Italia pierde bogații Rusiei, care erau „stăpânii” turismului de cinci stele din peninsulă. „În această vară nu se vorbeşte rusă”

Turiștii ruși, care erau protagoniști absoluți în Costa Smeralda, Liguria, Versilia și în orașele de artă, luând cu asalt insulele Capri, Ischia și cele mai exclusiviste destinații siciliene, sunt văzuţi tot mai rar în Italia, din cauza conflictului din Ucraina și a sancțiunilor impuse de UE, care au avut repercusiuni imediate și asupra sectorului turismului, cu numărul bogaţilor din Rusia redus drastic, relatează ANSA, citată de Rador.

Cifre care sosesc la 24 de ore de la solicitarea făcută către Bruxelles de premierul finlandez Sanna Marin, de omologul eston Kaja Kallas și de însuși Volodimir Zelenski de a interzice intrarea cetățenilor Federației Ruse în spațiul Schengen, și nu numai celor aflați pe lista neagră.

Vara 2022 marchează, așadar, o oprire bruscă a prezenței megayacht-urilor în mările Italiei, care găzduiau miliardari care dețineau adevărate hoteluri plutitoare, dar care coborau pe țărm pentru mega-petrecerile organizate pentru ei în restaurantele cele mai elegante și celebre.

Prăbușirea este totală în Sardinia, unde nu doar oligarhii, ci și elitele societății, așa-zișii noi bogați, alegeau să petreacă.

În nordul insulei, pe Costa Smeralda și în sud la Forte Village din Santa Margherita di Pula, sosirile aproape au dispărut în ultimele săptămâni.

Scenariul fără turişti ruşi, valabil şi în alte părţi

Scenariul nu se schimbă nici în Liguria și în special la Portofino, un loc care a fost întotdeauna iubit de bogații din Est.

Magnatul Eduard Khudainatov, singurul care a cumpărat o proprietate, Vila Altachiara care a aparținut contesei Vacca Augusta, a dispărut, iar renovările sunt oprite.

Chiar și la Cortina d’Ampezzo și pe lacul Como sunt foarte puține prezențe în vilele de lux, chiar dacă procentul de turiști ruși care lipsește a fost compensat din plin de ceilalți, mai ales de americani, cu prezențe record.

Cifre neglijabile și pe Riviera Regiunii Emilia-Romagna, unde au sosit puținii bogătași care reușesc să ocolească interdicţiile prin escale în republicile baltice sau în Turcia, înainte de a ateriza pe aeroporturile din Emilia-Romagna.

De la Marea Adriatică până la Marea Tireniană, situația este identică. În Versilia, prezențele au scăzut drastic.

La Forte dei Marmi se află numai rezidenți ruși, în timp ce numărul turiștilor din Ucraina nu pare să fi scăzut.

Iahtul deținut de Roman Abramovici lipseşte

Chiar și la Capri și la Ischia în această vară nu se vorbește rusă. În largul mării, la Faraglioni, nu este ancorat, ca în fiecare an, mega-iahtul „Eclypse”, lung de 163 de metri, deținut de Roman Abramovici – care a acostat în Turcia după sancțiunile UE –, dar și absența altor iahturi, precum cele ale lui Arzhanov, Melnichenko și Mordashov.

Pe Insula Verde, în schimb, prăbușirea turismului din Rusia variază de la 50% la 90%. La Taormina, o destinație populară pentru mulți cetățeni ai Federației Ruse, s-a înregistrat o revenire a turismului, „dar există o scădere a numărului turiștilor ruși legată în mod clar de război”, după cum a confirmat primarul Mario Bolognari.

„Aici nu a existat niciodată o prezență foarte semnificativă a turiștilor ruși, sunt prezențe care încă sunt considerate importante, deoarece cheltuiau mai mult”, a explicat edilul.

Și dacă destinațiile de pe litoral sunt pustii, chiar și în orașele de artă și cumpărături bilanțul turismului rusesc este în mare măsură negativ.

La Roma, prezenţa ruşilor este zero

Veneția se situează la 0,5%-0,7% din totalul sosirilor în lagună, în timp ce la Milano, în zona magazinelor de designer, începând cu buticurile din Via Monte Napoleone, se înregistrează o scădere bruscă a frecvenței, precum și în marile hoteluri milaneze.

În cele din urmă, la Roma prezența rușilor este aproape zero. „Au lipsit în totalitate”, explică Roberto Necci, președintele Centrului de Studii Federalberghi din Capitală. Și erau turiști râvniți, adaugă el, „pentru că alături de cazarea la hotel, suportau o cheltuială importantă care alimenta comerțul orașului”.

Compozitorul și dirijorul Gheorghe Mustea își sărbătorește astăzi ziua de naștere

Compozitorul, dirijorul și profesorul universitar Gheorghe Mustea își sărbătorește astăzi, 1 mai, ziua de naștere.

Gheorghe Mustea împlinește 73 de ani. Compozitorul s-a născut în anul 1951, la Mândrești, Telenești. Și-a făcut studiile la Școala medie de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău, transmite newtv.md.

Gheorghe Mustea a compus muzică simfonică, muzică de operă, muzică pentru soliști, cor și orchestră, muzică instrumentală de cameră, corală, în stil popular (pentru orchestră de muzică populară, voce și orchestră de instrumente populare, instrumente populare solo și orchestră),de estradă, pentru copii (instrumentală, vocală și corală),pentru film, pentru teatru.

Artistul are în palmaresul său peste 1400 de concerte în țară și în străinătate și este președinte al Societății Muzicale din Chișinău.

Gheorghe Mustea deține titlul de Artist al Poporului, a fost decorat cu „Ordinului Republicii”, iar în 2013 a fost distins cu Premiul Național. Este membru titular al Academiei de Științe a Moldovei și Doctor Honoris Causa al Universități de Stat ”Alecu Russo” din Bălți.

Se împlinesc 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a Uniunii Europene

Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora au marcat marți, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând un mesaj pe sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

“La 1 mai 2004, UE a devenit mai puternică. Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la UE. Astăzi, marcăm această etapă istorică și sărbătorim 20 de ani împreună”, a transmis Consiliul UE, pe X.

“Se împlinesc 20 de ani de când familia noastră europeană s-a mărit. Extinderea istorică din 2004 a adus noi oportunități și o mai mare prosperitate pentru cetățenii din întreaga noastră Uniune. În această seară, în timp ce clădirea noastră strălucește, sărbătorim două decenii de unitate și progres”, a precizat și Ursula von der Leyen, într-un mesaj acompaniat de o fotografie cu clădirea Comisiei Europene pe care a fost proiectat mesajul “#20YearsTogether”.

Un mesaj aparte a fost transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a difuzat pe X un scurt videoclip de la momentul arborării pentru prima dată a drapelelor celor zece state în fața sediului Parlamentului European. Videoclipul a fost însoțit de un mesaj identic – “Felicitări cu ocazia celei de-a 20-a aniversări” – scris cele zece limbi oficiale ale țărilor care au aderat la 1 mai 2004.

“Anul 2004 a marcat reunificarea unui continent divizat. În această seară sărbătorim 20 de ani de la aderarea la UE a Cehiei, Ciprului, Estoniei, Letoniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei”, a scris și președintele Consiliului European, Charles Michel, tot pe X.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.

Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.

sursa

Aglomerație în fața Aeroportului. Oamenii, nemulțumiți de noile reguli

Aglomerație mare în fața Aeroportului după noile reguli impuse de astăzi. Noua măsură de securitate interzice intrarea în incinta Aeroportului tuturor persoanelor care nu au bilet de călătorie.

Îmbulzeală și aglomerație în fața Aeroportului Chișinău. Oamenii fac cozi în așteptarea celor dragi, transmite unimedia.info.

Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, începând cu 1 mai, acces în aerogară vor avea doar cetățenii care au bilete de îmbarcare în avion, transmite deschide.md.

„Alți cetățeni vor fi nevoiți să aștepte în afara gării, ori această măsură este impusă în vederea securizării aeronautice și pentru a evita anumite situații neplăcute care pot avea loc în cadrul AIC”, a precizat Galușca în cadrul unei conferințe de presă.

Totodată, șeful IGPF a menționat despre majorarea numărului de polițiști de frontieră în cadrul AIC, „astfel încât fluxul de pasageri să fie unul calitativ și confortabil pentru cetățeni”.

Spectacolul stelelor căzătoare va fi cel mai intens la noapte
Articolul anterior
Moldovenii, sfătuiți să evite deplasările în Grecia în zonele afectate de incendii
Articolul următor