În lumea arabă, femeile fac altceva în dormitor. Dezvăluirea unui ginecolog

Viața amoroasă a arabilor este o curiozitate pentru multă lume. Cartea lui Shereen El Feki „Sexul și refugiul” este prima încercare serioasă de dezvăluire a vieții întime din lumea arabă.

El Feki, imunolog canadian-egiptean și jurnalist premiat pentru The Economist și Al Jazeera, a petrecut ultimii cinci ani luând pulsul în dormitoarele din lumea arabă – o lume care adună 22 de țări și numără 350 de milioane de oameni.

Lumea arabă este o enigmă, explică ginecologul egiptean lui El Feki: „Este opusul fotbalului. Toată lumea vorbește despre fotbal, dar foarte puțini îl joacă. Dar sexul – toată lumea o face, dar aproape nimeni nu vrea să vorbească despre asta”. În ciuda acestei reticiențe, El Feki a reușit să exploreze substanța vieții sexuale contemporane în lumea arabă, de la Tunisia la Egipt și Arabia Saudită până în Qatar.

În această vastă regiune, experiența sexuală este diversă. Libertatea sexuală definește încă Occidentul, deoarece Orientul pare blocat.

„Realitatea de astăzi din lumea arabă este departe de această viziune”, spune El Feki.

Ce ne spun ultimele studii?
Referitor la virginitate și sex premarital, aproximativ 70% dintre bărbați au spus că este acceptabil, față de mai puțin de 30% dintre femei. Dar majoritatea bărbaților au spus că vor să se căsătorească cu o virgină”.

Lumea arabă este plină de stereotipuri sexuale
„Categoric. Femeile marocane sunt mai libertine când vine vorba despre tabieturi sexuale.  Femeile tunisiene au o reputație similară cu cea a femeilor marocane.”, a mai explicat autorul.

Obiceiul mai puțin cunoscut al turcoiacelor. Ce fac ele înainte de amor

Turcoaicele au un mod mai puțin obișnuit de a face amor. Puțini sunt cei care le știu secretul lor.

Ce spune religia

În Coran nu se recomandă desfrânarea, pierderea virginităţii înainte de căsătorie având implicaţii grave. În anumite comunităţi musulmane, dacă se constată că femeia nu mai este virgină înainte de nuntă, ea riscă tratamente violente şi mutilante, uneori chiar pedeapsa capitală. Adulterul este strict interzis pentru ambele sexe.

Masturbarea, pornografia, homosexualitatea, ephebofilia, pedofilia, parafiliile, relațiile incestuoase şi sexul anal sunt interzise, însă este permis sexul oral, acesta echivalând cu sărutul. Deşi este interzis, pentru „a-şi păstra onoarea”, multe dintre femeile musulmane necăsătorite fac sex anal.

Practici sexuale

Nu există o regulă pentru bărbaţii necăsătoriţi, aceştia putând să întreţină relaţii sexuale oricât de mult doresc. În privinţa poziţiilor sexuale, nu există restricţii. După cum stă scris în Coran, soţia este considerată „o pajişte a bărbatului, pe care poţi călca aşa cum doreşti”.
Citeşte întreaga ştire: Cum fac amor prinţesele Orientului. Practicile sexuale ale turcoaicelor sunt unice în lume.

Nunta la turci

Nunta este următoarea etapă după logodnă. Înainte de toate vor fi invitați toți membrii comunității. Un obicei care a început să devină din ce în ce mai rar este cel al cadourilor “recitate”, obicei care se păstrează mai mult în comunitățile de la sate, acest obicei fiind denumit astfel întrucât cu ocazia preparării sau confecționării cadourilor se recită din Coran .

Cadourile sunt distribuite invitaților, cu ocazia oferirii invitației la nuntă și sunt constituite din mici obiecte vestimentare, batiste brodate, eșarfe ori dulciuri sau produse de patiserie. În mod curent nunta la turci durează două zile ținându-se în special la sfârșitul săptămânii. Ceremonialul nunții este constituit din două părți: Noaptea de henna si Prezentarea miresei. Noaptea de henna are loc cu o zi înainte de nuntă în casa miresei și la acest obicei participă numai femeile.

În casa mirelui, dimineața devreme, în ziua în care se ține noaptea de henna, se arborează un drapel și este ales din mulțimea adunată la casa mirelui un purtator de steag, în unele zone oferindu-se chiar o masă în cinstea celor adunați numită “pâinea steagului”. Arborarea steagului semnifică faptul că nunta a început în mod oficial. În ziua ce precede noaptea de henna sau cu câteva zile mai înainte zestrea miresei este adusă de la casa acesteia la casa mirelui și tot în acestă zi se pregatește camera nupțială. Adeseori zestrea miresei este expusă la casa fetei timp de câteva zile, înainte de a fi adusă la casa mirelui, spre a fi admirată de toată lumea.

Zestrea continuă să fie expusă în casa mirelui până după nuntă. Tot în acea zi un grup de femei din familia mirelui pregatește henna ce va fi aplicată pe mâinile și picioarele miresei, se pregătesc bucatele ce urmează a fi servite oaspeților la casa miresei, attmosfera fiind una de veselie și voie bună, până la un moment dat când femeile, prin cântece triste încearcă să smulgă câteva lacrimi de la mireasă. Henna frământată cu apă în prealabil este adusă în cameră pe o tavă, ce este împrejmuită cu candele și așezată în mijlocul camerei. Prima dată henna se aplică pe mâinile miresei după care se distribuie și celorlalte femei. În alte părti ale Turciei prima dată henna se distribuie invitaților și abia după ce ultimul invitat a părăsit camera, henna se aplică pe mâinile și picioarele miresei. Obiceiul e ca o femeie măritată să aplice henna pe o mâna și o fată tânără, nemăritată să aplice henna pe cealaltă mână. Mai mult decât atât, tradiția impune ca înainte de aplicarea hennei să se pună în mâinile miresei bănuți de aur sau argint.

Ziua de dinaintea nopții de henna reprezintă startul nunții, ambele familii oferind mâncare oaspeților în sunete de tobe și fluiere. Tot atunci, dimineața devreme are loc ceremonialul bărbieritului mirelui, un ceremonial larg răspandit și la noi, mai ales în regiunile din sudul țării. În acea zi, oaspeții aflați la casa mirelui merg cu mare alai la casa miresei pentru a o aduce în casa mirelui, unde printr-un ceremonial specific îi este prezentată mireasa. În momentul în care mireasa părăsește casa părintească fratele acesteia sau un unchi îi prinde în jurul taliei o panglică sau un brâu roșu numit brâul perseverenței. După ce mireasa își ia rămas bun de la părinți este scoasă din casă însoțită de un întreg alai în sunete de fluiere si tobe. În unele zone, sunt practicate anumite ritualuri menite să aducă fericirea celor doi miri și să atragă energiile pozitive, aceste ritualuri incluzând purtarea unei oglinzi în spatele miresei. Acest obicei prevestește un viitor luminos în casnicie.

În momentul în care mireasa pășește pragul casei mirelui, peste prag și tocul usii se împrăștie miere și unt, ca mireasa să aibă o relație dulce și armonioasă cu membrii familiei mirelui. Invitații aruncă peste capul miresei, fructe uscate, nuci si bănuți, urându-le astfel bunăstare și prosperitate proaspeților însurăței. În noaptea nunții este dată o mică petrecere în cinstea celor câțiva musafiri rămași la casa familiei mirelui, dudupă care urmează ceremonialul religios al căsătoriei, condus de un iman. Mai demult cununia oficială putea fi ținută oricând după cununia religioasă, însă în zilele noastre cununia religioasă se poate face numai după cununia oficială. Cununia oficială se face de obicei în ziua în care familia mirelui și familia miresei se adună pentru a face cumpărăturile pentru nuntă. După cununia religioasă mirele și mireasa intră în camera nupțială. În timpul petrecut de miri în camera nupțială, în exterior sunt practicate o serie de ritualuri, în timpul cărora se urează mirilor bunăstare și armonie în familie. Se obisnuiește cu această ocazie sa se înfigă un cuțit în ușa camerei nupțiale sau să se pună un lacăt deschis în fața acesteia. Tot în acest timp, invitaților li se cere să nu stea cu mâinile încrucișate sau să-și așeze o mână peste alta. Mirii au în camera mâncare la discreție iar în unele zone ale Turciei se obișnuiește să li se pună doar un singur rând de veselă, tacâmuri și un singur pahar. Apoi urmează inspectarea patului nupțial mai precis a cearșafului. Cearșaful pătat cu sânge este o dovadă a virginității miresei. O mătușă a mirelui sau o femeie apropiată acestuia, responsabilă cu organizarea nunții constată dacă mireasa a fost virgină sau nu și transmite vestea celor două familii. Uneori, dacă mireasa se dovedește a nu fi fost virgină în noaptea nunții, acesta este trimisă înapoi părinților și nunta se întrerupe.

Ziua de după nuntă este cunoscută sub diferite numiri: ziua vălului, dezvelirea fetei, punerea năframei sau acoperirea capului. Și la acest ceremonial participă doar femei și semnifică trecerea miresei în rândul femeilor căsătorite. Mai demult, de ziua vălului, mireasa era dusă la fântana satului să scoată apa, apoi era pusă să frământe aluat și să prepare dulciuri, în general produse de patiserie. Acest obicei de ziua vălului miresei este foarte rar practicat în zilele de azi, nunta terminându-se odată cu plecarea invitaților din noaptea nunții.

sursa: www.redactia.ro

Aglomerație în fața Aeroportului. Oamenii, nemulțumiți de noile reguli

Aglomerație mare în fața Aeroportului după noile reguli impuse de astăzi. Noua măsură de securitate interzice intrarea în incinta Aeroportului tuturor persoanelor care nu au bilet de călătorie.

Îmbulzeală și aglomerație în fața Aeroportului Chișinău. Oamenii fac cozi în așteptarea celor dragi, transmite unimedia.info.

Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, începând cu 1 mai, acces în aerogară vor avea doar cetățenii care au bilete de îmbarcare în avion, transmite deschide.md.

„Alți cetățeni vor fi nevoiți să aștepte în afara gării, ori această măsură este impusă în vederea securizării aeronautice și pentru a evita anumite situații neplăcute care pot avea loc în cadrul AIC”, a precizat Galușca în cadrul unei conferințe de presă.

Totodată, șeful IGPF a menționat despre majorarea numărului de polițiști de frontieră în cadrul AIC, „astfel încât fluxul de pasageri să fie unul calitativ și confortabil pentru cetățeni”.

Motocicliștii se mobilizează pentru a face curățenie pe râul Bîc

Motocicliștii vor organiza sâmbătă, 4 mai, o acțiune de salubrizare pe malul râului Bâc, la intersecția străzilor Calea Basarabiei și Lunca Bâcului din Chișinău.

Potrivit organizatorilor, la activitate poate participa orice doritor, căruia i se va pune la dispoziție echipamentul necesar, transmite realitatea.md.

„Dragi motocicliști și chișinăuieni! Noi, cei cu motociclete Enduro, sâmbătă, 4 mai, vom ieși să facem ordine pe malul râului Bâc pe strada Calea Basarabiei la intersecția cu strada Lunca Bâcului. Cine vrea să se alăture să vină până la ora 10:00 la locația de mai jos. Timpul de curățenie este planificat de 3-4 ore. Tot necesarul este – mănuşi, saci de gunoi şi un recipient cu echipament special de la Pretura Botanica. Haideți să facem ceva frumos înainte de Paști. Noi vom fi mulți. Dar dacă vom fi și mai mulți, datorită ție, va fi și mai bine! Ajunul sărbătorilor e aproape”, se arată în mesajul organizatorilor.

Locația unde se vor întâlni toți cei care vor să participe la acțiunea de salubrizare este indicată AICI.

De Ziua Internațională a Muncii, președintele Parlamentului Igor Grosu i-a vizitat pe pompieri și salvatori

De 1 mai Președintele Parlamentului Republicii Moldova a comunicat cu salvatorii și pompierii Direcției regionale căutare salvare nr.1 din municipiul Chișinău

Ar putea fi o imagine cu 11 persoane, ambulanţă şi text care spune „POUPIERI-SALISTOR SALICTOR TOR POMDIERI SAL! SALVATORI SALVAȚORIPOMPIERI POMPIERI”

Pe 1 mai de Ziua Internațională a Muncii, Președintele Parlamentului Republicii Moldova Igor Grosu a fost în vizită la efectivul Direcției regionale căutare salvare nr.1 din municipiul Chișinău. Aici salvatorii și pompierii care au intrat în tură au comunicat cu spicherul Parlamentului despre activitatea de serviciu, dar și misiunile realizate în prevenirea și lichidarea situațiilor de risc.

Președintele Parlamentului a asistat la schimbul gărzilor, dar și la procedura de predare și primire a schimbului de serviciu. Oficialul a comunicat cu salvatorii, pompierii și paramedicii, care de dimineață au intrat în serviciu, fiind interesat de activitățile pe care le întreprind, dar și misiunile de salvare.

,,Astăzi, de 1 mai, celebrăm valoarea muncii şi a oamenilor muncitori şi harnici. Moldovenii sunt cunoscuți ca un popor harnic şi stăruitor, care prin muncă cinstită îşi clădesc bunăstarea şi îşi realizează scopurile şi năzuinţele. Pe noi, moldovenii, munca nu ne sperie. De fiecare dată ne vom sufleca mânecile și vom munci ca să avem pâine pe masă și căldură în casă. Vom munci ca să trăim în pace și în siguranță.

Astăzi, am stat de vorbă cu cei care zi de zi muncesc în regim de urgenţă, pentru a ne salva nouă viețile. Sunt cei din prima linie pentru care viața altora este mai presus, decât viaţa proprie. Îşi iubesc meseria şi o fac cu abnegaţie și iubirea de a face bine. Să le mulțumim și să le fim recunoscători salvatorilor noștri – pompieri, scafandri, chinologi, chimiști. Să le mulțumim medicilor, brutarilor, șoferilor și tuturor celor care muncesc atunci când alții se odihnesc.

Vă mulțumim pentru dragostea de oameni și dragostea de țară!”, a declarat Igor Grosu.

Ar putea fi o imagine cu 3 persoane, ambulanţă şi text

În cadrul vizitei, oficialul a vizitat sediul Direcției, dar și s-a familiarizat cu tehnica de intervenție și specificul activității salvatorilor. Mai mult, ofițerii și subofițerii au discutat cu spicherul despre complexitatea intervențiilor pe care le desfășoară, dar și despre dorința și onoarea de a fi în serviciul cetățenilor.

De Ziua Internațională a Muncii, salvatorii și pompierii sunt la datorie pentru a veghea securitatea și siguranța oamenilor.

Ar putea fi o imagine cu 7 persoane, ambulanţă şi text

Ultima dorință a unui tânăr de 27 de ani. Ce a făcut după ce medicii i-au spus că mai are de trăit câteva săptămâni
Articolul anterior
Care este vârsta perfectă pentru a te căsători. Rezultatul unui studiu te-ar putea surprinde
Articolul următor