Republica Moldova nu reușește să își atingă țintele de reciclare pe care şi le-a impus – aproximativ 17% din deșeurile de ambalaje de la produsele puse pe piață. De la începutul acestui an, doar 27% dintre producătorii şi marii comercianţi autohtoni au aderat la un sistem de colectare a deșeurilor de ambalaje sau şi-au organizat singuri un astfel de serviciu. Specialiştii trag un semnal de alarmă și spun că e nevoie de măsuri mai stricte în domeniul gestionării deşeurilor.
De la începutul acestui an, companiile din Republica Moldova sunt obligate să asigure reciclarea a aproximativ 17% din ambalajele produselor pe care le scot pe piaţă. Însă acest procent nu a fost atins până acum, afirmă specialiştii, conform TVR Moldova.
DUMITRU SOBOLEV, manager, companie specializată în gestionarea deşeurilor:
„Dacă de la 1 ianuarie la noi au aderat şi au trasferat responsabilitatea mai mult de 65 de producători şi importatori mari din Republica Moldova, păi noi deja aproximativ două mii de tone de deşeuri de ambalaje, în numele lor au fost colectate şi reciclate de pe cinci tipuri de material: lemn, ambalaj din metal, ambalaj din plastic, sticlă şi hârtie şi carton.” Plasticul se numără printre ambalajele cel mai des folosite de basarabeni.
O cantitate importantă de deşeuri din plastic este exportată pentru reciclare în România. Pentru a facilita astfel de exporturi, la mijlocul lunii septembrie a intrat în vigoare o hotărâre de guvern ce a eliminat mai multe bariere birocratice.
MARIUS MOROZAN, ambasador al reciclării, companie specializată în colectarea şi valorificarea deşeurilor: „ Ne-a uşurat procesul de export enorm de mult. Deja la data de astăzi avem peste 200 de tone exportate prin noua metodă. Ea practic a eliminat mijlocaşii şi mai multe aspecte birocratice, câteva instituţii, şi procesul are loc cu mult mai repede şi rezultatul vorbeşte de la sine.” Chiar şi aşa rata medie de reciclare a acestui tip de deșeu în Republica Moldova este de doar 7%. Aşa se face că peste 90% din resturile de plastic ajung la gropile de gunoi care, în general, nu au autorizaţie de mediu. De aceea, specialiştii spun că e nevoie de măsuri mai drastice din partea statului pentru protejarea mediului.
IULIAN GAMUREAC, preşedinte, companie specializată în gestionarea deşeurilor: „Acei producători, importatori care plasează pe piaţă produse care se încadrează în responsabilitatea extinsă a producătorului să nu poată face import atât timp cât nu prezintă la serviciul vamal acel certificat precum că sunt conformi. Acesta e un moment. Al doilea moment este să fie corelată amenda celor care nu sunt conformi, corelată cu legislaţia din Republica Moldova.” De cealaltă parte, autorităţile Republicii Moldova dau asigurări că anul viitor vor creşte, din nou, pedepsele pentru poluarea mediului şi, în paralel, vor creşte şi ţintele de reciclare a deşeurilor. INA COŞERU vicepreşedinte, Comisia Mediu, Climă și Tranziție verde: „Începând cu anul viitor vom aplica pedepse mai dure ca să ne asigurăm că toţi agenţii economici vor încheia contracte cu asociaţiile colective. Mai mult decât atât în 2024, vom modifica şi ţintele cu 10-15%, noi ţară candidat la Uniunea Europeană nu mai putem sta aşa. Trebuie să avem ţinte ambiţioase aşa cum ele sunt stabilite în ţările Europene.” În Republica Moldova, de exemplu, amenda pentru poluarea mediului cu o tonă de plastic este acum de 4.500 de lei dar ar urma să crească anul viitor până la 10 mii de lei. Cele mai multe state membre UE au reușit să atingă ținta de reciclare a deșeurilor de ambalaje în proporţie de 55%.
Foto: Poliția Ucrainei
