Încă o țară i-a oferit lui Trump acces la mineralele sale rare, în schimbul ajutorului militar

21/03/2025

News

Preşedintele Republicii Democrate Congo, Felix Tshisekedi, i-a propus preşedintelui american Donald Trump acces la minerale cheie pentru companiile tehnologice americane în schimbul ajutorului acordat de SUA ţării africane pentru a învinge gruparea rebelă Mişcarea 23 Martie (M23), relatează The Wall Street Journal (WSJ), scrie digi24.ro.

Într-o scrisoare adresată lui Trump în data de 8 februarie, Tshisekedi îi oferă oportunităţi de minerit pentru „fondul suveran” creat prin ordin executiv de Trump cu câteva zile înainte, potrivit relatării în exclusivitate a WSJ, preluată de EFE și Agerpres. În această scrisoare, preşedintele congolez afirmă că alegerea lui Trump ca preşedinte marchează „începutul epocii de aur” pentru SUA şi subliniază că asocierea sa cu Congo ar oferi ţării „un avantaj strategic”, deoarece SUA şi-ar asigura minerale cheie, precum cobalt, litiu, cupru sau tantal. Preşedintele Republicii Democratice Congo cere în schimb un „acord de securitate oficial” care să ajute armata sa să învingă M23, grup care, potrivit ONU şi al unor ţări precum Statele Unite, Germania şi Franţa, este sprijinit de Rwanda. Potrivit WSJ, în scrisoarea sa, Tshisekedi nu precizează de ce fel de tip de ajutor militar are nevoie de la SUA.

Mişcarea 23 Martie (M23) controlează în prezent capitalele provinciilor Kivu de Nord şi Kivu de Sud, învecinate cu Rwanda şi bogate în minerale precum aurul sau coltanul, esenţiale pentru industria tehnologică şi fabricarea telefoanelor mobile. Mai exact, tantalul şi cobaltul sunt minerale cheie folosite de giganţi tehnologici precum Apple, HP sau Intel. Un purtător de cuvânt al preşedintelui congolez a declarat pentru ziarul american că atât ţara sa, cât şi Statele Unite sunt interesate „ca companiile americane, precum Apple şi Tesla, să cumpere minerale direct din Congo şi să deblocheze motorul bogăţiei noastre minerale în beneficiul întregii lumi”. WSJ notează că scrisoarea a fost trimisă de un bancher care consiliază companiile miniere din Congo către biroul lui Trump, care la rândul său a transmis-o Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe. Marţi, Tshisekedi s-a întâlnit cu preşedintele Rwandei, Paul Kagame, în Qatar, unde au abordat – după cum au relatat guvernele celor trei ţări – conflictul din estul Congo cu M23 şi şi-au reafirmat angajamentul „faţă de o încetare a focului imediată şi necondiţionată”.

Gruparea afirmă că obiectivul său este de a proteja interesele tutsi congolezi și ale altor minorități, inclusiv de a le proteja împotriva grupurilor de rebeli hutu care au fugit în RDC după ce au luat parte la genocidul din 1994, care a vizat tutsi.

Sărbătoare mare la creștinii ortodocși! Astăzi sunt cinstiți Sfinții 40 de mucenici! Ce nu este voie în această zi

Astăzi, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. Aceștia erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul Scripturilor. În anul 320, aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor.

Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac. Moaștele lor au fost răspândite la diverse biserici din spațiul ortodox.

În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bate sau maiuri, rostind descântece, pentru că să iasă căldură și să între gerul, sau jocul copiilor peste foc.

De altfel, această zi mare trebuie „ținută” cum se cuvine dacă vrei să ai parte de sănătate tot timpul anului.

Ce nu ai voie să faci

Nu este bine să faci treburi în casă și nici în gospodărie în ziua celor 40 de Mucenici. În caz contrar, se spune că Sfintii te vor pedepsi prin 40 de zile de boală.
În unele regiuni ale ţării, gospodinele nu iau ouăle din cuibare; se spune că acestea trebuie lăsate acolo, pentru a fi spor la ouă şi la pui tot anul.
O altă superstiţie spune că în prima zi a moşilor nu trebuie aruncat gunoiul din casă, pentru a nu se înmulţi lupii.
În unele zone din Oltenia, în dimineaţa zilei de 22 martie se afumă casa şi pe cei care locuiesc în ea, pentru a fi feriţi tot anul de animale şi lighioane sălbatice.

În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii.

Geta Burlacu & Voxmen Acapella, show de milioane pe scenă. Reacția Andrei: ”Este un moment pe care eu aș plăti să-l văd”

Vineri seara, spectacolul total s-a aflat pe scena Românii au talent, acolo unde Geta Burlacu și Voxmen Acapella au oferit o demonstrație de talent pur, informează protv.ro

Geta Burlacu a lucrat ca solistă în trupa de jazz vocal Univox, a fost profesoară de canto jazz la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova.

În 2007, a participat într-un turneu internațional alături de trupa cubaneză Buena Vista Social Club în România. În 2008, a reprezentat Moldova la Concursul Muzical Eurovision cu piesa „A Century of Love”, care nu a reușit să se califice, primind 36 de puncte și egalând cu Slovenia la puncte, clasându-se pe locul 12. În 2009, a participat la Festivalul Cerbul de Aur, unde a ajuns în finală la Brașov, România.

Din 2009 până în prezent, a cântat cu Orchestra Simfonică Națională TeleRadio-Moldova, precum și cu trupele de jazz Alex Calancea Band, ANGRY Band și trupa de muzică populară Taraf lăutăresc. A fost numită ambasador al bunăvoinței pentru Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova.

Declarație-șoc a lui Trump, despre negocierile cu Putin: „Da, se discută despre împărțiri teritoriale, etcetera, etcetera”

Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut vineri seara, în cadrului unui briefing de presă ținut la Casa Albă, că, în cadrul negocierilor SUA-Rusia referitoare la un acord de pace în Ucraina se discută despre „împărțiri teritoriale”, informează CNN.

Trump a declarat că, în opinia sa, o încetare completă a focului în conflictul ruso-ucrainean va avea loc, foarte probabil, „extrem de curând”.

„O să avem un contract, iar acest contract se negociază în acest moment”, a spus Trump. „E un contract referitor la împărțiri teritoriale, etcetera, etcetera, care se negociază chiar în timp ce vorbim”, a declarat președintele SUA. În cadrul briefingului de presă,

Trump a fost întrebat dacă va impune noi sancțiuni Rusiei, în condițiile în care armata rusă a continuat să bombardeze masiv infrastructura Ucrainei, în ciuda promisiunii făcute de Putin referitoare la încheierea unui armistițiu de 30 de zile în acest sens. „Ei bine, se bat unii cu alții”, a fost răspunsul lui Trump.

Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014. De asemenea, în toamna lui 2022, după declanșarea invaziei terestre în Ucraina, Rusia a anexat ilegal și alte patru teritorii ucrainene: regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. În prezent, aceste regiuni sunt toate traversate de linia frontului și sunt toate parțial sau aproape în întregime aflate sub controlul armatei ruse.

Până acum, oficialii ucraineni au considerat recunoașterea acestor regiuni de către Rusia drept „o linie roșie” pe care Kievul nu are de gând să o treacă.

Donald Trump a avut marți, 18 martie, o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, în urma căreia, Casa Albă a comunicat că Rusia a fost de acord să oprească atacurile asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene.

În schimb, Kremlinul a comunicat că Rusia a fost de acord asupra unui armistițiu doar în privința atacurilor asupra infrastructurii energetice.

O zi mai târziu, Trump a vorbit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și i-a promis ajutor în privința furnizării de sisteme antiaeriene necesare Ucrainei.