Joi, 27 octombrie , leul moldovenesc se depreciază în raport cu euro și se apreciază față de dolarul american, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.
Astăzi un euro va costa 19 lei și 39 de bani, cu 29 de bani mai mult față de cotația din 26 octombrie, iar un dolar – 19,38 lei, cu 2 bani mai puțin decât ieri.
Un leu românesc valorează 3 lei și 97 de bani, hrivna ucraineană – 0,52 lei, iar rubla rusească 0,31 lei, scrie replicamedia.md.
Deputata Olesea Stamate ar fi făcut uz de funcția sa pentru a crea un „proces viciat”, care a favorizat eliberarea din închisoare a câtorva criminali. Despre asta a scris pe pagina sa de Facebook președintele Parlamentului, Igor Grosu.
„Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme. Suntem conștienți de efectele grave ale acestei scheme puse la punct de-a lungul a mai multor ani”, a scris Igor Grosu, anunțând totodată excluderea Olesei Stamate din Partidul Acțiune și Solidaritate, transmite Știri.md.
De asemenea, potrivit speakerului, deputatei i s-a cerut să-și depună mandatul „de care a făcut uz pentru a crea acest proces viciat”.
„Trebuie să oprim imediat posibilitatea de abuz în baza lacunelor legislative. În ședința Parlamentului vom vota o lege de interpretare care să excludă posibilitatea de a beneficia de două opțiuni concomitent – comutarea pedepsei pe amnistie și liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal.
Prin urmare, dacă un deținut are pedeapsa „detenție pe viață”, acesta să nu poată obține mai întâi comutarea din detenție pe viață în închisoare de 30 de ani și, apoi, liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal.
Aceste concluzii sunt făcute în urma unei analize preliminare. În urma unei analize comprehensive a tuturor factorilor, ne rezervăm dreptul să venim și cu alte decizii. Cerem instituțiilor de drept să investigheze toate persoanele implicate”, a mai notat președintele Parlamentului.
De menționat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat excluderea Olesei Stamate, fosta șefă a Comisiei juridice, numiri și imunități, din cadrul formațiunii politice, în urma implicării sale în modificările controversate ale legii amnistiei, care au permis eliberarea unor deținuți periculoși.
Ulterior, într-o postare pe Facebook, ea scris că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS și a subliniat că înțelege contextul politic dificil și atacurile informaționale dure care i-au fost direcționate în ultimele zile, în special într-un an electoral.
În context, amintim că Alexandr Sinigur, condamnat în anul 2006 la detenție pe viață, a fost eliberat recent din penitenciar. Cu explicații în acest sens a venit ANP. Ulterior, pe 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a dispus ca acesta să fie căutat, reținut și adus înapoi la penitenciar.
Totodată, zilele trecute, și interlopul Iurii Radulov a fost eliberat.
Pe lângă anunțarea unor tarife de 34 de procente la importurile din SUA, China a declarat că va impune restricții la export pentru așa-numitele pământuri rare, notează The Telegraph.
Decizia face parte din pachetul de răspuns al Beijingului la tarifele impuse de Donald Trump și restrânge aprovizionarea Occidentului cu minerale utilizate pentru fabricarea armelor, a produselor electronice și a unei serii de bunuri de consum.
China produce aproximativ 90 % din pământurile rare din lume, un grup de 17 elemente utilizate în industria apărării, a automobilelor electrice, a energiei și a electronicii.
Statele Unite au o singură mină de pământuri rare, iar cea mai mare parte a aprovizionării lor provine din China.
Beijingul a anunțat aceste decizii vineri, ca parte a unui pachet mai amplu de tarife și restricții pentru companii, ca represalii la decizia lui Trump de a crește tarifele pentru majoritatea produselor chinezești la 54 %.
Restricțiile la export includ nu numai mineralele extrase, ci și magneții permanenți și alte produse finite care vor fi dificil de înlocuit, au declarat analiștii.
Măsura, care afectează exporturile către toate țările, nu doar către SUA, este cea mai recentă demonstrație a capacității Chinei de a-și valorifica dominația asupra mineritului și prelucrării mineralelor esențiale.
Șapte categorii de pământuri rare medii și grele, inclusiv samariu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, lutețiu, scandiu și articole legate de ytriu, vor fi introduse pe o listă de control al exporturilor începând cu 4 aprilie, potrivit Ministerului Comerțului din China.
Liderii celor cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, o regiune bogată în resurse naturale, au participat vineri, la Samarkand, în Uzbekistan, la un summit cu reprezentanţi ai Uniunii Europene. Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului şi Uzbekistanului au sărbătorit apariţia unei „noi ere”, promiţând un „parteneriat strategic” bazat pe „angajament reciproc” în relaţiile lor cu Uniunea Europeană, o cooperare de natură să concureze Moscova, dar şi Beijingul, relatează AFP.
Potrivit Comisiei Europene, iniţiativa „Global Gateway” ar trebui să mobilizeze investiţii de 300 de miliarde de euro până în 2027.
Promiţând să ofere o alternativă la „noile drumuri ale mătăsii” propuse de Beijing, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei de la Bruxelles, însoţită de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că va oferi un sprijin de 12 miliarde de euro acestor ţări.
Europa intenţionează să se implice în patru sectoare: transport, resurse naturale, energie verde şi conectivitate digitală.
„Noile drumuri ale mătăsii” este un proiect chinezesc, început în 2013, care urmăreşte să stabilească o legătură economică între China şi alte regiuni ale lumii. În special, se intenţionează strângerea legăturilor comerciale cu Asia Centrală prin intermediul unei vaste reţele de coridoare feroviare şi rutiere.
Această regiune, care este la fel de vastă ca UE, are rezerve uriaşe de materii prime, dar nu găzduieşte decât aproximativ 80 de milioane de oameni. Resursele sale naturale sunt foarte râvnite. „Ţările dumneavoastră sunt înzestrate cu resurse imense. Aceste materii prime sunt sângele viitorului economiei mondiale”, a recunoscut Ursula von der Leyen.
Şavkat Mirzioev, preşedintele Republicii Uzbekistan, a subliniat „transformarea profundă şi durabilă a Asiei Centrale”, care a făcut mari progrese în materie de colaborare. Prin apropierea de Uniunea Europeană, Asia Centrală, care aspiră să se prezinte ca un pol unitar după treizeci de ani de tensiuni, încearcă să obţină ceea ce puterile rusă şi chineză nu pot oferi, în special anumite tehnologii avansate.
UE, cel mai mare investitor regional (40 % din total), rămâne principalul furnizor de ajutor pentru dezvoltare în această regiune extrem de sensibilă la schimbările climatice, cu un buget de aproximativ 550 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027.
Von der Leyen a subliniat „oferta diferită” a Europei, făcând referire la promisiunea europeană de „parteneriat necondiţionat”.
Cu toate acestea, China şi Rusia vor fi greu de înlăturat şi îşi consolidează influenţa asupra regiunii. Beijingul alocă împrumuturi de miliarde de dolari pentru dezvoltare şi infrastructură, în timp ce Moscova îşi accentuează legăturile istorice cu fostele republici sovietice din Asia Centrală.
Anul trecut, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat indignarea faţă de iniţiativele americane şi europene de „perturbare a legăturilor comerciale, de cooperare şi culturale tradiţional strânse” între Rusia şi aceste ţări.
Pentru a facilita comunicarea cu aceste ţări fără a trece prin Rusia, Ursula Von der Leyen a subliniat, de asemenea, importanţa progreselor înregistrate în proiectul său de transport comercial rapid pe Marea Caspică, care riscă să fie blocată de nisip şi este puternic poluată.
În timpul summitului, subiectul drepturilor omului în aceste ţări încă foarte autoritare, cum ar fi ţara gazdă, Uzbekistan, a părut să fie lăsat deoparte. O serie de ONG-uri semnalează o deteriorare a situaţiei, denunţând încarcerarea opozanţilor şi a jurnaliştilor.
