La Chișinău are loc astăzi trilaterala Republica Moldova-România-Ucraina

La mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, securitatea energetică a Europei este fragilă.  Gazul natural lichefiat din SUA a contribuit la acoperirea decalajului de aprovizionare a Rusiei în Europa în timpul crizei energetice din 2022-2023, scrie Reuters.

Dar acum, că președintele Donald Trump a zdruncinat relațiile cu Europa stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial și a apelat la energie ca monedă de schimb în negocierile comerciale, companiile se tem că dependența de Statele Unite a devenit o altă vulnerabilitate, transmite Economica.net. 

În acest context, directorii de la marile firme din UE au început să spună ceea ce ar fi fost de neconceput în urmă cu un an: că importul de gaz rusesc, inclusiv de la gigantul de stat rus Gazprom ar putea fi o idee bună.

Acest lucru ar necesita o altă schimbare majoră de politică, având în vedere că invazia Rusiei a Ucrainei în 2022 a făcut ca Uniunea Europeană să se angajeze să pună capăt importurilor rusești de energie până în 2027.

Europa are opțiuni limitate. Discuțiile cu gigantul GNL Qatar pentru mai mult gaz au stagnat și, deși desfășurarea surselor regenerabile s-a accelerat, rata nu este suficient de rapidă pentru a permite UE să se simtă în siguranță.

„Dacă există o pace rezonabilă în Ucraina, am putea reveni la debite de 60 de miliarde de metri cubi, poate 70, anual, inclusiv GNL”, a declarat pentru Reuters Didier Holleaux, vicepreședinte executiv la Engie din Franța, într-un interviu.

Statul francez deține parțial Engie, care a fost printre cei mai mari cumpărători de gaz Gazprom. Holleaux a spus că Rusia ar putea asigura aproximativ 20-25% din necesarul UE, în scădere de la 40% înainte de război.

Șeful majorului petrolier francez TotalEnergies Patrick Pouyanne, a avertizat Europa împotriva dependenței excesive de gazul american.

„Trebuie să diversificăm multe rute, să nu ne bazăm prea mult pe una sau două”, a declarat Pouyanne pentru Reuters. Total este un mare exportator de GNL din SUA și vinde și GNL rusesc de la firma privată Novatek.

„Europa nu se va întoarce niciodată să importe 150 de miliarde de metri cubi din Rusia ca înainte de război… dar aș paria că poate 70 de miliarde de metri cubi”, a adăugat Pouyanne.

Franța, care produce cantități mari de energie nucleară, are deja una dintre cele mai diversificate surse de energie din Europa. Germania, însă, s-a bazat foarte mult pe gazul rusesc ieftin pentru a-și conduce sectorul de producție până la războiul din Ucraina și are mai puține opțiuni.

Ministerul rus al Apărării susține că în atacul cu rachete de duminică asupra orașului ucrainean Sumî a fost lovită o reuniune a unor ofițeri din comandamentul armatei ucrainene, iar peste 60 de militari au fost uciși, transmite agenția rusă de presă de stat TASS și komersant.ru Potrivit autorităților de la Kiev, cei uciși – cel puțin 34 de persoane – erau oameni simpli care mergeau la biserică la slujba de Florii.

„Ieri, Forțele Armate ale Federației Ruse din orașul Sumî, în condițiile contracarării active a forțelor armate ucrainene cu război electronic și sisteme de apărare aeriană de fabricație străină, au lansat o lovitură cu două rachete operaționale-tactice Iskander-M la locul de desfășurare a unei reuniuni a comandamentului grupului operațional-tactic Seversk. În urma țintei lovite, peste 60 de militari ai Forțelor Armate ucrainene au fost uciși”, a transmis Ministerul rus al Apărării.

Ucraina a anunțat duminică, 13 aprilie, că cel puțin 34 de persoane au murit și alte 117 au fost rănite în urma atacului de la Sumî. Bombardamentele cu rachete au lovit o zonă centrală a orașului, aglomerată la acea oră, pentru că mulți oameni se îndreptau spre biserică, la slujba de Florii. Unul dintre atacuri a lovit un troleibuz plin cu pasageri.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut luni că Rusia lovește doar ținte militare sau legate de armată, când a fost întrebat despre atacul asupra orașului Sumî.

„Nu pot decât să repet și să vă reamintesc declarația repetată a președintelui nostru și a reprezentanților armatei noastre că armata noastră lovește exclusiv ținte militare și cvasi-militare”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de TASS.

Guvernul Republicii Moldova alocă 15 milioane de lei pentru finanțarea presei. Concursul de proiecte a fost lansat de Ministerul Culturii azi, 14 aprilie, iar termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 14 mai, scrie newtv.md.

Proiectele selectate vor trebui să fie implementate până în luna noiembrie 2025.

Cei mai mulți bani vor merge către presa audiovizuală națională — 10 milioane de lei, iar restul de 5 milioane de lei vor fi repartizați între presa regională, locală, scrisă și online. Fiecare instituție media va putea obține o finanțare maximă de 500 000 de lei dacă activează la nivel național sau 250 000 de lei în cazul presei regionale și locale.

Ministerul Culturii a stabilit mai multe domenii prioritare pentru acordarea subvențiilor, între care promovarea imaginii Republicii Moldova, a valorilor naționale, a democrației și a integrării europene, realizarea de investigații jurnalistice, combaterea propagandei și a dezinformării, educația media și electorală, precum și promovarea culturii, sportului sau produselor locale. De asemenea, sunt încurajate proiectele în limbile minorităților naționale și cele care vizează coeziunea socială.

Instituțiile media care vor să obțină bani de la stat trebuie să fie înregistrate oficial, să nu aibă restanțe la plata taxelor, să respecte codul deontologic al jurnalistului și să nu fi fost sancționate grav de Consiliul Audiovizualului în ultimele 12 luni. Totodată, instituțiile trebuie să demonstreze transparență financiară și să publice pe site-urile lor rapoarte de activitate și sursele de finanțare.

Decizia finală de selectare a beneficiarilor va fi luată de un Consiliu de experți desemnat de Ministerul Culturii.