India devine prima țară care ajunge pe partea întunecată a Lunii. Sonda spațială indiană a aselenizat cu succes

Ofițerii Serviciului Vamal, în colaborare cu procurorii PCCOCS, au reținut un lot de ceasuri inteligente și parfumuri de contrabandă la vama Leușeni, de aproximativ 700.000 lei, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Potrivit informațiilor din dosarul penal de contrabandă, marfa ar fi din Italia (și care ar fi fost obținută prin furt), iar în Moldova era introdusă prin camuflarea printre bagaje neînsoțite, după care urma să fie pusă în vânzare în piețele din Chișinău. Pe caz, oamenii legii au desfășurat 13 percheziții în Chișinău și în afara capitalei, de unde au ridicat și alte mărfuri, inclusiv telefoane mobile, valoarea cărora urmează să fie stabilită.

Urmare a investigațiilor, pe caz au fost recunoscuți în calitate de bănuiți trei persoane cu vârste de 32, 44 și 45 ani, dintre care unul a fost reținut, iar procurorii PCCOCS urmează să determine necesitatea solicitării arestului preventiv în privința acestuia. Investigațiile penale privind contrabanda comisă de acest grup infracțional continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că, în scurt timp, se va implementa în școli și universități un „buton roșu”, prin care se vor sesiza rapid și ușor unele probleme, scrie adevarul.ro.

Ministrul Educației a precizat că, în aproximativ o lună, s-ar putea implementa un mecanism prin care elevii și studenții să poată trimite sesizări anonime către responsabilul din școală și universitate legate de o anume situație.

„Noi avem în momentul acesta, în unele școli există niște cutii în care cineva, anonim poate să facă o sesizare, dar ar trebui să gândim altfel. Și uite, tocmai vorbeam cu secretarul de stat (n. r. Sorin Ion) că trebuie să implementăm și o să implementăm rapid asta la UBB și la alte universități, nu numai legat de droguri, agresiune sexuală, de diverse probleme de etică. Ai practic butonul roșu. Ce-i butonul roșu? Este pur și simplu o adresă de email în care cel care răspunde de problema respectivă în instituție poate primi o sesizare anonimă”, a precizat Daniel David la dezbaterea despre traficul și consumul de droguri în școli și licee, organizată pe 18 martie de Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupției și Petiții din Senatul României.

Ministrul a adăugat că, în cazul școlilor, responsabilul pentru combaterea consumului de droguri și prevenirea violențelor ar putea să fie persoana desemnată să se ocupe de acest lucru:

„Și noi, dacă tot avem în fiecare școală acel responsabil pentru prevenirea consumului de droguri, am putea să facem acest lucru astfel încât el să fie persoană care primește pe o adresă clar specificată de email, o sesizare într-o manieră și anonimă, să poată să accepte și într-o variantă anonimă. Și asta se poate implementa, hai să spunem, într-o lună sau într-un termen relativ scurt. Cred că este un lucru bun”.

În cadrul dezbaterii ministrul Daniel David a afirmat că școlile trebuie să adopte ideea că este de „neacceptat consumul de droguri în școala respectivă”. Acesta a subliniat că școlile ar trebui să-l aprecieze pe elevul care spune cine consumă sau vinde în școală substanțe, nu să fie considerat „pârâciosul clasei”.

„Trebuie cumva să creștem și în cultura organizațională a fiecărei școli ideea că consumul de droguri este ceva de neacceptat în școala respectivă. Altfel spus, dacă eu anunț că văd un coleg care consumă sau vinde droguri, sau un profesor vede acest lucru, să nu fiu văzut ca «pârăciosul» clasei, să fiu văzut ca cineva foarte responsabil și să fie un element de apreciere în cultura organizațională a școlii. Un lucru foarte important”, a spus ministrul Daniel David în cadrul dezbaterii.

Oligarhul Vlad Plahotniuc este învinuit în Rusia, în dosarul „Spălătoria rusească”, că a retras din sistemul bancar rusesc echivalentul a 2,4 miliarde de euro. În Republica Moldova, acesta nu are niciun statut în dosarul Laundromat, iar cauza este la faza urmăririi penale, scrie tvrmoldova.md.

La Moscova, pe 19 martie, a început procesul, în lipsă, a fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, oligarhul Vladimir Plahotniuc, potrivit presei din Rusia. 

Ancheta îl consideră pe Plahotniuc organizatorul unui grup criminal împreună cu proprietarul Moldindconbank SA Veaceslav Platon. Dosarul penal împotriva lui Vladimir Plahotniuc implică patru episoade penale din iunie 2013 până la sfârșitul anului 2014.

În Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc nu are niciun statut în dosarul Laundromat, iar cauza nu a fost trimisă în judecată. 

Ministerul Afacerilor Interne al Rusiei are un alt dosar împotriva lui Plahotniuc pentru contrabandă de droguri. Este vorba despre livrarea a 20 de kilograne de hașiș, achiziționate în vara anului 2015 la instrucțiunile unui politician moldovean din Maroc și livrate de acoliții săi la Moscova.

Aceeași instanță judecătorească din Moscova l-a condamnat deja pe Veaceslav Platon, în lipsă, la 20 de ani de închisoare. În Republica Moldova, Veaceslav Platon este cercetat în cadrul dosarului „Laundromat”. 

Potrivit Rise Moldova, „Spălătoria de bani” care a tranzitat Moldova a avut misiunea de a crea iluzia unor activități de afaceri pentru a justifica sursa de bani, susținută de o instanță de judecată care semna ordonanțe pentru a legaliza banii murdari. Afacerile erau firme-fantomă ce protejau proprietarii reali. 

O tranzacție tipică începea cu două companii off-shore, de multe ori cu sediul în Marea Britanie, și cu adevărații lor proprietari ascunși în paradise fiscale. Companiile semnau un contract fals în care una cădea de acord să-i împrumute celeilalte sume mari de bani, chiar dacă în realitate nu a existat niciun împrumut.

Paradisul fiscal ales în această operațiune a fost Belize, iar sumele implicate în fiecare tranzacție au fost uriașe, variind de la 100 la 800 milioane de dolari. Contractele, în fiecare caz, stipulează că datoria a fost garantată de către companii din Federația Rusă, aproape întotdeauna conduse de un cetățean moldovean, infiltrat pentru a face accesul în instanțele judecătorești din Republica Moldova.

Următorul pas pentru compania „debitor” a fost de a refuza să ramburseze datoria companiei „creditor”, astfel transferând datoria pe seama companiilor rusești care au garantat împrumutul. Compania „creditor”, înainta o cerere în instanța de judecată din Republica Moldova, unde un judecător urma să emită o ordonanță de legalizare, datoria fiind la fel de reală și obligând firma rusească să o stingă.

Apoi, firma din Rusia era obligată de un executor judecătoresc să transfere banii murdari într-un cont deschis de către compania „creditor”. Pentru fiecare caz, banii au fost transferați din Rusia către banca „Moldindconbank” – o instituție financiară conectată la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din țară. 

În cele din urmă, banii au fost transferați pe contul companiei „creditor”, care s-a aflat mereu la banca letonă Trasta Komercbanka.