În fiecare an, circa 700 de copii din țară sunt dați dispăruți

25/05/2020

News

În fiecare an, în Republica Moldova sunt dați dispăruți în jur de 700 de copii. În 98% din cazuri, minorii părăsesc domiciliul sau centrul de plasament benevol. Mai rar copiii se rătăcesc.

Sunt și sunt cazuri în care minorii devin victime ale accidentelor sau ale unor infracțiuni. Datele au fost prezentate luni, 25 mai, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Copiilor Dispăruți, transmite IPN.

Șeful adjunct al Inspectoratului Național de Securitate Publică, Alexei Grosu, a declarat că printre factorii care favorizează dispariția copiilor se numără lăsarea fără supraveghere a minorilor sau lăsarea în grija bunicilor, atunci când părinții pleacă la muncă peste hotare. O problemă o constituie și lipsa unei comunicări benefice în familie. Sunt cazuri în care minorii pleacă de acasă, abandonând și școala, fiindu-le frică de reacția celor de-ai casei la rezultatele școlare mai puțin bune. Copiii pleacă și fiind influențați de anturajul negativ în care își petrec timpul sau din cauza stării social-economice precare din familie.

Alexei Grosu a menționat că majoritatea minorilor sunt identificați în primele 48 de ore de la sesizarea parvenită la poliție. Șansele de a găsi un copil dispărut scad odată cu trecerea timpului și, din acest considerent, este necesar ca adulții să sesizeze oamenii legii cât mai repede. Părinții trebuie să apeleze imediat la numărul unic de urgență 112, pentru că orice informație contează.

Directorul executiv al Asociaţiei obşteşti ,,Concordia. Proiecte sociale”, Viorica Matas, a declarat că numărul de copii care părăsesc voluntar domiciliul sau centrul de plasament este destul de mare. Asociația și poliția au elaborat un plan de acțiuni pentru a preveni acest fenomen.

În 2019, cu implicarea serviciilor destinate copiilor și tinerilor, peste 240 de beneficiari au participat la instruiri moderate de colaboratorii IGP. La instruiri au participat și angajații centrelor de plasament, astfel încât să știe cum să reacționeze atunci un copil părăsește serviciul în care este plasat.

O femeie de 36 de ani, reținută după ce i-a furat banii unui bărbat în timp ce era la terasa unui local din centrul Capitalei

O femeie de 36 de ani, din raionul Sîngerei, a fost reținută fiind suspectată de pungășie. Suspecta ar fi sustras de la un bărbat de 32 de ani, care se afla la terasa unui local din centrul capitalei, portmoneul cu acte personale, carduri și bani în sumă de 2000 de lei.

În urma acțiunilor de investigație și urmărire penală efectuate de ofițerii Inspectoratului de Poliție Centru, de comun cu grupa specializată din cadrul Direcției de Poliție, suspecta a fost identificată și reținută.

Bunurile au fost recuperate și returnate victimei.

Femeia a fost reținută pentru 72 de ore, iar conform legislației penale în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă amendă în mărime de până la 67 500 lei sau închisoare de până la 4 ani.

Cum poți solicita schimbarea numelui sau a prenumelui

Numele de familie şi prenumele sunt atributele de bază prin care se identifică persoana şi care se înscriu în mod obligatoriu în actele de stare civilă şi în alte acte oficiale ale persoanei, scrie bizlaw.md.

Numele de familie se dobândeşte prin rudenie şi este comun membrilor aceleiaşi familii. Copilul din căsătorie va lua numele din căsătorie al părinţilor săi, ales de aceştia cu ocazia depunerii declaraţiei de căsătorie.

Numele de familie și prenumele poate fi modificat prin schimbarea acestuia pe cale administrativă, prin adoptarea unei decizii de către organul de stare civilă, sau ca efect al schimbării stării civile a persoanei (prin căsătorie sau prin divorţ). Sunt necesare motive temeinice care să îndreptățească solicitantului să ceară schimbarea numelui sau a prenumelui.

Potrivit Agenției Servicii Publice, sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

când numele este format din expresii indecente, ridicole;
când numele este pronunțat dificil;
când solicitantul dorește să aibă un nume şi/sau prenume corespunzător naționalității pe care o are;
când solicitantul dorește să poarte un nume de familie simplu în locul celui dublu;
când solicitantul dorește să poarte numele soţului sau să alăture la numele său numele soţului (și nu a făcut asta în momentul înregistrării căsătoriei);
când solicitantul dorește să revină la numele pe care l-a avut până la căsătorie (și nu a făcut asta în momentul pronunțării/înregistrării divorțului);
când solicitantul dorește să poarte numele de familie al tatălui (mamei) vitreg sau altei persoane care a participat la educaţia solicitantului;
când părinții au divorțat, iar copilul dorește să poarte numele mamei pe care aceasta l-a avut până la căsătorie (în situațiile copiilor cu capacitatea deplină de exercițiu – după împlinirea vârstei de 18 ani).

Nu sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

când solicitantul alege un nume sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;
când solicitantul este urmărit penal sau are antecedente penale şi nu este reabilitat;
când în rezultatul schimbării numelui de familie prin conexare acesta va deveni compus din trei nume de familie;
când solicitantul este căsătorit şi numele de familie, schimbarea căruia se solicită, îl poartă după căsătorie şi soţul, care refuză să depună concomitent cerere de schimbare a numelui;
când se solicită transliterarea numelui sau prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Cererea de schimbare a numelui şi/sau prenumelui se depune la organul de stare civilă de la domiciliul solicitantului.

Schimbarea numelui de familie şi/sau prenumelui copiilor cu vârsta între 16-18 ani se soluționează la cererea copilului, cu acordul scris al părinților acestora.

Termenele de examinare a cererii de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui, precum şi taxele pentru prestarea serviciului respectiv sunt stabilite în Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 966/2020 cu privire la serviciile prestate de către Agenţia Servicii Publice.

Conform datelor statistice, în perioada anilor 2020 şi până în prezent, au fost înregistrate în total 11.947 acte de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui: 2020 – 1.994 acte, 2021 – 2.705 acte, 2022 – 2.726 acte, 2023 – 3.032 acte, semestrul I 2024 – 1.490 acte.

Pentru prima dată în ultimii patru ani, exportul Republicii Moldova de făină de grâu a depăşit importul

În primele șase luni ale acestui an exporturile de făină de grâu din Republica Moldova au constituit 14.341 de tone, în creștere cu circa 13% față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape opt peste nivelul de acum doi ani, arată date vamale publicate de expertul Iurie Rija. Datele pentru primele șase luni confirmă tendința din ultimii doi ani de creștere a exporturilor de făină de grâu, scrie mold-street.com.

De exemplu, dacă în 2020, s-a importat cu 29.000 de tone mai multă făină decât s-a exportat, apoi în 2023 importurile au depăşit exporturile cu doar aproximativ 3.500 de tone, iar deja în prima jumătate a anului 2024, Moldova a exportat cu 654 de tone mai mult decât a importat.

Acest lucru sugerează că producătorii de făină își îmbunătățesc calitatea producţiei pentru export și consumul intern.

De notat că preţul mediu de import a făinii de grâu a fost în prima jumătate a anului de 6,08 lei pentru un kilogram, apoi cel de export cu peste 22% mai ieftin – 4,72 lei pentru un kilogram.