Incredibil în Afganistan! Talibanii numesc primele două femei în funcţii de conducere

Malalai Rahim a fost numită director al maternităţii de specialitate „Malalai”, iar dr. Aryan a fost numită director al clinicii de ginecologie.

Mişcarea Talibană, pentru prima dată de la preluarea puterii în Afganistan a anunţat numirea unor femei în funcţii de conducere ale unor instituţii din ţară. Declaraţia corespunzătoare a fost publicată marţi seară pe Twitter pe pagina lui Zabihullah Mujahid, ministru adjunct al Informaţiei şi Culturii în guvernul interimar afgan format din radicali, scrie adevarul.ro.

„Din ordinul şefului cabinetului interimar, dr. Malalai Rahim a fost numit director al maternităţii de specialitate Malalai [din Kabul], singura instituţie de obstetrică şi ginecologie de acest gen din întreaga ţară <…>. la sugestia Ministerului Învăţământului Superior şi cu aprobarea prim-ministrului, între timp, dr. Aryan a fost numit director al clinicii ginecologice [din zona metropolitană] Shahrar”, a spus guvernul.

Aceste numiri au fost precedate de numeroase întâlniri ale radicalilor cu reprezentanţi ai mai multor ţări şi organizaţii internaţionale, la care s-a pus, în special, problema participării reprezentantelor femeilor la viaţa social-politică a ţării.

Maternitatea Naţională Specializată Malalai şi Clinica Ginecologică Shahrara de la Universitatea de Ştiinţe Medicale Abu Ali Ibn Sina din Kabul sunt unice în Afganistan, ţară unde mortalitatea maternă este o problemă. Între timp, datorită sprijinului activ al comunităţii internaţionale, în ultimii 20 de ani, decesele la naştere în Afganistan au scăzut de la 1.450 de decese la 100.000 de naşteri în 2000, la 638 de decese la 100.000 de naşteri în 2019, potrivit ONU. Cu toate acestea, această cifră este una dintre cele mai mari din lume.

Statutul femeii în Afganistan

După ce au obţinut controlul asupra întregului teritoriu al Afganistanului până la începutul lunii septembrie a anului trecut, talibanii au început să impună diverse restricţii (şi, potrivit acestora temporare) asupra femeilor şi fetelor, explicând acest lucru prin necesitatea creării unui „mediu islamic adecvat” în stat. De exemplu, talibanii au lichidat Ministerul Afacerilor Femeii, care exista de aproximativ 20 de ani, creând în schimb Ministerul Apelului Islamic, Îndrumării, Comandării binelui şi Interzicerii faptelor condamnabile. Acesta este un analog al organismului care a funcţionat în 1996-2001 (când talibanii erau la putere în ţară), înzestrat cu funcţiile de „vicepoliţie” islamică.

În plus, talibanii au restricţionat accesul fetelor la şcoli în majoritatea provinciilor ţării, au obligat prezentatoarele TV să poarte hijab şi au sfătuit posturile de televiziune locale să se abţină de la a difuza filme care prezintă sexul frumos.

În guvernul interimar format de talibani, care nu a fost încă recunoscut de nicio ţară, nici femeile nu au fost incluse. Acest lucru a provocat critici serioase din partea comunităţii internaţionale. La întâlnirile cu liderii talibani, reprezentanţii mai multor ţări au afirmat în repetate rânduri necesitatea includerii femeilor în cabinetul de miniştri.

O femeie de 36 de ani, reținută după ce i-a furat banii unui bărbat în timp ce era la terasa unui local din centrul Capitalei

O femeie de 36 de ani, din raionul Sîngerei, a fost reținută fiind suspectată de pungășie. Suspecta ar fi sustras de la un bărbat de 32 de ani, care se afla la terasa unui local din centrul capitalei, portmoneul cu acte personale, carduri și bani în sumă de 2000 de lei.

În urma acțiunilor de investigație și urmărire penală efectuate de ofițerii Inspectoratului de Poliție Centru, de comun cu grupa specializată din cadrul Direcției de Poliție, suspecta a fost identificată și reținută.

Bunurile au fost recuperate și returnate victimei.

Femeia a fost reținută pentru 72 de ore, iar conform legislației penale în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă amendă în mărime de până la 67 500 lei sau închisoare de până la 4 ani.

Cum poți solicita schimbarea numelui sau a prenumelui

Numele de familie şi prenumele sunt atributele de bază prin care se identifică persoana şi care se înscriu în mod obligatoriu în actele de stare civilă şi în alte acte oficiale ale persoanei, scrie bizlaw.md.

Numele de familie se dobândeşte prin rudenie şi este comun membrilor aceleiaşi familii. Copilul din căsătorie va lua numele din căsătorie al părinţilor săi, ales de aceştia cu ocazia depunerii declaraţiei de căsătorie.

Numele de familie și prenumele poate fi modificat prin schimbarea acestuia pe cale administrativă, prin adoptarea unei decizii de către organul de stare civilă, sau ca efect al schimbării stării civile a persoanei (prin căsătorie sau prin  divorţ). Sunt necesare motive temeinice care să îndreptățească solicitantului să ceară schimbarea numelui sau a prenumelui.

Potrivit Agenției Servicii Publice, sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

  • când numele este format din expresii indecente, ridicole;
  • când numele este pronunțat dificil;
  • când solicitantul dorește să aibă un nume şi/sau prenume corespunzător naționalității pe care o are;
  • când solicitantul dorește să poarte un nume de familie simplu în locul celui dublu;
  • când solicitantul dorește să poarte numele soţului sau să alăture la numele său numele soţului (și nu a făcut asta în momentul înregistrării căsătoriei);
  • când solicitantul dorește să revină la numele pe care l-a avut până la căsătorie (și nu a făcut asta în momentul pronunțării/înregistrării divorțului);
  • când solicitantul dorește să poarte numele de familie al tatălui (mamei) vitreg sau altei persoane care a participat la educaţia solicitantului;
  • când părinții au divorțat, iar copilul dorește să poarte numele mamei pe care aceasta l-a avut până la căsătorie (în situațiile copiilor cu capacitatea deplină de exercițiu – după împlinirea vârstei de 18 ani).

Nu sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

  • când solicitantul alege un nume sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;
  • când solicitantul este urmărit penal sau are antecedente penale şi nu este reabilitat;
  • când în rezultatul schimbării numelui de familie prin conexare acesta va deveni compus din trei nume de familie;
  • când solicitantul este căsătorit şi numele de familie, schimbarea  căruia se solicită, îl poartă după căsătorie şi soţul, care refuză să depună concomitent cerere de schimbare a numelui;
  • când se solicită transliterarea numelui sau prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Cererea de schimbare a numelui şi/sau prenumelui se depune la organul de stare civilă de la domiciliul solicitantului.

Schimbarea numelui de familie şi/sau prenumelui copiilor cu vârsta între 16-18 ani se soluționează la cererea copilului, cu acordul scris al părinților acestora.

Termenele de examinare a cererii de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui, precum şi taxele pentru prestarea serviciului respectiv sunt stabilite în Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 966/2020 cu privire la serviciile prestate de către Agenţia Servicii Publice.

Conform datelor statistice, în perioada anilor 2020 şi până în prezent, au fost înregistrate în total 11.947 acte de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui: 2020 – 1.994 acte, 2021 – 2.705 acte, 2022 – 2.726 acte, 2023 – 3.032 acte, semestrul I 2024 – 1.490 acte.

Pentru prima dată în ultimii patru ani, exportul Republicii Moldova de făină de grâu a depăşit importul

În primele șase luni ale acestui an exporturile de făină de grâu din Republica Moldova au constituit 14.341 de tone, în creștere cu circa 13% față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape opt peste nivelul de acum doi ani, arată date vamale publicate de expertul Iurie Rija. Datele pentru primele șase luni confirmă tendința din ultimii doi ani de creștere a exporturilor de făină de grâu, scrie mold-street.com.

De exemplu, dacă în 2020, s-a importat cu 29.000 de tone mai multă făină decât s-a exportat, apoi în 2023 importurile au depăşit exporturile cu doar aproximativ 3.500 de tone, iar deja în prima jumătate a anului 2024, Moldova a exportat cu 654 de tone mai mult decât a importat.

Acest lucru sugerează că producătorii de făină își îmbunătățesc calitatea producţiei pentru export și consumul intern.

De notat că preţul mediu de import a făinii de grâu a fost în prima jumătate a anului de 6,08 lei pentru un kilogram, apoi cel de export cu peste 22% mai ieftin – 4,72 lei pentru un kilogram.

Prim-ministrul Natalia Gavrilița a fost testată pozitiv și va lucra de acasă în următoarele zile
Articolul anterior
Piesa „Trenulețul” va fi interpretată la Torino în varianta originală. Anunțul, făcut de producătorul „Zdob și Zdub”
Articolul următor