La doar o săptămână de la lansarea programului de compensații, aproape 340.000 de cetățeni din Republica Moldova s-au înscris pentru a beneficia de sprijin financiar în perioada sezonului de încălzire 2023-2024. Potrivit ministrului Muncii, Alexei Buzu, dintre cei 340.553 de înscriși, 180.695 au completat înregistrarea online, iar 159.858 au solicitat ajutorul asistenților sociali, scrie bani.md.
În această perioadă scurtă, autoritățile au răspuns deja la 23.281 de apeluri telefonice, confirmând un interes ridicat din partea cetățenilor. Ministrul Buzu a subliniat că, în acest an, guvernul a ales să acorde compensațiile în principal sub formă de plăți în numerar, considerându-le o metodă mai eficientă decât alte forme de compensare utilizate anterior. „Experiența anului trecut ne-a arătat că 40% din compensații au fost distribuite în numerar, iar această abordare este mult mai simplu de gestionat”, a declarat Buzu.
Pentru sezonul de încălzire 2023-2024, compensațiile vor fi acordate în facturi, în funcție de vulnerabilitatea energetică a beneficiarilor. Acestea vor acoperi, în medie, 33% din tariful pentru gazele naturale, variind între 12 și 17 lei pe metru cub, pentru un volum de 180 de metri cubi. În cazul încălzirii centralizate, guvernul va compensa 58% din tariful practicat, cu sume cuprinse între 1450 și 2900 de lei pe gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al consumatorilor.
Dolarul american – la cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani. Expert, despre impactul asupra populației
Dolarul american a continuat să se deprecieze în această săptămână, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani, ajungând la 17 lei și 08 bani pe 23 aprilie. După cum au explicat analiștii economici, această depreciere are loc pe fondul situației internaționale legate de politicile economice ale președintelui american Donald Trump, dar și din cauza că Banca Națională a Moldovei a stabilit moneda euro ca referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc. Potrivit experților, fapt va afecta cetățenii într-o măsură limitată, deoarece majoritatea acestora își păstrează economiile în euro, relatează Moldova1
Decizia Băncii Naționale a Moldovei de a stabili euro ca monedă de referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc, în locul dolarului, a redus volatilitatea cursului de schimb și a adus mai multă predictibilitate pentru firme și populație, a constatat economistul Stas Madan pe rețelele de socializare. Potrivit acestuia, având în vedere că 60–70% din comerțul și remitențele Republicii Moldova sunt în euro, noua abordarea BNM reflectă realitatea economică a țării.Expertul economic Veaceslav Ioniță a explicat, că deprecierea dolarului are două cauze principale. Pe plan internațional, Statele Unite urmăresc în mod intenționat slăbirea dolarului pentru a îmbunătăți competitivitatea produselor americane pe piețele globale și pentru a diminua deficitul balanței comerciale, care a atins un nivel alarmant. Pe plan local, întărirea leului moldovenesc în raport cu dolarul este influențată de factorii sezonieri, cum ar fi perioada sărbătorilor, când cetățenii moldoveni revin acasă și schimbă valută, în special euro și dolari.
Cererea scăzută și oferta ridicată de valută conduc la aprecierea monedei naționale, fenomen observat frecvent de trei ori pe an: de Crăciun, de Paște și la începutul lunii septembrie, când începe anul școlar, a explicat Veaceslav Ioniță.
În prezent evoluția nu va afecta în mare parte cetățenii deoarece majoritatea dețin valută în euro.
În opinia expertului, după sărbătorile pascale, dolarul va înregistra o ușoară apreciere.
„Dependența noastră de valută este mare, din simplul motiv că o parte considerabilă din veniturile populației vine din remitențe. Oamenii primesc bani de la rudele din străinătate, economisesc în valută și chiar gândesc în valută.
Atunci moldovenii când vin acasă, schimbă valută, oferta de valută e mare, cererea e mică și leul se întărește.
În schimb, euro se întărește mai mult și trebuie menționat că pentru moldoveni, dolarul este mai puțin relevant. Aproximativ 70% din veniturile și economiile moldovenilor sunt în euro, iar aproape 100% din tranzacții se fac tot în euro. Primim banii în euro, îi economisim în euro, cumpărăm apartamente și mașini tot în euro.”, spune expertul.
Pe de altă parte, această situație poate afecta negativ mediul de afaceri autohton, care riscă să fie sufocat de concurența mărfurilor din import, mai afirmă Veaceslav Ioniță. El subliniază că cea mai mare parte din ceea ce importăm sunt resurse energetice, iar deprecierea dolarului înseamnă, implicit, și ieftinirea acestora.
:La capitolul importuri, suntem încă destul de dependenți de dolar. Aici, deprecierea dolarului va duce la ieftinirea produselor de import, dar și la o invazie a mărfurilor străine, ceea ce va sufoca și mai tare mediul de afaceri autohton. Asta e partea negativă. Pe partea de export, însă, noi exportăm în mare parte către Uniunea Europeană și zona euro. Deci nu suntem dependenți de dolar în ceea ce privește exporturile. La importuri, da – și slăbirea dolarului, care e benefică pentru americani, e mai puțin bună pentru noi.”
Potrivit economiștilor, dacă la începutul anului 2024 dolarul deținea o pondere dominantă de 64%, comparativ cu 33% pentru euro, la sfârșitul lunii februarie 2025 raportul s-a inversat pentru prima dată în istoria țării: euro a devenit moneda principală din rezerve, cu o pondere de 50,1%, iar dolarul a coborât la 47,9%.
Precizăm că, la nivel global, dolarul, considerat moneda de rezervă, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanței superioare a activelor americane. Însă recentele dispute comerciale și incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor și obligațiunilor americane, afectând negativ și cursul dolarului.
Sprijin european pentru securitatea R. Moldova: Poliția a fost dotată cu echipamente moderne, menite să sporească capacitatea de reacție a polițiștilor în situații de urgență
Poliția Națională a fost dotată cu echipamente moderne, menite să îmbunătățească eficiența și capacitatea de reacție a polițiștilor în situații de urgență, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul ferm față de securitatea Republicii Moldova, prin sprijin concret oferit instituțiilor de ordine publică și apărare națională. În cadrul unei vizite oficiale la Chișinău, Vicepreședinta Comisiei Europene și Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a asistat la prezentarea unei părți importante din echipamentele și tehnologiile furnizate de UE prin proiectul „Mecanismul de răspuns integrat pentru Ucraina” și Platforma Instrumentul European pentru Pace.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Apărării, ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, precum și oficiali de rang înalt ai statului. Au fost expuse dotări de ultimă generație, destinate Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției – un centru mobil de comandă, veste antiglonț, căști de protecție, vehicule speciale, softuri și echipamente de comunicație. În paralel, Armata Națională a prezentat echipamente pentru geniști, un spital de campanie complet echipat, ambulanțe moderne, drone și un robot de intervenție.
„Aceste intervenții ale Uniunii Europene contribuie semnificativ la fortificarea securității Republicii Moldova, prin consolidarea capacităților de răspuns ale forțelor de securitate internă împotriva unui nivel sporit de amenințări hibride”, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.
La rândul său, Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a subliniat valoarea sprijinului oferit prin Instrumentul European pentru Pace:
„ Suntem recunoscători că, în anul 2021, Uniunea Europeană a lansat platforma Instrumentul European pentru Pace. Tot atunci, Consiliul Europei a aprobat prima asistență financiară de 7 milioane de euro pentru sistemul de apărare al Republicii Moldova. O parte din echipamentele și tehnica achiziționate cu acest sprijin au fost prezentate astăzi publicului. Pe această cale, exprim gratitudine statelor membre ale Uniunii Europene, care, prin acest instrument, contribuie la întărirea păcii și securității în regiune. Împreună cu partenerii noștri europeni, construim o Moldovă mai sigură”, a spus Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
Vicepreședinta Comisiei Europene și Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas a reafirmat hotărârea UE în consolidarea securității Republicii Moldova:
„ Uniunea Europeană continuă să ajute Republica Moldova. Începând cu 2022, noi am ajutat forțele armate ale Moldovei și poliția cu 197 de milioane de euro și vom continua să o facem. Apărarea nu este doar despre partea militară. Este despre comunicare, despre ajutorul pentru civili, deminare, echipament care este necesar pentru poliție și armată ca să fie eficienți”.
Dialogul strategic desfășurat în cadrul vizitei a vizat consolidarea cooperării europene în domeniul securității, în special prin Instrumentul UE pentru Politică Externă (FPI) și Instrumentul European pentru Pace (EPF), ambele contribuind la întărirea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în fața provocărilor de securitate din regiune.
„ Consolidarea capacităților de răspuns ale forțelor noastre este cheia rezilienței în fața unui război atipic, în care sunt folosite tactici și tehnologii neconvenționale. Contribuția Uniunii Europene este esențială pentru securitatea noastră și apreciem profund faptul că suntem împreună în aceste vremuri decisive”, a subliniat ministra de interne.
Evenimentul a reprezentat un moment de reafirmare a parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană și un pas important în direcția unei Moldove mai sigure, pregătite să facă față provocărilor unui mediu de securitate tot mai complex.
Trump, întrebat ce concesie face Rusia pentru un acord de pace: „Să nu ocupe toată Ucraina. E o concesie destul de mare”
Preşedintele american Donald Trump a insistat joi că Statele Unite fac „presiuni puternice” asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina și consideră că Moscova ar face „o concesie destul de mare” acceptând să nu ocupe întreaga țară vecină, relatează AFP.
„Punem o presiune puternică asupra Rusiei”, a declarat preşedintele SUA reporterilor prezenți în Biroul Oval de la Casa Albă, unde l-a primit pe premierul norvegian Jonas Gahr Stoere.
Întrebat de un jurnalist ce concesie a oferit până acum Moscova pentru a se ajunge la un acord de pace, republicanul a răspuns: „Să înceteze războiul”.
„Să nu mai ocupe întreaga țară”, a adăugat el, apreciind că aceasta este o „concesie destul de mare” din partea Rusiei.
Trump a subliniat apoi că „și Ucraina trebuie să dorească să încheie un acord”
Recent, Donald Trump a avut din nou o ieșire furioasă la adresa liderului ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a acuzat de această dată de compromiterea negocierilor de pace prin refuzul de a recunoaște suveranitatea rusă asupra Crimeei anexate.
Refuzul Kievului de a accepta termenii americani pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia în februarie 2022 „nu va face decât să prelungească masacrele”, a spus miliardarul republican, care nu a recunoscut niciodată responsabilitatea rusă în declanşarea conflictului.
Ucraina „e lovită foarte dur și chiar cred că vrea să ajungă la un acord”, a mai declarat Donald Trump joi, în contextul în care Kievul a suferit cu o zi în urmă unul dintre cele mai grave atacuri cu rachete rusești de la începutul războiului.
