Implantul cerebral care devansează cipurile lui Elon Musk în cursa pentru citirea gândurilor. Este pe cale să transforme nenumărate vieți

După ce a primit finanțare de la guvernul SUA și doi miliardari, Bill Gates și Jeff Bezos, Tom Oxley crede că startup-ul său, Synchron, este pe cale să transforme nenumărate vieți cu o tehnologie care este mult mai ușor de instalat decât cipurile cerebrale ale lui Elon Musk, scrie The Times citat de digi24.ro.

Când s-a înscris pentru proces, Philip O’Keefe a știut că nu mai are timp. Fusese diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (ALS), o formă fatală de boală a neuronului motor care provoacă paralizie. Nu-și mai putea mișca mâinile. Cu toate acestea, chiar înainte de Crăciunul din 2021, el a „tastat” un mesaj revoluționar pe o tabletă: „Bună, lume! Tweet scurt. Progres monumental.”

A ales literele folosind doar gândurile sale, care fuseseră citite de un dispozitiv pe care un chirurg îl poate implanta în creierul unei persoane în 20 de minute. Sistemul a fost dezvoltat de Synchron, un start-up condus de Tom Oxley, care este și neurolog la Spitalul Mount Sinai din New York. El crede că ar putea ajuta 100 de milioane de oameni din întreaga lume care nu pot opera dispozitive digitale pentru că nu își pot folosi mâinile. Inclusiv pacienții care au suferit accidente vasculare cerebrale și leziuni ale măduvei spinării și alții cu distrofie musculară, paralizie cerebrală și artropatie severă. Concurența în acest domeniu „interfață creier-computer” se încinge, compania de implanturi cerebrale Neuralink lui Elon Musk recrutând primul pacient uman în acest an. Oxley crede că Synchron este pe cale să transforme nenumărate vieți cu o tehnologie care este mult mai ușor de instalat decât „cipurile creierului” ale lui Musk. „Neurotehnologia trece printr-o revoluție”, a spus el. „Va avea un impact uriaș.”

Accesarea creierului Ideea își are rădăcinile acum două decenii, când Oxley era la facultatea de medicină din Australia cu Rahul Sharma, un alt co-fondator al Synchron, care este acum profesor asociat de medicină la Universitatea Stanford din California. Ca student, Sharma a fost atras de „cardiologia intervențională”, în care chirurgii folosesc instrumente pe bază de cateter – tuburi lungi și subțiri care pot fi împinse prin vene și artere – pentru a rezolva problemele cardiovasculare. Una dintre aceste proceduri implică introducerea unui tub mic de plasă de sârmă, numit stent, într-o arteră pentru a o deschide. Dispozitivul este lăsat permanent pe loc pentru a permite sângelui să curgă mai liber.

În timp ce Oxley și Sharma discutau între ei și dezbăteau diferite probleme, au început să se întrebe dacă un dispozitiv de tip stent ar putea fi introdus, tot prin intermediul vaselor de sânge, în interiorul craniului. Oamenii de știință au demonstrat deja potențialul de a urmări activitatea electrică a creierului pacienților paralizați și apoi de a folosi aceste semnale pentru a controla dispozitivele din exterior. Dacă un stent conceput pentru vasele de sânge ale creierului conținea un set de electrozi, au argumentat ei, ar putea fi folosit pentru a capta „zumzetul” activității electrice care are loc pe măsură ce diferite grupuri de neuroni sau celule nervoase devin active.

Acest lucru ar oferi, într-un sens limitat, o cale către gândurile unei persoane. A fost, cel puțin în termeni de neuroștiință, o idee convingător de simplă și una pe care investitorii trebuiau să parieze. Synchron a strâns 130 de milioane de dolari, potrivit site-ului Crunchbase. În 2022, Gates și Bezos făceau parte dintr-un grup care a investit 75 de milioane de dolari. În momentul în care miliardarii au pariat pe start-up, Oxley și colegii săi vedeau rezultate promițătoare de la primele lor teste pe oameni.

„Un nou orizont”

Tehnologia nu ar fi fost posibil[ fără un inginer biomedical premiat numit Nicholas Opie. Australianul este una dintre figurile cheie responsabile pentru proiectarea și construirea „stentrode”, hardware-ul pe care Synchron îl folosește pentru a atinge mintea. Un stentrode este format dintr-un tub mic de plasă metalică prevăzut cu senzori cu electrozi. Este învelit într-o teacă și trecut printr-un vas de sânge care hrănește creierul. Primul studiu uman a fost pe Graham Felstead, un australian în vârstă de 75 de ani, cu scleroză laterală amiotrofică (ALS). Dispozitivul a fost trecut mai întâi printr-o incizie minusculă din gâtul lui, împins în sus prin vena jugulară și apoi într-un alt vas de sânge din interiorul creierului, sinusul sagital superior. Un studiu recent a arătat că procedura durează acum, în medie, aproximativ 20 de minute. Ar putea fi făcută ca o procedură în ambulatoriu, spune Oxley.

Odată ce a fost sigur că era în locația corectă, chirurgul care a efectuat operația pe Felstead a dezvelit stentrode-ul, ceea ce a permis ca plasa să se extindă pentru a se potrivi perfect pe pereții vasului de sânge. Din această poziție, a putut să asculte grupurile țintă de celule ale creierului. Un fir a trecut înapoi prin venă de la stentrode la un mic dispozitiv care era încorporat în pieptul lui Felstead. Acesta a transmis datele capturate de stentrode prin bluetooth către un computer exterior, care le-a descifrat. Regiunea creierului său care fusese vizată a fost cortexul motor, o bandă de țesut care trece de la ureche la ureche peste vârful capului. A fost mult timp un punct fierbinte pentru cercetarea implanturilor cerebrale, pentru că fiecare mișcare intenționată a unui membru este precedată de o rafală de activitate electrică undeva de-a lungul acestuia. Cel de-al doilea pacient al companiei, O’Keefe, l-a instalat în 2020. Când a început să funcționeze, el l-a descris ca atunci când„te trezești în dimineața de Crăciun pentru și vezi că toate cadourile de sub brad sunt ale tale”. Înainte să moară vara trecută, el a spus că omenirea privea spre un „nou orizont”.

Când Opie a început proiectul Synchron, s-a gândit că pacienții îi vor cere membre bionice și exoschelete controlate de gândire. De fapt, el a descoperit că posibilitatea de a folosi un smartphone este adesea în fruntea listei. A fost uimit de modul în care ceva atât de simplu precum trimiterea de mesaje pe WhatsApp poate transforma calitatea vieții cuiva. „Ei pot intra online și pot face cumpărături și activități bancare și pot comunica cu cei dragi”, a spus el. Între timp, știind că sunt acum doar la un mesaj text distanță, le-a oferit îngrijitorilor acestor pacienți o nouă libertate.

Vor intra pe piața de masă cipurile pentru creier?

Oxley nu este îngrijorat de o apocalipsă AI. Dar el are ceva în comun cu Musk: amândoi cred că interfețele creier-calculator ar putea, în curând, să fie instalate în milioane de oameni. În Marea Britanie, organul de supraveghere a informațiilor a sugerat că vor fi necesare reguli pentru a reglementa tehnologiile de interfață a creierului. Imaginați-vă, de exemplu, o tehnologie care v-ar putea monitoriza nivelurile de concentrare. Ați dori ca angajatorul dumneavoastră să aibă voie să ceară să îl porți? Oxley spune că s-ar putea gândi să-și monteze propriul stentrode într-o zi, dar numai dacă este sigur că datele culese din creierul său vor rămâne private. Când le-a prezentat investitorilor, el a făcut o analogie cu modul în care tratamentele cu laser pentru ochi au devenit o rutină. „Chirurgia ochilor Lasik a fost o tehnologie care acum 30 de ani era considerată a fi foarte înfricoșătoare”, a spus el. „Dar a crescut și a devenit foarte eficient și ajută ca o funcție de bază a creierului tău să funcționeze mai bine: vederea. Inițial a fost considerat a fi riscant. Și acum cred că există aproape un milion de proceduri pe an – care nu ar putea fi făcute niciodată dacă ar fi efectuate în sala de operație.”

Instalarea unui stentrode poate fi mai complicată, dar el crede că procesul poate fi scalat într-un mod similar. Deci la ce ar putea fi folosit? Accentul se pune deocamdată pe aplicațiile terapeutice și restabilirea comunicării la pacienții paralizați. Dar pare deschis la ideea că implanturile cerebrale le-ar putea oferi oamenilor abilități nemaivăzute până acum. „Nu poți să captezi niciodată ce se întâmplă în creierul tău când folosești cuvinte”, a spus el. O altă ieșire, „o ieșire directă din creier”, ar putea remedia acest lucru. „Este departe, sunt lucuri de tipul science-fiction. Dar cred că există o dorință ca oamenii să se conecteze. Asta va conduce.”

Vino la un atelier de Pilates în susținerea copiilor din programele CCF Moldova!

Sâmbătă, pe 3 mai, te invităm să transformi o dimineață obișnuită într-un gest extraordinar: o sesiune de pilates cu Adela Gavrilenco, co-fondatoarea rețelei BONNE Forme și Valentina Nafornița, patroana CCF Moldova, care îți va aduce echilibru și va oferi speranță acolo unde e cea mai mare nevoie, pentru că atunci când ne mișcăm cu inimă, schimbăm vieți. Atelierul de pilates promite să fie o experiență memorabilă, plină de energie pozitivă, zâmbete și generozitate.

Acest atelier este despre sănătatea feminină, despre Pilates ca instrument de recuperare postnatală, de alinare a durerilor de spate și de restabilire a echilibrului dintre corp și minte. Alături de Valentina Nafornița, patroana CCF Moldova și clientă fidelă a studioului Pilates Bonne Forme, vei afla cum Pilatesul poate contribui la un stil de viață activ și echilibrat.

În cadrul atelierului, Adela Gavrilenco te va ghida în exerciții ce vizează:

  • Îmbunătățirea posturii și reducerea tensiunilor lombare;
  • Creșterea mobilității și flexibilității;
  • Recuperarea tonusului muscular după naștere;
  • Reglarea respirației și conectarea mai profundă cu propriul corp.

Ce te așteaptă la atelier?

  • O dimineață de reconectare și inspirație, în compania unor femei cu suflet frumos;
  • Gustări delicioase oferite de Zlotea Catering și un pahar de spumant;
  • O reducere de 10% la un abonament lunar BONNE Forme – pentru ca acest atelier să fie doar începutul călătoriei tale spre echilibru.

Dress code: ținută sport

Ora: 10:00

Durata: 3 ore

Adresa: Chișinău, str. Liviu Deleanu, 14C, Pilates Studio BONNE Forme, Buiucani

Preț de participare: 1500 lei
Toate fondurile colectate în cadrul atelierului sunt donate către susținerea familiilor cu posibilități reduse din programele CCF Moldova.

Locuri limitate!

Rezervă-ți locul ACUM, cu o donație de 1500 lei, accesând linkul: www.ccfmoldova.org/donatie menționând „Atelier”.

Pentru alte detalii și informații, sună la numărul de telefon: 079 986 142 sau trimite un e-mail la sorina.buclis@ccfmoldova.org.

Sportivii din R. Moldova au cucerit 13 medalii pentru Campionatul European de Haltere pentru seniori

În perioada 13 – 21 aprilie 2025, Chișinăul a găzduit Campionatul European de Haltere pentru seniori, un eveniment de amploare care a reunit 333 de sportivi din 40 de țăscrie.

Lotul național din Republica Moldova a încheiat competiția cu un palmares impresionant de 13 medalii, 4 de aur, 4 de argint și 5 de bronz. 

Printre performerii lotului național se numără:

  • Elena Erighina (categoria 81 kg) – campioană europeană, cu trei medalii de aur (smuls, aruncat, total – 242 kg);
  • Nisporeneanul Marin Robu (categoria 89 kg) – aur la smuls (173 kg), argint la aruncat (202 kg) și total (375 kg);
  • Ungheneanul Danu Secrieru (categoria 55 kg) – bronz la smuls (110 kg), argint la aruncat (135 kg) și total (245 kg);
  • Tudor Bratu (categoria 102 kg) – trei medalii de bronz (smuls – 176 kg, aruncat – 210 kg, total – 386 kg);
  • Ion Badanev (categoria 61 kg) – bronz la aruncat (152 kg) și locul IV la total (275 kg).


Aceste rezultate deosebite sunt rodul unei pregătiri riguroase, desfășurate sub coordonarea Antrenorului Emerit al Republicii Moldova, Sergiu Crețu, și susținute de echipa tehnică a Federației Naționale de Haltere, condusă de președintele Antonio Conflitti.

Pentru desfășurarea campionatului Ministerul Educației și Cercetării a alocat suma de 6.5 milioane de lei. 

Totodată, Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă cu privire la scutirea de taxe vamale a utilajului și inventarului sportiv care a fost folosit la Campionatul European de haltere, iar ulterior, halterele, podețele de antrenament și competiții vor fi distribuite gratuit în școlile sportive unde se practică proba halterele. 

În perioada următoare țara noastră va fi gazda a două competiții de anvergură:

  • Turneu ATP la tenis, echivalentul Campionatului Mondial printre seniori
  • Campionatul European de Judo, U23
  • Campionatul European de Rugby

Fântânile din țară, majoritatea poluate: 75% nu corespund normelor de calitate a apei

Aproape 75% dintre fântânile din Republica Moldova nu respectă standardele de calitate a apei. Cele mai multe sunt poluate cu nitraţi şi bacterii periculoase. Laboratorul Centrului de Sănătate Publică din Chişinău face doar verificări parțiale și recomandă oamenilor să fie responsabili şi să dezinfecteze fântânile din gospodării, scrie tvrmoldova.md.

ALEXANDRU NALBA, specialist Centru de Sănătate Publică, ANSPAm scos două căldări de apă, le-am vărsat. Acum, urmează conform cerinţelor operaţionale de prelevare a probelor de apă din fântână, urmează flambarea căldării, iar apoi scoatem o căldare cu apă şi prelevăm proba la indicatorii microbiologici în sticlă sterilă, după aia prelevăm probă la indicatori sanitaro-chimici.

Potrivit specialiştilor de la Agenţia Naţională de Sănătate Publică, printre raioanele cu cele mai grave probleme la calitatea apei sunt raioanele Rezina, Râşcani, Călăraşi, Căuşeni.

LILIANA CARP, medic specialist, ANSPCauzele care conduc la această situaţie sunt în primul rând insalubritatea localităţilor. Lipsa sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare în localităţile rurale care duce la infiltrarea apelor uzate în pânza freatică şi afectarea calităţii apei din fântânile publice. Acestea sunt de multe ori localizate fără coordonarea cu CSP şi sunt amplasate în apropierea grajdurilor, gunoiştilor, depozitelor.

De prin anii 80 e făcută fântâna şi o folosim de atunci. Apa e bună, o bem, o folosim pentru udat. -Mai faceţi dezinfecţie din când în când? – Facem în tot anul. Facem dezinfecţie cu clor, curăţă şi o las să pompeze mai mult, să ud şi apoi o folosesc.Cei mai mulţi localnici din Tohatin evită să folosească apa din fântâni. Apa pentru consum o iau de la rețea sau din magazine.Folosim apa din fântâni mai rar pentru că după cum cunoaştem, în Republica Moldova, calitatea apelor din fântâni nu este prea bună. Iată de ce o folosim doar pentru animale, dăm la păsări, la animale. Noi, din păcate o procurăm.

Apă consumăm din conductă. Pentru tot, pentru tot, din conductă. -Din fântâni luaţi apă? – Nu nu, fântână nu avem, nu ne folosim.Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică recomandă cetăţenilor să evite utilizarea fântânilor publice şi să se informeze asupra calităţii apei înainte de a o consuma. Totuşi, cei care dispun de fântâni în gospodărie, sunt îndemnaţi să le dezinfecteze o dată pe an.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVAPentru dezinfectarea fântânilor se folosesc substanțe pe bază de clor. Fântâna se acoperă cu un capac timp de șase ore. Apa poate fi folosită abia după dispariția totală a mirosului de clor și după verificarea calitatii intr-un laborator.Consumul apei contaminate ar putea duce la apariţia mai multor boli, hepatita, afectiuni gastrointestinale sau boli articulare. Potrivit ANSP, în Republica Moldova sunt aproape 45 de mii de fântâni iar peste 30 de mii sunt periculoase.

Incendiu violent într-un cartier de lux de la periferia Los Angeles: a fost declarată stare de urgenţă, iar zeci de mii de oameni au fost evacuați
Articolul anterior
Şapte tipuri de cancer sunt legate de consumul de alcool
Articolul următor
Close menu