Jurnaliștii britanici au „descoperit” adevăratul castel al lui Dracula. Branul, „doar marketing pentru turiști”

24/09/2024

News

Jurnaliștii britanici au „descoperit” adevărata casă a lui Dracula, acolo unde a trăit Vlad Țepeș și au spulberat mitul celebrului castel de la Bran. Până acum cinci ani, cetatea în care a trăit Vlad Țepeș a fost neatinsă de decenii, scrie observatornews.ro.

Adevărata casă a lui Dracula este Cetatea Poienari din orașul Curtea de Argeș. Cornel Popescu, managerul Muzeului Județean Argeș, a spus că Poienari este „adevăratul castel” al lui Vlad Țepeș – figura vicioasă care l-a inspirat pe contele Dracula în romanul Bram Stoker din 1897.

Cetatea „de nepătruns”, cocoțată pe o stâncă de 800 de metri, a fost casa celebrului Vlad Țepeș, cunoscut și sub numele de Vlad Dracula, în timpul domniei sale. Mulți cred că Castelul Bran, un monument național din Transilvania, a fost casa lui Țepeș, însă tot acest mit a fost destrămat de Cornel Popescu, care a spus că nu are „nicio legătură” cu domnitorul.

Castelul Bran, „marketing pentru turism”

Vlad Țepeș-Dracula a domnit de trei ori. În timpul celei de-a doua domnii, a ridicat doar trei monumente, mănăstirile Comana și Snagov și cetatea Poienari. Castelul Bran nu are nicio legătură cu Vlad Țepeș. Nu el a construit acel castel, este doar marketing pentru turism. Adevăratul castel al lui Vlad Țepeș este cetatea Poienari”, spune Cornel Popescu.

Cetatea, la care poți ajunge doar dacă urci 1.500 de trepte, nu a fost niciodată cucerită de inamicii lui Vlad – în ciuda mai multor încercări.

„Datorită poziției sale spectaculoase și de neatins, cetatea nu a fost niciodată cucerită, deși turcii au încercat de mai multe ori”, a spus Cornel Popescu.

Cetatea Poienari a fost abandonată și mai târziu zguduită de un șir de cutremure în anii 1900 – distrugând o mare parte din ea Dar, după o restaurare îndelungată, urmează să se deschidă publicului pentru prima dată.

UE alocă 300 de milioane de euro, în premieră, pentru achiziții comune de armament și sprijin pentru Ucraina

Uniunea Europeană a aprobat pentru prima dată finanțarea achizițiilor comune de armament de către statele membre, inclusiv rachete și muniție, care vor fi parțial direcționate către Ucraina. În cadrul mecanismului „Întărirea industriei europene de apărare prin achiziții comune” (EDIRPA), au fost selectate cinci proiecte, fiecare beneficiind de un buget de 60 de milioane de euro. Valoarea totală a finanțării se ridică la 300 de milioane de euro, potrivit anunțului făcut pe 14 noiembrie de oficialii de la Bruxelles, scrie moldova1.md citată de DW.

„Este pentru prima dată când folosim bugetul UE pentru a sprijini statele membre în achizițiile comune de produse de apărare”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta Comisiei Europene.

Achizițiile includ sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, vehicule blindate moderne și muniție. Aproximativ 20 de state membre sunt implicate în aceste proiecte, unele participând pentru prima dată în inițiativa EDIRPA.

Măsurile au ca scop eliminarea „deficiențelor critice” din potențialul de apărare al UE, accentuate în urma sprijinului oferit Ucrainei. Majoritatea proiectelor vizează achiziționarea de echipamente destinate Ucrainei, pentru a susține capacitățile sale de apărare în fața agresiunii externe.

Proiectele au fost selectate în urma unui concurs organizat de Comisia Europeană în luna martie.

Poșta Moldovei, pregătită să elibereze compensațiile

Întreprinderea de stat „Poșta Moldovei” anunță că este pregătită să elibereze compensațiile pentru perioada rece a anului și colaborează în acest sens cu instituțiile competente. Precizarea vine în contextul în care, beneficiari de compensații la energie, care nu au carduri bancare, vor ridica banii la poștă, transmite IPN.

„Conform prevederilor legale și în strânsă colaborare cu autoritățile și instituțiile competente, întreprinderea va asigura plata acestora conform procedurii stabilite, pentru a sprijini cetățenii din întreaga țară. În acest context, așteptăm cetățenii care beneficiază de compensații să se apropie în orice oficiu poștal din țară, pentru a le ridica”, se arată într-un comunicat de presă.

Compensațiile pentru energie se acordă, în acest an, sub formă monetară, oferită direct fiecărei gospodării eligibile pe cardul bancar al solicitantului sau la poștă. Sunt eligibile toate gospodăriile încălzite pe bază de gaze naturale, energie termică și electrică sau combustibil solid (lemne, cărbuni, pelete, brichete).

Pentru a primi compensații pentru noiembrie, doritorii trebuie să se înregistreze pe platforma compensatii.gov.md până pe 28 noiembrie. În perioada sezonului rece (noiembrie-martie), cererile pot fi depuse oricând, dar compensațiile nu vor fi acordate pentru lunile precedente. Dacă cererea a fost depusă după data de 28 a lunii, compensațiile vor fi acordate începând cu luna următoare.

Până în prezent, au fost depuse circa 465 de mii de cereri pentru compensarea costurilor la energie pentru sezonul rece 2024-2025, dintre care peste 238 de mii au fost completate cu ajutorul registratorilor.

14 programe noi de studii în universitățile din țară, printre care „Inteligența artificială și știința datelor”

Trei universități din R. Moldova au lansat 14 programe noi de licență și master în noul an de studii. Reprezentanții Ministerului Educației spun că programele au fost adaptate la cerințele pieței muncii, așa încât să permită angajarea mai ușoară a viitorilor specialiști, scrie Europa Liberă.

La noile specialități s-au înscris 319 studenți, iar 185 dintre aceștia sunt la masterat. Cei mai mulți studenți au optat pentru disciplina „Știința datelor” de la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde au fost înmatriculați 90 de studenți la licență și 44 – la master.

La un alt program de master „Managementul dezvoltării personale și consiliere organizațională” de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” s-au înscris 37 de studenți, iar programul „Inteligența artificială și știința datelor” de la Universitatea de Stat din Moldova a atras 17 studenți.

Cinci programe noi de licență și opt de master au fost deschise la Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova.

Un nou program de master va fi introdus în perioada următoare și la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. De asemenea, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale, alte 63 de programe din șapte instituții de învățământ superior din țară au fost modernizate ca să asigure o mai bună pregătire a tinerilor pentru ca aceștia să poată ulterior să-și găsească mai ușor un post de muncă.

Acum doi ani, în mai multe universități din R. Moldova au fost inițiate specialități noi în cadrul programului „Profesiile Viitorului”. Este vorba despre: animație, game design și new media.

În anul de studii 2024-2025 în universitățile din țară au fost înmatriculați peste 13.000 studenți la licență (buget și contract), față de circa 11.000 în 2023. Dreptul, economia și IT-ul au fost cele mai solicitate de tineri.