Kievul aduce un omagiu unui tânăr poet ucis pe front. Maksym Kryvtsov avea 33 de ani. „Renașterea împușcată, o trăim din nou”

Cu steaguri și flori, sute de persoane s-au adunat la Kiev, în ciuda frigului năprasnic, pentru a aduce un omagiu unui tânăr poet și soldat, Maksym Kryvtsov, a cărui moarte pe front a emoționat Ucraina, relatează AFP.

Foto: Profimedia

Maksym Kryvtsov, care purta numele de război „Dali”, a fost ucis duminică, la vârsta de 33 de ani. El s-a înrolat în armată ca voluntar în 2022, după începerea invaziei rusești, și a servit în principal ca mitralior, potrivit hotnews.

Prima sa carte, „Poezii dintr-o gaură”, a fost desemnată una dintre cele mai bune opere literare din țară în 2023 de către filiala ucraineană a rețelei internaționale PEN.

Cu o zi înainte de a muri, el a postat pe Facebook o fotografie în care apare în uniformă, în fața unui copac, cu un zâmbet uşor pe buze, un coc în vârful capului şi cu cartea sa în mână. „90% dintre poeziile de aici sunt despre moarte”, a scris el.

Joi, sicriul său – deschis, conform tradiției – a fost depus în Catedrala Sfântul Mihail, un loc de seamă al Bisericii Ortodoxe Ucrainene independente de Moscova, în centrul Kievului.

Doi militari în uniformă au ținut un steag național galben-albastru cu o panglică neagră în semn de doliu și o cruce mare de lemn, care a fost pusă ulterior pe mormântul său.

Peste o sută de oameni, între care numeroși tineri, s-au înghesuit în mica catedrală pentru a-i aduce un ultim omagiu. Unii dintre ei plângeau, iar cei mai mulţi au adus flori, de obicei trandafiri sau garoafe.

Dar mai multe persoane au venit cu violete africane în ghiveci, o referire la un poem al lui Maksym Kryvtsov pe care acesta l-a postat pe Facebook, în care își descria propria moarte pe câmpul de luptă. „Violete vor crește în primăvară lângă mâinile mele sfâșiate”, spune textul.

„Ne rugăm pentru odihna sufletului luptătorului Maksym”, a spus unul dintre preoți în timpul ceremoniei religioase, numindu-l „erou”. „Ne vom aminti de el și vom continua lupta noastră”.

Generație decimată

„Maksym Kryvtsov era tineretul nostru, viitorul nostru. Oameni ca el ar trebui să construiască Ucraina” după război, a deplâns Iuriy Yurchenko, un muzician și militar în vârstă de 51 de ani, care a scris mai multe cântece împreună cu Kryvtsov.

O prietenă a poetului, Olena Smodarchuk, în vârstă de 21 de ani, a plâns în fața catedralei. „A fost un om incredibil de strălucitor. Foarte atent și de mare sprijin. Oferea fericire, oamenii îi zâmbeau mereu”, a spus ea.

„Atât de mulți tineri și tinere mor, nu este posibil”, a adăugat, în lacrimi, Olena Kachur, în vârstă de 40 de ani, care a venit să-și exprime susținerea față de apropiații defunctului.

Poetul nu este primul artist ucis de la începutul invaziei ruse.

Zeci de artiști – scriitori, dansatori, muzicieni… – au murit în război, ceea ce a dus la comparații cu „Renașterea împușcată”, termen folosit pentru a descrie o generație de personalități culturale ucrainene ucise de autoritățile sovietice în anii 1930.

„«Renașterea împușcată»… O trăim din nou”, a scris pe Facebook Vladyslav Rashkovan, reprezentantul Ucrainei la Fondul Monetar Internațional (FMI).

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Sărbătoare mare la creștinii ortodocși de stil vechi! Aceștia îl cinstesc astăzi pe Sfântul Vasile cel Mare
Articolul anterior
Un bărbat și fiul său minor, reținuți după ce au ucis un bărbat în vârstă de 38 de ani din Ucraina
Articolul următor