Guvernul dublează taxele de traversare a barajului Costești – Stînca

Guvernul majorează taxele pentru mijloacele de transport care traversează barajul Nodului Hidrotehnic Costești – Stînca de pe rîul Prut, scrie noi.md.

O decizie în acest sens ar urma să fie aprobată la ședința cabinetului de miniștri de miercuri, 27 noiembrie. Documentul a fost elaborat și propus de Agenția Proprietăți Publice. Astfel, dacă în prezent taxele variază între 20 și 200 de lei, în funcție de tonajul autovehiculului, noile tarife vor fi între 40 și 400 de lei. Autoritățile își motivează decizia prin creșterea cheltuielilor de întreținere a barajului și lipsa resurselor financiare.

”În ultimii ani Î.S. ”Direcția Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca” înregistrează pierderi din cauza imposibilității acumulării veniturilor proprii necesare ce ar permite acoperirea cheltuielilor anuale de întreținere și reparații curente a barajului Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca. Acest fapt se datorează inclusiv neajustării tarifelor la plata pentru circulația pe baraj a mijloacelor de transport auto care nu au mai fost modificate încă din anul 2008”, precizează autorii proiectului. Majorarea plății pentru trecerea mijloacelor de transport pe barajul Costești-Stînca va contribui la asigurarea acumulării anuale a mijloacelor financiare necesare în mărime de circa 5,7 mln. lei.

Grecia se pregătește pentru sezonul incendiilor: a fost mobilizat cel mai mare număr de pompieri din istorie

Grecia va mobiliza un număr record de pompieri în acest an, anticipând „scenarii nefavorabile”, a declarat joi ministrul pentru criza climatică. Acesta a anunțat și achiziționarea de drone cu camere termice care vor detecta incendiile, informează Reuters citat de digi24.ro.

Vremea a devenit mai imprevizibilă și mai extremă la nivel global, din cauza schimbărilor climatice, iar anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale. În Grecia, verile au devenit tot mai calde și mai secetoase, iar vânturile care se schimbă rapid alimentează incendii tot mai distructive și greu de controlat.

În august anul trecut, în cea mai fierbinte vară din istoria țării, o femeie și-a pierdut viața, iar 10.000 de hectare de teren au ars într-un incendiu care a ajuns din pădure până în nordul suburbiilor Atenei. Aproximativ 18.000 de pompieri vor fi disponibili anul acesta, cel mai mare număr înregistrat vreodată, asistați de mii de voluntari, a anunțat ministrul Protecției Civile și al Crizei Climatice, Giannis Kefalogiannis.

„Nu ar trebui să ne lăsăm păcăliți de faptul că, până acum, condițiile climatice par să fi fost mai blânde decât în anii precedenți”, a spus el. „Scenariile nefavorabile sunt în fața noastră.” Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, pentru a discuta pregătirile înainte de începerea oficială a sezonului incendiilor, pe 1 mai.

Într-o schimbare majoră de strategie față de tacticile de luptă împotriva incendiilor aplicate în trecut, Grecia a decis anul trecut să trimită forțe aeriene și terestre în primele ore critice după izbucnirea unui incendiu, precum și să intensifice patrulele, măsuri care au contribuit la limitarea pagubelor.

De asemenea, Grecia a alocat aproximativ 2 miliarde de euro pentru achiziția de aeronave noi, stații meteorologice și drone, pentru a-și îmbunătăți capacitățile de intervenție în fața incendiilor de vegetație și a altor dezastre naturale. În acest an vor fi disponibile aproximativ 80 de drone cu camere termice, aproape dublu față de anul trecut, a precizat Kefalogiannis, o măsură menită să accelereze detectarea incendiilor.

Spectacol invizibil, dar puternic: În R. Moldova a fost înregistrată o furtună geomagnetică de nivelul 6

Soarele este la apogeul activității sale, iar cerul devine scena unor spectacole invizibile, dar puternice. O furtună geomagnetică cu un indice Kp de 6 a fost înregistrată joi dimineață, în jurul orei 4. Este un nivel moderat, care nu a provocat pagube, însă anunță o perioadă agitată din punct de vedere cosmic, scrie info1.md.

Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic al UTM, Soarele trimite în aceste zile un val de particule spre Pământ. Când ajung în câmpul magnetic al Terrei, aceste particule pot provoca furtuni geomagnetice. În funcție de intensitate, ele pot influența comunicațiile, sistemele electrice și chiar genera spectaculoasa auroră boreală.

„Iată aici, pentru astăzi, prognoza ne arată o furtună magnetică la nivelul 6, apoi scade la 3-2, și se ridică din nou la 5-6 începând cu 1 mai.”

Activitatea solară urmează un ciclu de 11 ani, iar acum ne aflăm în vârful acestui ciclu. Asta înseamnă mai multe pete solare și un soare mai agitat. Anul trecut s-a atins punctul maxim. Acum, activitatea începe treptat să scadă, spune Vitalie Chistol, șeful Observatorului Astronomic.

„La minim, nu se vede nicio pată pe Soare. Acum vedem foarte multe. Aceste pete sunt legate de activitatea magnetică și de furtunile solare.”

Deși în Moldova riscul este minim, în regiunile polare furtunile puternice pot afecta chiar și rețelele electrice.

„Câmpul magnetic variabil poate crea curent electric. Asta poate duce la arderea siguranțelor sau a aparatelor electronice – dar doar în cazul unei furtuni foarte puternice.”

Medicii spun că furtunile geomagnetice nu influențează direct sănătatea, dar unii oameni afirmă că resimt dureri de cap sau stare de disconfort în astfel de perioade.

„A fost, într-adevăr. Dureri de cap puternice.”

„Nu am simțit nimic. Ca de obicei, nu simt dereglări.”

Ultima furtună geomagnetică a fost vizibilă în noaptea de 1 ianuarie 2025, atunci a fost observată și aurora boreală.

O agenție elvețiană va acorda suport Parlamentului R. Moldova

Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare va sprijini consolidarea funcțiilor de bază ale Parlamentului, în următorii patru ani. Șeful legislativului, Igor Grosu, a discutat cu directorul Biroului de Cooperare al Elveției, Guido Beltrani, despre Proiectul „Consolidarea democrației parlamentare în Moldova (PADEM)”, care a fost lansat recent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

Pentru a spori capacitățile instituționale ale Parlamentului, Proiectul PADEM este structurat în trei componente de bază. Este vorba despre procesul legislativ, controlul parlamentar, reprezentarea și comunicarea. Acțiunile care vor fi implementate urmăresc eficientizarea activității parlamentare, intensificarea cooperării cu societatea civilă, precum și  facilitarea transpunerii legislației europene în spațiul național.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a mulțumit pentru suportul acordat. „Avem nevoie să îmbunătățim procesele din cadrul instituției, pentru a ajusta calitatea la viteza cu care ne mișcăm, mai ales acum, când suntem în proces de negocieri cu Uniunea Europeană”, a adăugat șeful legislativului.

Proiectul „Consolidarea democrației parlamentare în Moldova” va fi implementat până la 31 martie 2029 și ar putea fi extins. Acesta include și parteneri externi – Serviciul Parlamentar Elvețian, Institutul Parlamentar din cadrul Parlamentului Republicii Cehe, Adunarea Națională a Ungariei, Parlamentul Croației și Parlamentul Lituaniei.

De menționat că, anterior, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare a mai acordat suport Parlamentului, în baza unui Acord de finanțare, semnat la 1 iulie 2024. Astfel, a fost îmbunătățită infrastructura IT a instituției, iar funcționarii din cadrul Secretariatului Parlamentului au participat la un schimb de experiență cu Serviciul Parlamentar Elvețian.

Atenție la gheața de pe râuri și lacuri!
Articolul anterior
A fost înregistrat primul caz de gripă sezonieră
Articolul următor
Close menu