Jumătate din drumurile R. Moldova sunt într-o stare deplorabilă, iar 70% au durata de exploatare depăşită

30/10/2021

News

Jumătate dintre drumurile Republicii Moldova se află într-o stare deplorabilă. În ultimii cinci ani a scăzut cu 4% numărul de kilometri de şosea în stare bună, conform Administraţiei de Stat a Drumurilor.

Autorităţile spun că 70 la sută din arterele rutiere au durata de exploatare depăşită.Potrivit statisticii, numărul drumurilor excelente a scăzut de la 16%, în 2017, la 12,5 la sută în 2020. În acelaşi timp, 22% dintre drumurile naţionale se află într-o stare medie, iar 47 la sută sunt într-o stare rea şi foarte rea, scrie tvrmoldova.md.

Starea drumurilor din Moldova

2017 2020
Excelentă – 16,32% Excelentă – 12,57%
Bună – 17,65 % Bună – 17,7%
Mediocră – 30,43% Mediocră – 22,43%
Rea – 23,21% Rea – 25,6%
Foarte rea – 12.39% Foarte rea – 21,69%

IURIE PAŞA, director Administraţia de Stat a Drumurilor: „Dacă ne uităm după IRI, avem stare mediocră care întrece vărfurile. În 2019-2020, cu părere de răi IRI-ul la starea rea depăşeşte starea mediocră. „

În acest an, au intrat în reparaţie capitală 24 de drumuri şi poduri. 17 dintre acestea sunt începute încă în 2020 iar din bugetul de stat a fost alocat aproape 1 miliard de lei. Doar patru proiecte au fost finalizate iar lucrurile merg greu din cauza birocraţiei sau a companiilor neserioase. În acest an, Administraţia de Stat a Drumurilor a înaintat procedura de reziliere a unui contract cu o astfel de companie.

IURIE PAŞA, director Administraţia de Stat a Drumurilor: „Avem un contract care-i executat în proproţie de 20 la sută, – prevede asigurarea stabilităţii pe drumul Teleneşti-Budăi. Pregătim materiale pentru rezilierea contractului. Noi purcedem la penalizări în cazul când nu există motive după termenul de execuţie se acordă penalizări în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere. „

Administraţia de Stat a Drumurilor va elabora şi o listă neagră a antreprenorilor care execută necorespunzător lucrările, pentru a nu mai fi acceptaţi la următoarele achiziţii publice. Autorităţile recunosc că fondul rutier este prea mic şi îşi propun ca, până în 2024, acesta să fie majorat de 1,6 la 4 miliarde de lei.

ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii: „În modul în care vom folosi reparaţia şi întreţinerea drumurilor suplimentar mai avem în lucru porţiuni de rum la care se lucrează dar care vor fi finalizate în anul viitor. Vor fi iniţiate lucrări şi la alte porţiuni de drum. Împreună când punem toate aceste lucrări vorbim de 7 la sută creşterea drumurilor de calitate bună sau foarte bună.”

Pentru reparaţii, autorităţile cer şi ajutorul partenerilor externi. Recent, BEI a anunţat că va oferi Republici Moldova 150 de milioane de euro pentru reabilitarea a 240 de km de drumuri naţionale.

ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii: „Toată birocraţia să fie finalizată şi sperăm la anul viitor să începem procedurile de achiziţie, iar peste un an să înceapă lucrările pentru că sunt proiecte cu finanţare internaţională şi procedurile de achiziţie durează. „

Pe 28 octombrie, Parlamentul a ratificat şi Acordul de împrumut de la BERD. Documentul prevede acordarea a 150 de milioane de euro pentru lucrările de reconstrucţie şi reabilitare a drumurilor. În Republica Moldova sunt peste 5900 de kilometri de drumuri publice naţionale, din care 47 de km au în continuare îmbrăcăminte de pământ, iar peste 1200 km sunt pietruite.

sursa:www.tvrmoldova.md

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Salariul mediu pornește de la 6.000 de euro pe lună

Se pare că cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Iar aici, salariul mediu pleacă de la 6.118 euro pe lună, scrie fanatik.ro.

Cine e în căutarea unui loc de muncă în străinătate trebuie să știe că ofertele pot fi unele variate. Se poate ajungee la sute de euro într-o singură zi, dar și la mii de euro într-o singură lună, în funcție de domeniul de activitate.

În cea mai bogată țară din Europa, spre exemplu, se caută muncitori constant. Aici există cea mai mică rată a șomajului din Europa.

Este vorba despre Luxemburg, iar în prezent există în jur de 3.000 de anunțuri de angajare aici. Și se pare că salariile sunt mai mult decât atractive. De asemenea, cerințele nu sunt nici ele chiar atât de drastice.

Se pare că cea mai bogată țară din Europa oferă condiții de cazare, dar și oportunități pe măsură. De altfel salariul mediu pe an aici este de 73.418 euro. Iar asta înseamnă 6.118 euro pe lună.

Menționăm faptul că această sumă se oferă persoanelor calificate în unele domenii. De cealaltă parte, muncitorii necalificați pot să încaseze și ei sume generoase. Aici, salariile pornesc de la aproape 3.000 de euro pe lună.

Ce posturi sunt disponibile și în ce domeniu

Ce posturi sunt disponibile? Se caută de la mecanici până la electricieni și montatori de anvelope. Totodată, există locuri de muncă pentru instalatori, zidari, tehnicieni în construcții, dar și ingineri.

Astfel, cine are experiență în domeniu poate să își găsească foarte ușor un loc de muncă bine plătit în Luxemburg. Care sunt condițiile de angajare în cea mai bogată țară din Europa? Se cere deținerea unui certificat adecvat, în funcție de profesie.

Totodată, este bine ca viitorul angajat să aibă minim 10 ani de practică profesională dacă vrea un salariu bun. Și cei care nu au prea multe studii pot însă să se angajeze, dar pe salarii ceva mai mici.

Cât despre limbă, este bine ca angajații să cunoască germană în primul rând. Pe de altă parte, se acceptă și vorbitori de limba engleză de cele mai multe ori, în funcție de domeniul de activitate.

Misiunea APCE vine la Chișinău pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic în preajma alegerilor

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) va efectua, în perioada 16-19 septembrie curent, o vizită la Chișinău. Delegația va evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, scrie evz.ro.

Oficialii vor avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Misiunea va discuta și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, și cu membrii Comisiei Electorale Centrale.

De asemenea, delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice. Aceștia vor avea întrevederi și cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”

Acum 15 ani, soții Pavlov din satul Zăicanii Vechi, raionul Telenești, au cumpărat o vacă pentru a-și putea întreține familia. Atunci când aveau produse lactate în surplus, Elena Pavlov le vindea la piață, unde viitoarea antreprenoare a început să-și facă primii clienți. Lactatele ei au început a fi apreciate și tot mai solicitate, de aceea familia în fiecare an mai cumpăra câteva animale. Astfel, antreprenoarea a ajuns să dețină 50 de capete de bovine bune de lapte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.