De luni, 24 februarie, începe Postul paștelui, iar de astăzi, 11 martie, creștinii intră în săptămâna albă și se pregătesc de postul Paștelui. Timp de șapte zile creștinii renunţă la carne, dar consumă ouă, lapte, brânză şi peşte. Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de unul dintre cele patru posturi mari de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă, informează unica.md.
Postul Mare sau postul Sfintelor Paști este chiar cel mai aspru post pentru creștini și durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post. Lăsatul secului are loc în ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”.
Prima şi ultima săptămână a postului sunt cele mai stricte. Biserica interzice până şi consumul de ulei. Cei mai rezistenţi consumă în aceste săptămâni doar pâine nedospită cu apă.
Paştele va fi sărbătorit în data de 5 mai.
Ce alimente ai voie să mănânci în Săptămâna Albă, înainte de începerea Postului Paștelui.
În această perioadă, nu se mai consumă carne, iar în zilele de miercuri și vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte. Săptămâna albă are, de asemenea, și un sens profund pedagogic.
Conform teologilor, această perioadă îl întărește din punct de vedere duhovnicesc, pe credincios, pentru zilele de post care urmează, fie prin cântările de la strană, fie prin ansamblul rânduielilor liturgice specifice acestei săptămâni. Important de menționat este faptul că, din ziua de miercuri a săptămânii albe și până în pana în miercurea Săptămânii Mari se rostește rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – ”Doamne și Stăpânul vieții mele”, însoțită de metanii – o altă formă de familiarizare cu nevoinţa pe care o vom săvârşi de-a lungul întregului post.
Amintește de viețuirea primilor oameni în Rai
“Pe de altă parte, înțelegem aceste dezlegări și ca pe o pregătire fizică sau trupească a creştinilor pentru postul care va veni. Îngrijindu-se de cele ale trupului, Biserica îi obișnuiește pe credincioși cu practica postirii (prin abținerea de la consumul de carne), permițându-le, totuși, să se întărească pentru cele 40 de zile în care se vor osteni, cu produse din lapte, ouă şi peşte. Albul acestor alimente simbolizează haina luminoasă a postului pe care urmează să-l începem”, arată teologii.
Săptămâna albă ne mai amintește și de viețuirea primilor oameni în Rai, unde ei nu consumau carne. Consumul cărnii şi al sângelui începe în neamul omenesc abia după momentul căderii în păcat. De aceea, aceste șapte zile sunt și un chip al înălțării, al întoarcerii noastre la starea cea dintâi și în Împărăția Cerurilor.
O altă particularitate a acestei perioade este și faptul că, în zilele de miercuri și vineri nu se săvârșește Sfânta Liturghie, fiind zile aliturgice. În calendarele bisericeşti, pentru aceste zile apare menţiunea harţi, acesta este un termen popular care desemnează zilele în care este dezlegare a postului.
Gospodinele spală vasele în care au gătit de dulce
În prima zi din Săptămâna Albă, numită și Lunea Curată, gospodinele spală toate vasele în caare s-a gătit mâncare de dulce sau de frupt, inclusiv tacâmurile, lingurile din lemn și polonicele. În această zi numai copiii se mai pot înfrupta din bucatele rămase de la ospățul de Lăsatul Secului, iar adulții mănâncă numai gustări reci.
Bătrânii spun că în marțea albă este interzisă munca și este indicat consumul de brânză.
În zilele de miercuri şi de vineri nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie, ci Utrenia, Ceasurile şi Obedniţa, pentru că aceste zile sunt considerate aliturgice.
Ultima zi din Săptămâna Albă este numită “Duminica izgonirii lui Adam din Rai”, care marchează ziua în care strămoşii noştri au încălcat postul rânduit de Dumnezeu. Această zi este cunoscută din moși strămoși drept “Duminica Iertării”, arătând râvna omenirii de a dobândi iertarea Domnului. La slujba Vecerniei credincioşii îşi cer iertare unul altuia pentru a începe postul împăcaţi.
