În atenţia cetăţenilor străini care vor să se căsătorească în Moldova! De ce acte au nevoie

28/06/2023

News

În atenţia cetăţenilor străini care solicită înregistrarea căsătoriei în Moldova! Agenția Servicii Publice spune că, potrivit legislaţiei Republicii Moldova cetăţenii străini pot încheia căsătoria pe teritoriul țării în conformitate cu legislaţia statului ai cărui cetățeni sunt, scrie realitatea.md.

La încheierea de către cetăţeanul străin a căsătoriei pe teritoriul Republicii Moldova, acesta trebuie să prezinte:

Certificatul de naştere;

Dovada eliberată de către autorităţile competente ale statului al cărui cetăţean este străinul din care să rezulte că sunt îndeplinite condițiile de fond, cerute de legislația Republicii Moldova, pentru încheierea căsătoriei. După caz, poate fi prezentat:

Certificatul privind starea civilă (conţine informaţia privind starea civilă a unei persoane: celibatar, divorţat sau văduv) sau alt tip de document oficial emis de autorităţile străine prin care se atestă lipsa înregistrării unei căsătorii anterioare neîncetate pe numele unei persoane;

Certificatul de capacitate matrimonială, emis de către organele competente ale ţărilor membre la Convenţia Comisiei Internaţionale de Stare Civilă nr. 20 privind eliberarea certificatului de capacitate matrimonială, semnată la Munich, 5 septembrie 1980: Germania, Belgia, Spania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Republica Portugheză, Elveţia, Turcia;

Declarația pe propria răspundere cu privire la starea civilă şi lipsa impedimentelor la căsătorie, în cazurile în care autoritățile competente ale statelor străine nu emit certificate privind starea civilă sau certificate privind capacitatea matrimonială (exemplul ţărilor arabe, care emit un document „Componența/registrul familiei”).

3. După caz, dovada desfacerii/încetării căsătoriei anterioare (hotărârea judecătorească privind desfacerea căsătoriei/încetarea/anularea căsătoriei, certificatul de divorţ sau de deces), supralegalizate sau apostilată, în dependenţă de ţara emitentă a înscrisului, tradus şi autentificat notarial.

ASP atenționează că, toate documentele emise în străinătate, pentru a fi recunoscute în Republica Moldova, trebuie să fie supralegalizate (legalizare consulară) sau apostilate (pentru documentele emise în țările care fac parte la Convenția de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinței supra legalizării actelor oficiale străine) şi traduse, dacă nu este stabilit altfel prin tratat/convenţie/acord la care Republica Moldova este parte.

Excepţie de la regula supralegalizării sau apostilării documentelor de stare civilă emise în străinătate constituie:

Extrasele multilingve de pe actele de naștere, căsătorie și deces emise de către organele competente ale următoarelor state străine: Bosnia și Herțegovina, Confederația Elvețiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Muntenegru, Regatul Belgiei, Regatul Spaniei, Regatul Țărilor de Jos, Republica Bulgaria, Republica Capului Verde, Republica Croația, Republica Turcia, Republica Estonia, Republica Federală Germania, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Lituania, Republica Macedonia, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Serbia, Republica Slovenia, România (Convenţia Comisiei Internaţionale de Stare Civilă nr. 16 din 08.09.1976, Viena, privind eliberarea extraselor multilingve de pe actele de stare civilă).

Documentele emise de către organele competente ale următoarelor state străine: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Georgia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan (Convenţia cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, încheiată la Minsk la 22.01.1993).

Documentele statelor cu care Republica Moldova are încheiate tratate bilaterale, inclusiv prin succesiune: Letonia, Lituania, România, Republica Cehă, Republica Slovacă, Republica Ungaria, Georgia.

Se supun apostilării/supralegalizării documentele în original (nu copii de pe acestea). Dacă traducerea documentului străin este efectuată în străinătate, documentul tradus se supune de asemenea supralegalizării/apostilării.

Persoana străină trebuie să respecte regimul juridic al străinului de intrare şi ieșire în/din Republicii Moldova. Dovada şederii legale se face prin paşaportul cetăţeanului străin, în care este aplicată viza de intrare în Republica Moldova.

Anual, peste 4000 de cetățeni străini înregistrează în Republica Moldova căsătorie (cifra reflectând căsătoriile înregistrate atât între un cetăţean străin şi un cetăţean al Republicii Moldova, cât şi între cetățeni străini).

Datele statistice cu privire la numărul căsătoriilor înregistrate în perioada anilor 2018-2022, de către cetățeni străini în Republica Moldova:

În anul 2018 – 4.005 de căsătorii;

În anul 2019 – 4.094 de căsătorii;

În anul 2020 – 2.153 de căsătorii;

În anul 2021 – 4.715 de căsătorii;

În anul 2022 – 5.218 de căsătorii.

Situația la frontiere. Peste 60.000 de traversări în ultimele 24 de ore

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 60.174 de traversări. Totodată, în ultimele 24 de ore, 44 de persoane străine au primit refuz de intrare în Republica Moldova.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:

PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 14.570 de traversări persoane;
PTF Leușeni – 10.079 de traversări persoane;
PTF Sculeni – 8.639 de traversări persoane;
PTF Otaci – 4.535 de traversări persoane;
PTF comun Palanca – 4.337 de traversări persoane..

Polițiștii de frontieră au documentat mai multe încălcări:

– Traversarea ilegală a frontierei de stat de către persoane – un caz;

– Folosirea documentului fals – 2 cazuri;

– Nerespectarea regulilor de ședere și intrare în Republica Moldova – un caz;

– Încălcarea regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră, a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat și a regulilor de trecere a frontierei de stat – 10 cazuri.

Pentru a evita aglomerația, Poliția de Frontieră recomandă călătorilor să aleagă una dintre vămile de mai jos:

PTFS „Leușeni-Albița”: Alternativa – PTFS „Leova-Bumbăta” (08:00-20:00) sau PTFS „Cahul-Oancea”.

PTFS „Sculeni-Sculeni”: Optați pentru PTFS „Costești-Stânca” sau PTFS „Lipcani-Rădăuți Prut”.

PTF comun „Palanca-Maiaki-Udobnoe”: Alternativa – PTFS „Tudora-Starokazacie”.

Secretarul general NATO, Mark Rutte: „Avem informații că Rusia ia în considerare amplasarea de arme nucleare în spațiu”

Rusia va continua să fie o amenințare pentru statele membre NATO și după încheierea conflictului din Ucraina, a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte, la finalul unei întrevederi cu președintele american Donald Trump, care a avut loc joi, 24 aprilie, la Washington, transmite DW.

„Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că Rusia este o amenințare pe termen lung pentru întreg teritoriul euroatlantic”, a declarat Rutte în fața jurnaliștilor.

El a menționat că administrația Trump își păstrează angajamentul față de NATO, chiar dacă Washingtonul acordă o atenție din ce în ce mai mare regiunii Asia-Pacific.

Afirmația că Rusia va rămâne o amenințare pentru mult timp nu este făcută pentru prima dată. Rutte a exprimat aceeași opinie și pe 4 aprilie, după reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, desfășurată la sediul Alianței din Bruxelles.

„Chiar și dacă războiul din Ucraina se va încheia, nu trebuie să fim naivi în privința Rusiei”, a spus atunci secretarul general.

NATO avertizează asupra riscului unei confruntări spațiale

Anterior, Mark Rutte a mai atras atenția asupra riscului ca Rusia să își dezvolte capacități de atac în spațiu, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare împotriva sateliților.

„Avem informații că Rusia ia în considerare amplasarea de arme nucleare în spațiu. Aceasta ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967”, a declarat oficialul NATO.

El a menționat că, deși tehnologia spațială a Rusiei este învechită comparativ cu cea occidentală, dezvoltarea de armament nuclear în spațiu ar fi o metodă prin care Moscova și-ar putea compensa aceste dezavantaje.

De asemenea, la începutul lunii aprilie, în timpul unei vizite oficiale în Japonia, Mark Rutte a declarat că NATO trebuie să fie vigilentă și în ceea ce privește China, pe fondul creșterii accelerate a bugetului de apărare și extinderii capacităților militare ale acestei țări.

Rutte a menționat că China, Rusia și Coreea de Nord desfășoară exerciții militare comune, cooperând într-un mod care afectează stabilitatea globală.

Secretarul general al NATO a explicat că scopul vizitei sale în Asia a fost extinderea prezenței Alianței în regiunea Asia-Pacific, într-un context în care Statele Unite doresc o implicare mai activă a NATO în problemele din această zonă.

Dolarul american – la cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani. Expert, despre impactul asupra populației

Dolarul american a continuat să se deprecieze în această săptămână, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani, ajungând la 17 lei și 08 bani pe 23 aprilie. După cum au explicat analiștii economici, această depreciere are loc pe fondul situației internaționale legate de politicile economice ale președintelui american Donald Trump, dar și din cauza că Banca Națională a Moldovei a stabilit moneda euro ca referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc. Potrivit experților, fapt va afecta cetățenii într-o măsură limitată, deoarece majoritatea acestora își păstrează economiile în euro, relatează Moldova1

Decizia Băncii Naționale a Moldovei de a stabili euro ca monedă de referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc, în locul dolarului, a redus volatilitatea cursului de schimb și a adus mai multă predictibilitate pentru firme și populație, a constatat economistul Stas Madan pe rețelele de socializare. Potrivit acestuia, având în vedere că 60–70% din comerțul și remitențele Republicii Moldova sunt în euro, noua abordarea BNM reflectă realitatea economică a țării.Expertul economic Veaceslav Ioniță a explicat, că deprecierea dolarului are două cauze principale. Pe plan internațional, Statele Unite urmăresc în mod intenționat slăbirea dolarului pentru a îmbunătăți competitivitatea produselor americane pe piețele globale și pentru a diminua deficitul balanței comerciale, care a atins un nivel alarmant. Pe plan local, întărirea leului moldovenesc în raport cu dolarul este influențată de factorii sezonieri, cum ar fi perioada sărbătorilor, când cetățenii moldoveni revin acasă și schimbă valută, în special euro și dolari.

Cererea scăzută și oferta ridicată de valută conduc la aprecierea monedei naționale, fenomen observat frecvent de trei ori pe an: de Crăciun, de Paște și la începutul lunii septembrie, când începe anul școlar, a explicat Veaceslav Ioniță.

În prezent evoluția nu va afecta în mare parte cetățenii deoarece majoritatea dețin valută în euro.

În opinia expertului, după sărbătorile pascale, dolarul va înregistra o ușoară apreciere.

„Dependența noastră de valută este mare, din simplul motiv că o parte considerabilă din veniturile populației vine din remitențe. Oamenii primesc bani de la rudele din străinătate, economisesc în valută și chiar gândesc în valută.

Atunci moldovenii când vin acasă, schimbă valută, oferta de valută e mare, cererea e mică și leul se întărește.

În schimb, euro se întărește mai mult și trebuie menționat că pentru moldoveni, dolarul este mai puțin relevant. Aproximativ 70% din veniturile și economiile moldovenilor sunt în euro, iar aproape 100% din tranzacții se fac tot în euro. Primim banii în euro, îi economisim în euro, cumpărăm apartamente și mașini tot în euro.”, spune expertul.

Pe de altă parte, această situație poate afecta negativ mediul de afaceri autohton, care riscă să fie sufocat de concurența mărfurilor din import, mai afirmă Veaceslav Ioniță. El subliniază că cea mai mare parte din ceea ce importăm sunt resurse energetice, iar deprecierea dolarului înseamnă, implicit, și ieftinirea acestora.
:La capitolul importuri, suntem încă destul de dependenți de dolar. Aici, deprecierea dolarului va duce la ieftinirea produselor de import, dar și la o invazie a mărfurilor străine, ceea ce va sufoca și mai tare mediul de afaceri autohton. Asta e partea negativă. Pe partea de export, însă, noi exportăm în mare parte către Uniunea Europeană și zona euro. Deci nu suntem dependenți de dolar în ceea ce privește exporturile. La importuri, da – și slăbirea dolarului, care e benefică pentru americani, e mai puțin bună pentru noi.”

Potrivit economiștilor, dacă la începutul anului 2024 dolarul deținea o pondere dominantă de 64%, comparativ cu 33% pentru euro, la sfârșitul lunii februarie 2025 raportul s-a inversat pentru prima dată în istoria țării: euro a devenit moneda principală din rezerve, cu o pondere de 50,1%, iar dolarul a coborât la 47,9%.

Precizăm că, la nivel global, dolarul, considerat moneda de rezervă, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanței superioare a activelor americane. Însă recentele dispute comerciale și incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor și obligațiunilor americane, afectând negativ și cursul dolarului.