Lanurile de lalele de la Bardar dispar. Producătorii se gândesc să renunțe la afaceri

După ce a făcut din Bardar o mică Olandă, unul dintre cei mai cunoscuți florari de la noi, care crește narcise și lalele, vrea să renunțe la afacere.

separator
Și asta pentru că profitul este tot mai mic, din cauza că s-au scumpit carburanții, iar florile din străinătate sunt mai ieftine. În ultima perioadă, în jur de o sută de proprietari de flori s-au despărțit de afacerile mirositoare.

Familia Luchița, din Bardar, crește flori de vreo 20 de ani. Acum însă, pentru prima dată, s-a gândit să renunțe la afacere, pentru că ar aduce mai mult pagube decât profit. Ca să aibă flori primăvara devreme, oamenii trebuie să mențină în seri temperaturi mai mari decât afară, iar asta înseamnă cheltuieli duble la gaz, cărbune și apă.

Acum o săptămână, au apărut primele narcise și abia răsar lalelele. „Printre producători, narcisa este considerată cea mai ieftină floare. Profitul de la una singură ajunge la cel mult un leu, iar cumpărătorul o poate avea doar cu cinci lei”.Și clienții îi trec tot mai rar pragul. Respectiv, banii pe care îi obține nu-i nici măcar pentru a planta bulbi noi. Vrea să renunțe la afacere și din cauza hiperconcurenței cu fermierii din străinătate. Bărbatul spune că atunci când taxele de import erau mai ridicate, pe piețele moldovenească ajungeau mai puține flori din străinătate. Acum însă, plantele olandeze sau poloneze, au invadat tarabele de la noi, fiind și mai ieftine.

Atunci când Bardarul a început să semene cu o mică Olandă, crescătorii de flori locuiau pe o stradă specială, numită strada Lalelor. Aici își duceau traiul peste 40 de familii, acum însă au rămas doar două.

În urmă cu cinci ani, autoritățile din Bardar se lăudau cu plantația imensă de lalele, cea mai mare din țară, care livra în jur de un milion de flori anual. Acum, această plantație, practic, nu mai există. Iar suprafața terenului nu a mai fost estimată pentru pentru că s-a micșorat considerabil. Vânzătorii de flori recunosc că nu prea preferă lalelele moldovenești pentru că sunt mai pretențioase.

sursa: www.tv8.md

Republica Moldova, invitat de onoare la Bookfest București. Maia Sandu: ,,Funcţionăm că un tot întreg, ne dezvoltăm împreună și ne deschidem larg braţele”

Participarea Republicii Moldova în calitate de invitat de onoare al Salonului Internaţional de carte Bookfest reprezintă un privilegiu, o imensă responsabilitate, dar şi un prilej de mare mândrie, pentru că venim de acasă acasă, dinspre ai noştri spre ai noştri, uniţi cu toţii prin largile aripi ale limbii române, a transmis preşedintele Maia Sandu.

„Cu mare emoţie, dar şi cu mare bucurie, salut deschiderea Salonului Internaţional de carte Bookfest, cea mai frumoasă formă posibilă de celebrare a literaturii, a cunoaşterii şi a spiritului creativ uman. Pentru noi, cei din Republica Moldova, această ediţie este de o semnificaţie copleşitoare, pentru că venim de acasă acasă, dinspre ai noştri spre ai noştri, uniţi cu toţii prin largile aripi ale limbii române. E un privilegiu, o imensă responsabilitate, dar şi un prilej de mare mândrie pentru noi să fim în acest an invitaţi de onoare. Este un gest de o deosebită generozitate din partea României, un gest de solidaritate, de sprijin şi de încredere, un gest care depăşeşte limitele literaturii şi ale industriei editoriale”, a subliniat Maia Sandu, în mesajul prezentat consilierul prezidenţial Angela Braşoveanu, transmite agerpres.ro.

Preşedintele Maia Sandu consideră că prezenţa la Bookfest a Republicii Moldova ca invitat de onoare „este un test al calităţii şi o măsură a talentului, a efortului, dedicaţiei şi consecvenţei pentru toţi cei implicaţi în procesul de creare şi promovare a cărţii”. „Şi ei sunt mulţi, autori, editori, redactori, corectori, designeri şi ilustratori, tipografi, distribuitori, promotori, jurnalişti culturali, critici literari, manageri, profesori, bibliotecari şi librari”, a completat ea.

Sandu a arătat că „Bookfest, în ediţia de Bucureşti, precum şi cel în ediţia de Chişinău arată clar că, sub aspect cultural, graniţele nu mai există”.

„Funcţionăm că un tot întreg, ne influenţăm reciproc şi ne dezvoltăm împreună, ne deschidem larg braţele. Voi pentru a ne îmbrăţişa, noi pentru a vă cuprinde. Căldura din ambele părţi este aceeaşi. A fost cale lungă până aici şi în istorie şi în politică şi în carte. Scriitorii şaptezecişti riscau dosare pentru lectura cărţilor în limba română, optzeciştii au dus o luptă acerbă pentru sincronizarea cu literatura de peste Prut, nouăzeciştii au beneficiat de primele burse ale statului român, formându-se ca scriitori la Cluj, Bucureşti, Timişoara sau Iaşi. Douămiiştii şi generaţiile ulterioare s-au scăldat liberi la albia literaturii române fără să-i simtă malurile”, a punctat preşedintele Republicii Moldova.

Maia Sandu şi-a exprimat speranţa că Republica Moldova şi România se vor regăsi în „marea familie europeană”.

„Sperăm cu toţii că ne aflăm într-un punct în care nu există întoarcere, că vom fi toţi, împreună, parte din marea familie europeană, parte a lumii libere, unde cărţile nu sunt arse pe rug şi scriitorii nu putrezesc în gulaguri sau în tranşee, iar cetăţenii de rând nu sunt băgaţi în închisoare pentru o foaie albă sau pentru cuvântul pace”, a mai transmis Maia Sandu.

Cea de-a XVII-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest s-a deschis miercuri la Romexpo, Republica Moldova fiind, în acest an invitatul de onoare al evenimentului. Sub sloganul „Te cuprind, Republica Moldova”, o expresie des întâlnită în vorbirea curentă din spaţiul lingvistic şi cultural de peste Prut, echivalentul sintagmei „te îmbrăţişez”, ţara invitată a pregătit aproximativ 40 de evenimente, de care se vor bucura cei care vor trece pragul Pavilionului B2.

Ion Munteanu a câștigat concursul pentru funcția de procuror general

Ion Munteanu a obținut punctajul maxim la proba de interviu, câștigând concursul repetat pentru funcția de procuror general, interimatul căreia o asigură acum, devansându-i pe procurorii Octavian Iachimovschi și Alexandru Cernei.

Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au desfășurat, pe 28 mai, interviuri cu cei trei candidați la funcția de procuror general. Doi dintre ei au mai fost intervievați în timpul precedentului concurs, care a fost amânat după un scandal.

După audieri și deliberări, membrii CSP au anunțat și au aprobat punctajul final al candidaților, după cum urmează:

  • Ion Munteanu – 9,21 puncte
  • Octavian Iachimovschi – 8,80 puncte
  • Alexandru Cernei – 7,92 puncte

Astfel, Ion Munteanu a câștigat concursul. Anterior, el a trecut evaluarea integrității financiare și etice (vettingul), candidând la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Învingătorul va fi propus spre numire președintei Maia Sandu.

După ce a fost audiat de membrii CSP, Munteanu le-a mulțumit contracandidaților săi. „Mizez pe un exercițiu corect și transparent, astfel încât toată societatea și tot corpul de procurori să fie siguri că cel mai bun candidat a fost desemnat pentru aceasta funcție”, a declarat el presei, potrivit moldova.europalibera.org.

Octavian Iachimovschi le-a spus jurnaliștilor că, participând a doua oară la concurs, a avut mai multe emoții. „Am așteptări că va fi un concurs corect. De fapt, nimic nu dă de bănuit că va fi un concurs incorect. Sper ca membrii consiliului vor da aprecieri obiective și, în cazul în care sunt anumite simpatii personale, vor fi date la o parte”, a declarat el.

Intervievat cel dintâi, Alexandru Cernei a spus că procuratura ar trebui să fie independentă de influența politicului.

În fața CSP, cei trei candidați au trebuit să prezinte conceptul de management și dezvoltare a Procuraturii Generale și să povestească ce-i motivează să participe la concurs.

Conform regulamentului adoptat de CSP, membrii consiliului prezenți la ședință primesc câte o fișă de evaluare pentru fiecare candidat. Punctajul final al candidatului este calculat din media totală acordată de membrii CSP. Candidatul care acumulează cel mai mare punctaj trebuie să fie trimis la evaluarea integrității etice și financiare – vetting.

Minorii de la centrul de detenție Goian au participat la careul dedicat ,,Ultimului sunet”

Elevii din cadrul Centrului de detenție pentru minori și tineri Goian au marcat finalizarea anului de studiu. La careul dedicat evenimentului „Ultimul sunet” a participat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, adjuncta Ambasadorului Țărilor de Jos, doamna Maaike Keizer Gankema, precum și reprezentanți ai Fundației Regina Pacis.

În cadru evenimentului a participat și jurnalista Promo-LEX Diana Mazniuc, care, pe parcursul ultimului an, a venit cu mai multe contribuții în procesul de reintegrare a minorilor. În anul 2023, Diana a organizat mai multe sesiuni de discursuri motivaționale pentru copiii ajunși după gratii.

Ea este convinsă ca oamenii sunt modelabili și, având în vedere ca un copil este în cursul dezvoltării personalității sale, intervențiile utile, în timp proxim, sunt cele care pot să prevină recidiva.

Datorită cooperării strânse dintre societatea civilă și Penitenciarul nr. 10 – Goian, sunt extinse oportunitățile de dezvoltare și formare profesională pentru minori și tineri, facilitând reintegrarea socială a acestora.

Ar putea fi o imagine cu 7 persoane, podium şi text

Primul caz de coronavirus a fost confirmat în Germania
Articolul anterior
Cei mai buni profesori de la UTM, aleși de către studenți, au primit în dar laptopuri
Articolul următor