Japonia se întoarce la energia nucleară, după 11 ani de la dezastrul de la Fukushima: ”Trebuie să ne pregătim pentru orice situație de urgență”

Măsura anunțată miercuri de șeful guvernului are rolul de a asigura aprovizionarea cu energie în contextul actualei crize majore mondiale și marchează o schimbare dramatică în poziția politică a Japoniei, adoptată după problemele din 2011, scrie The Guardia citată de libertatea.ro.

Japonia ia în considerare construirea de reactoare nucleare de ultimă generație și repornirea centralelor oprite, o schimbare majoră de politică, la 11 ani după ce dezastrul de la centrala nucleară Fukushima Daiichi a zguduit încrederea țării în acest tip de energie.

Premierul Fumio Kishida a declarat miercuri că a cerut unui grup guvernamental să analizeze modul în care „reactoarele nucleare de ultimă generație, echipate cu noi mecanisme de siguranță”, ar putea fi folosite pentru a ajuta Japonia să își atingă obiectivul de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Consiliul de „transformare ecologică” ar trebui să prezinte un raport până la sfârșitul anului, a declarat șeful guvernului.

Schimbarea de strategie, care ar putea include prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente, scoate în evidență eforturile Japoniei de a-și asigura aprovizionarea stabilă cu energie, în condițiile creșterii dramatice a costurilor, pe fondul războiului din Ucraina.

Ultimele guverne de la Tokyo au fost forțate să reducă dependența Japoniei de energia nucleară după dezastrul din martie 2011, când un tsunami puternic a întrerupt alimentarea alternativă cu energie electrică a centralei Fukushima, provocând topirea a trei dintre cele șase reactoare.

Cantități uriașe de radiații au fost emise în atmosferă, în vreme ce dezastrul a forțat zeci de mii de oameni să își părăsească locuințele. Unele zone din apropierea centralei rămân încă interzise, în timp ce altele au fost redeschise abia recent pentru locuitori.

De atunci, majoritatea centralelor nucleare japoneze au rămas inactive, în timp ce guvernul a declarat că nu va construi noi reactoare sau nu va înlocui reactoarele învechite, de teama opoziției publice. Planurile anunțate miercuri de Kishida marchează o răsturnare dramatică a acestei poziții. „Invazia Rusiei în Ucraina a transformat enorm peisajul energetic mondial. Japonia trebuie să ia în calcul potențialele scenarii de criză”, a declarat șeful guvernului la o reuniune de politică energetică din această săptămână. „Pentru a depăși o criză iminentă cauzată de deficitul de aprovizionare cu energie, trebuie să luăm cele mai bune măsuri în anii următori și să ne pregătim pentru orice situație de urgență”, a subliniat el.

Ministrul economiei și industriei, Yasutoshi Nishimura, a declarat și el că Japonia va lua în calcul toate opțiunile pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie. „Din această perspectivă, vom lua în considerare și toate opțiunile privind energia nucleară”, a spus el.

Kishida a admis că guvernul va trebui să obțină sprijinul publicului, care după Fukushima s-a poziționat ferm împotriva energiei nucleare. Oficialii cred însă că alegătorii au devenit mai receptivi la energia nucleară din cauza creșterii costurilor combustibilului. Asta în condițiile în care țara este puternic dependentă de combustibilii fosili importați. Șapte reactoare nucleare sunt în prezent în funcțiune în Japonia, iar alte trei reactoare sunt deconectate pentru realizarea de inspecții de siguranță. Zeci de alte reactoare se află încă în proces de relicențiere, în conformitate cu standardele de siguranță mai stricte introduse după dezastrul din 2011.

Aplicarea noii strategii ar putea duce în curând la repornirea a încă șapte reactoare, inclusiv două la Kashiwazaki-Kariwa, cea mai mare centrală nucleară din lume. Repornirea centralei ar fi însă deosebit de controversată, deoarece este administrată de Tokyo Electric Power, aceeași companie care operează Fukushima Daiichi. Guvernul va lua în considerare și prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente dincolo de limita legală, prin adăugarea perioadei în care acestea au rămas oprite – în unele cazuri, mai mulți ani. În principiu, centralele pot funcționa până la 40 de ani, dar pot continua să genereze electricitate pentru încă 20 de ani dacă sunt modernizate și trec de controalele efectuate de autoritățile de reglementare.

Japonia vrea ca producția de energie nucleară să furnizeze 20-22% din energia electrică consumată până în 2030. Înainte de dezastrul de la Fukushima, aproximativ o treime din producția sa de energie provenea din energie nucleară, dar în 2020, proporția coborâse la doar 5%.

sursa: www.libertatea.ro

Momentul în care blocul de 10 etaje din orașul rus Belgorod se prăbușește după ce a fost lovit de o rachetă

Pe rețelele de socializare au apărut imagini care arată momentul în care un bloc de 10 etaje s-a prăbușit în Belgorod.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise și alte 17 au fost rănite după ce clădirea a fost lovită de o rachetă doborâtă, a declarat presa rusă, potrivit protv.ro.

Oficialii ruși spun că racheta a făcut parte dintr-un atac aerian al Ucrainei. Afirmațiile nu au fost verificate.

Imaginile arată, de asemenea, că serviciile de urgență care continuă să caute în moloz pentru supraviețuitori.

Adresele celor 52 de secții de vot deschise de către România pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia României sunt așteptați la urne pe 9 iunie curent pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European.

Guvernul de la București va deschide în total 52 de secții de vot în stânga Prutului, cu 16 mai multe decât acum cinci ani, în cadrul cărora basarabenii români își vor putea exercita dreptul la vot, anunță Ministerul Afacerilor Externe al României. Din numărul total de secții, 13 vor funcționa în municipiul Chișinău – la Consulatul general al României, la Universitatea de Stat din Moldova, la Teatrul „Satiricus”, la liceele „Muguel de Cervantes”, „Gheorghe Asachi” și „Spiru Haret”, două la Bălți și câte una în centrele raionale sau în câteva sate.

Cetățenii vor putea vota în baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea va începe la ora locală 7:00, pe 9 iunie, și se va încheia la ora 22:00.

La alegerile din 9 iunie 2024 vor fi aleși cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. Mandatul eurodeputaților este de 5 ani.

„Cetățenii R. Moldova pot să decidă , în mare parte, cum va arăta viitorul Parlament European, pentru că au cetățenia română și au dreptul să voteze pentru alegerile europarlamentare. Cred eu că este pentru prima dată când miza alegerilor europarlamentare este atât de mare pentru R. Moldova, pentru că Parlamentul care va fi ales pe 9 iunie și, automat, viitoarea Comisie Europeană va decide soarta integrării R. Moldova. Este foarte important ca cetățenii să iasă la vot pe 9 iunie și să decidă cum va arăta viitorul Parlament European. Anume acest parlament poate decide nu doar deschiderea negocierilor, dar și integrarea în Uniunea Europeană a R. Moldova. E clar că în următorii cinci ani se va decide acest lucru. Deci, această miză pentru cetățenii R. Moldova este mai mare ca niciodată”, a declarat recent secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, potrivit ziarulnational.md.

Moldovenii din șase state ar putea vota prin corespondență. Decretul, semnat de Maia Sandu

Cetățenii R.Moldova din șase state ar putea vota la următoarele alegeri republicane prin corespondență. Decretul șefului statului privind promulgarea documentului a fost publicat în ediția Monitorului Oficial din 10 mai.

Documentul reglementează participarea la alegeri prin exercitarea votului prin corespondență, procedurile electorale specifice și atribuțiile organelor electorale. Autoritățile menționează că procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală, scrie deschide.md.

Astfel, se propune ca pilotarea votului prin corespondență să aibă loc în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. În acest sens, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor de către biroul electoral al secției de votare, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

Un tânăr din Hâncești a murit pe patul de spital după un accident cu motocicleta
Articolul anterior
Tristul destin al lui Ari Boulogne. Ajuns la 60 de ani, fiul nelegitim al lui Alain Delon, așa și nu a fost recunoscut de tatăl său
Articolul următor