IMPACT FORUM Cahul promovează inovația și sustenabilitatea în antreprenoriatul din Moldova

24/06/2024

News

IMPACT FORUM, evenimentul anual dedicat antreprenoriatului sustenabil, a fost organizat pentru prima dată la Cahul. Pe 20 iunie, forumul a adus împreună peste 50 de participanți, printre care antreprenori și antreprenoare din Moldova interesați de domeniul afacerilor sustenabile, reprezentanți ai societății civile, ai autorităților publice locale, ai partenerilor de dezvoltare și organizațiilor de suport pentru afaceri, dar și persoane care doresc să inițieze o afacere socială, informează unica.md cu referire la un comunicat de presă al Moldovan Association of ICT Companies.

IMPACT FORUM își propune să promoveze și să sprijine dezvoltarea antreprenoriatului sustenabil în diverse regiuni ale țării, contribuind la impulsionarea creării de afaceri responsabile față de mediu și societate, stimularea inovației și a soluțiilor durabile, precum și atragerea de investiții și resurse în acest domeniu. Evenimentul a oferit o platformă excelentă pentru stabilirea comunicării și conexiunile între persoanele interesate de antreprenoriatul sustenabil.

Forumul a subliniat importanța antreprenoriatului social, verde și de impact, promovând modele de afaceri care aduc beneficii atât mediului înconjurător, cât și comunităților locale. Printre inițiativele prezentate au fost Recycline, care promovează reciclarea și gestionarea sustenabilă a deșeurilor, Verdego, dedicat agriculturii ecologice și protejării mediului, Vibe Academy, un program educațional care sprijină dezvoltarea competențelor digitale și Clusterul VIA Cahul, ce urmărește dezvoltarea economică regională prin stimularea inovației și a colaborării între afaceri.

Sartupul Recycline ste un exemplu notabil de afacere care își propune să producă impact. Această inițiativă colectează și procesează plastic de tip 2 și 5, cunoscute pentru proprietățile lor chimice și temperaturile diferite de topire. Echipa Recycline utilizează echipamente și tehnologii speciale pentru a produce plăci din plasticul colectat, din care ulterior creează bijuterii, obiecte de decor și articole de mobilier. În cei doi ani de la lansare, Recycline a procesat aproximativ două tone de deșeuri din plastic.

„De la începutul activității noastre încercăm să implicăm și să colaborăm cu afacerile locale. În primul rând – cei care sunt în apropierea noastră și ulterior încercăm să ne extindem. Dar foarte mulți oameni vin primii cu inițiativa, spunând „Eu colectez plastic, fiindcă mă doare inima. Unde pot să îl duc?” Și atunci vin la noi” a împărtășit Oana-Marina Păun despre modul în care conlucrează cu alte afaceri și persoane din comunitate. „Am câștigat un grant de la ODA care ne-a permis să cumpărăm utilaje mai performate cu care putem crea obiecte de o calitate mai înaltă, dar și într-o cantitate mai mare” a precizat reprezentanta Recycline, referindu-se la importanța sprijinului financiar din partea donatorilor sau organizațiilor de suport pentru afaceri.

„Antreprenoriatul social se pare că a fost creat pentru mine. Anterior credeam lansarea unei afaceri presupune multă îndrăzneală, ceea ce nu e despre mine. Dar antreprenoriatul social este despre a face ceva cu impact și a obține și venit în același timp” a menționat Maria Păsat, fondatoare Vibe Academy, care și-a deschis prima filială din cele 7 chiar în Cahul. Centrul educațional Vibe Academy își îndreaptă eforturile spre dezvoltarea unei generații a viitorului, competentă pe piața muncii, oferind programe educaționale actuale, inclusiv în domeniul IT, robotică.

În cadrul evenimentului, s-a discutat și despre importanța și impactul programelor de responsabilitate socială corporativă, subliniind rolul esențial al acestora în dezvoltarea sustenabilă a comunităților și în consolidarea reputației și a valorilor etice ale companiilor.

„În 24 de ani pe piață, compania Moldcell reinvestește constant profitul în îmbunătățirea rețelei și a serviciilor sale, în dezvoltarea programelor de responsabilitate social-corporativă, care sunt implementate prin Fundația Moldcell. Astfel, suntem siguri că tehnologiile pot servi omenirii, iar activitatea noastră ne definește ca o afacere cu chip uman. Pentru noi este foarte important să oferim înapoi comunității din care facem parte.” afirmă Tatiana Secrii, coordonatoare proiecte, Fundația Moldcell.

Participanții au aflat despre diverse oportunități de finanțare, inclusiv programe de susținere a inovației în agricultură (AIPA), granturi pentru afaceri sociale (Fundația Est-Europeană), credite preferențiale pentru afaceri ecologice (maib, ProCredit Bank) și investiții prin Fondul de Impact, care urmează să fie lansat în perioada următoare.

IMPACT FORUM Cahul a fost organizat de HUB-ul Antreprenorilor Sociali (AO EcoVisio) în parteneriat cu Fundația Inotek, în cadrul proiectului „Collaborate for Impact”, implementat de Impact Europe și cinci parteneri din țările Parteneriatului Estic. Proiectul este reprezentat de AO EcoVisio în Republica Moldova și este finanțat de Uniunea Europeană.

„Ceea ce fac acum afacerile cu impact social și verde trebuie să devină o normalitate în contextul integrării în Uniunea Europeană, atunci când aceste prevederi de grijă față de mediu și oameni vor deveni o cerință obligatorie” a menționat Vladimir Ternavschi, director executiv AO EcoVisio. „Orice schimbare necesită mai multă energie pentru a introduce un obicei sau comportament nou. Iar problemele sociale se rezolvă prin acțiune comună. Și afacerile sociale, afacerile cu impact sunt primele întreprinderi care ne inspiră spre această schimbare și arată că este posibil” a precizat reprezentantul AO EcoVisio.

„Inotek este partenerul de încredere care aduce mai aproape de antreprenorii din regiune – inovațiile, oportunitățile de dezvoltare, noile tendințe de dezvoltare a afacerilor. Prin intermediul parteneriatului cu Ecovisio, Inotek își stabilește scopul de a sprijini acțiunile ecosustenabile, precum și antreprenoriatul social” Rodica Negru, reprezentantă Inotek.

În cadrul forumului, s-au desfășurat diverse sesiuni de prezentări și discuții panel, unde participanții au avut ocazia să învețe din experiențele altora, să împărtășească propriile idei și să exploreze noi modalități de a colabora. De asemenea, evenimentul a facilitat networking-ul și formarea de noi parteneriate, contribuind astfel la crearea unui ecosistem favorabil pentru dezvoltarea antreprenoriatului sustenabil în Moldova.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.