privire la stabilirea situației de fapt”, a transmis Poliția.

Rusia pregătește un plan în trei pași pentru a destabiliza Ucraina

Căderea orașului Ceasiv Iar din regiunea Donețk, într-un mod asemănător cu Avdiivka, este probabil o chestiune de timp, spune adjunctul serviciilor militare de informații, generalul Vadim Skibitski, într-un interviu pentru The Economist, potrivit The Kyiv Post citat de digi24.ro.

Acesta vorbește și despre un plan al rușilor în trei pași pentru a destabiliza Ucraina. „Nu astăzi sau mâine, desigur, dar totul depinde de rezervele și proviziile noastre”, a adăugat generalul, în legătură cu asediul localității Ceasiv Iar, pe care rușii încearcă să o cucerească. Forțele ruse și-au mutat atenția către Ceasiv Iar, un oraș-cheie care poate deschide calea către noi progrese în regiune, după ce au capturat Avdiivka în februarie.

Ucraina se confruntă, de asemenea, cu o situație dificilă în apropierea satului Ocheretyne, un sat aflat la aproximativ 15 kilometri nord-vest de Avdiivka, unde trupele Moscovei au reușit să creeze o breșă. Skibitski crede că principalul obiectiv al Rusiei este să captureze restul regiunilor Donețk și Lugansk. Privind mai departe, Kremlinul se pregătește probabil pentru o ofensivă în jurul nord-estului regiunilor Sumî și Harkov. Asta s-ar putea întâmpla la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie, a sugerat Skibitski. Grupul de forțe ruse din jurul graniței Oblastului Harkov are în prezent 35.000 de oameni, dar urmează să se extindă la 50.000-70.000 de soldați, potrivit generalului. Deși acest lucru nu este suficient pentru a captura un oraș important, ar putea fi suficient pentru sarcini mai mici. „O operațiune rapidă pentru a intra și a ieși: poate. Dar o operațiune de a lua Harkov, sau chiar orașul Sumî, este altceva”, spune Skibitski.

Mai va fi o lună cheie, deoarece Rusia pregătește un plan în trei pași pentru a destabiliza Ucraina, a spus generalul. Prima parte se referă la presiunea militară. Chiar dacă SUA au aprobat în cele din urmă un proiect de lege de ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, probabil că va dura câteva săptămâni înainte ca aceasta să aibă un impact asupra câmpului de luptă, oferind Rusiei timp să continue ofensiva. A doua fază este o campanie de dezinformare care vizează subminarea conducerii ucrainene și impulsul de mobilizare. Mulți observatori au criticat eforturile întârziate ale Kievului, care au dus la un deficit de trupe, dar țara a adoptat în cele din urmă un proiect de lege pentru mobilizare în aprilie.

Skibitski a recunoscut că situația personalului militar s-a îmbunătățit oarecum din decembrie 2023, dar a spus că această criză de soldați este departe de a se termina. Al treilea pas, Rusia va încerca să izoleze Ucraina la nivel internațional. Încrederea în SUA a fost zdruncinată de întârzierea de aproape șapte luni în adoptarea proiectului de lege, iar o posibilă victorie a lui Donald Trump la viitoarele alegeri prezidențiale din noiembrie face perspectivele de viitor și mai incerte. Potrivit lui Skibitski, principalul factor necunoscut este Europa și dacă va fi capabilă să-și intensifice producția de apărare pentru a ajuta Ucraina și a împiedica alte agresiuni rusești. Privind posibilul sfârșit al războiului, ofițerul de informații consideră că doar victoriile pe câmpul de luptă nu ar fi suficiente. Chiar dacă Ucraina reușește să împingă forțele ruse la granițele sale, războaie ca acesta trebuie să se încheie în cele din urmă prin tratate, a spus el. Ambele părți concurează acum pentru „cea mai favorabilă poziție”, dar orice discuții reale pot începe cel mai devreme abia în a doua jumătate a anului 2025, a estimat generalul. Skibitski crede că până atunci și Rusia se va confrunta cu provocări semnificative, deoarece producția de arme va atinge un platou până la începutul anului 2026 din cauza lipsei de materiale și personal.

Scopul Rusiei în 2024 este să ocupe complet regiunile Donețk, Lugansk și, dacă este posibil, Zaporojie, a declarat și comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei Oleksandr Pavliuk pentru revista Times. Probabil că Rusia încearcă să ocupe cât mai mult teritoriu posibil înainte ca impactul ajutorului american să se simtă pe câmpul de luptă. Ceasiv Iar rămâne una dintre țintele cheie ale Rusiei, deoarece ar putea facilita progrese suplimentare către orașele din apropiere Kostiantynivka, Kramatorsk și Sloviansk.

Spațiile comerciale de la aeroport vor fi licitate pentru închiriere după alte reguli

Spațiile comerciale de la aeroport vor fi licitate pentru închiriere după alte reguli, a anunțat Agenția Proprietății Publice (APP) din Republica Moldova, scrie evz.ro.

Decizia a fost luată după ce au eșuat primele două încercări de atribuire prin licitație a spațiilor comerciale de la Aeroportului Internațional Chișinău, cunoscute anterior ca „Magazinele Șor”, după proprietarul acestora, condamnatul fugar Ilan Șor.

Acum, Agenția Proprietății Publice spune că va ajusta condițiilor de participare la licitația pentru locațiunea spațiilor din aeroport pentru a atrage mai multe companii internaționale de renume.

„Având în vedere că în ultima etapă a licitației anterioare a depus actele doar o singură companie, Agenția Proprietății Publice (APP) propune ca o nouă licitație să se organizeze cu schimbarea condițiilor”, se arată în comunicatul APP.

Care vor fi noile condiții de participare

„Drept urmare, APP va recomanda AIC să examineze oportunitatea ajustării caietului de sarcini prin:

– Includerea explicațiilor suplimentare și mai detaliate ale criteriilor, fără a lăsa loc de interpretări;

– Reducerea numărului de aeroporturi în care participanții trebuie să își demonstreze activitatea, drept recomandare de la 10 la 7;

– Divizarea licitației în 2 loturi distincte, pe domenii, un lot pentru Travel Retail (magazine) și un alt lot pentru Food and Beverages (restaurante).

Se va propune extinderea termenului de transmitere în chirie a spațiilor de la 3 la 5 ani pentru compania câștigătoare. Menționăm că termenul de 3 ani prevăzut inițial în caietul de sarcini este bazat pe normele legale existente”, se mai afirmă în document.

Se va schimba și legea privitoare la aeroport

Pentru a exclude limitarea actuală de maximum 3 ani de contract în locațiunea spațiilor din cadrul aeroportului, APP va veni către Parlament cu propuneri de ajustare a legii, pentru a include Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău” în lista bunurilor nepasibile (interzise) de privatizare. Această modificare, de asemenea, va garanta că AIC va rămâne în proprietatea statului pe viitor.

Termenul de inițiere a licitației va curge din momentul modificării legislației cu privire la bunurile nepasibile de privatizare”, se arată în comunicatul emis de APP.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, licitația pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău a fost sistată, după ce s-a constatat că singurul ofertant existent nu a depus toate actele necesare.