Mai mulți lideri mondiali, inclusiv prim-ministrul Australiei Anthony Albanese, președintele american Joe Biden și cel al României Klaus Iohannis au transmis condoleanțe familiilor victimelor tragediei din Seul, unde au decedat 151 de persoane de la îmbulzeală. Și președintele țării Maia Sa ndu s-a arătat profund îndurerată și a venit cu un mesaj.
Maia Sandu, a trimis duminică, 30 octombrie curent, condoleanțe rudelor și apropiaților persoanelor care și-au pierdut viețile în busculada din Seul, capitala Coreei de Sud. Mesajul a fost publicat pe contul său de Twitter.
”Sunt profund întristată de tragedia din Seul, care a luat viețile atâtor oameni. Cele mai sincere condoleanțe tuturor celor care i-au pierdut pe cei dragi în această tragedie”, a scris Maia Sandu.
151 de persoane, majoritatea tineri, au murit la Seul, în urma unei busculade în care a fost antrenată o mulțime uriașă de oameni care veniseră să petreacă primul Halloween fără restricții, după trei ani de pandemie. 19 sunt străini. Pe lângă cei decedați, mai sunt și peste 150 de răniți, care au ajuns la zeci de spitale.
Rusia interzice trei posturi TV din România
Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat marți că interzice accesul în Rusia la resursele de radiodifuziune pentru zeci de instituții media din Uniunea Europeană, ca represalii pentru o interdicție similară impusă de UE la adresa a trei instituții media ruse, scrie stiripesurse.md.
Pe lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe din Rusia se numără trei televiziuni din România: ProTV, Digi24 și B1TV, transmite presa de peste Prut.
În total, pe lista publicată marți de Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova se numără 81 de publicații europene, precum Spiegel, Zeit, Frankfurter Allgemeine Zeitung (Germania), El País (Spania), La Stampa, La Repubblica (Italia), Le Monde, Liberation (Franța), dar și canale pan-europene precum Politico and EUobserver.
„Ca răspuns la decizia luată de Consiliul UE la 17 mai de a interzice „orice activitate de difuzare” a trei mass-media rusești (RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta), care intră în vigoare astăzi, 25 iunie, introducem contramăsuri de restricționare a accesului de pe teritoriul Federației Ruse la resursele de difuzare ale unui număr de instituții media din statele membre ale UE și operatori media la nivelul UE care difuzează în mod sistematic informații false cu privire la desfășurarea unei operațiuni militare speciale”, au transmis oficialii ruși.
„La Bruxelles și în capitalele europene s-a ales calea escaladării”
Ministerul rus de Externe subliniază că partea rusă a avertizat în mod repetat și la diferite niveluri că „hărțuirea jurnaliștilor autohtoni din motive politice și interdicțiile nefondate impuse presei ruse în spațiul UE nu vor trece neobservate”.
„În ciuda acestui fapt, la Bruxelles și în capitalele europene s-a ales calea escaladării, forțând Moscova să ia contramăsuri în oglindă și proporționale cu o altă interdicție ilegitimă. Responsabilitatea pentru o astfel de evoluție a evenimentelor revine exclusiv conducerii Uniunii Europene și țărilor din această asociație care au susținut o astfel de decizie”, subliniază ministerul rus.
Oficialii au adăugat că, în cazul în care restricțiile asupra presei rusești vor fi ridicate, Moscova își va reconsidera, de asemenea, decizia cu privire la operatorii media sancționați marți.
Podul de pe strada Mihai Viteazul ar putea fi închis definitiv pentru aproape 2 luni
Începând cu data de 1 iulie curent, pentru aproape 2 luni, ar putea fi închisă definitiv circulația pe podul de pe strada Mihai Viteazul. O precizare în acest sens a fost făcută de șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană, Dumitru Ceban, scrie realitatea.md.
Responsabilul a precizat că restricțiile vor fi valabile până pe 28 august curent.
„La moment, această decizie este în discuție, am pregătit actele necesare în vederea remedierii soluțiilor pe perioada de închidere a podului prin stabilirea rutelor de ocolire și examinăm potențiala închidere a podului începând cu 1 iulie până la 28 august a anului curent.
(…) Suntem în proces de discuție cu Calea Ferată din Moldova (CFM) ce ține mai multe aspecte tehnice privind traversarea căilor ferate, nu avem o decizie finală, însă examinăm posibilitatea redirecționării traficului pe rețeaua rutieră existentă”, a precizat Dumitru Ceban, șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană.
Agentul responsabil de lucrările desfășurate pe podul de pe strada Mihai Viteazul a solicitat ca circulația rutieră pe pod să fie închisă definitiv pentru o perioadă.
La aproape 50 de ani de la darea în exploatare, podul rutier de pe strada Mihai Viteazul a fost supus pentru prima dată reparației capitale, până acum fiind doar întreținut cu reparații curente de ÎM Regia „Exdrupo”.
Podul a intrat în reparație la august 2022, iar pentru lucrări, Primăria Municipiului Chișinău cheltuie circa 108 milioane lei. Suma însă ar putea crește.
Podul este o magistrală de interes sectorial, cu 6 benzi de circulație și 2 trotuare pietonale, având o lungime totală de 300 metri și lățimea de 26 metri, cu 9 deschideri (grinzi) a câte 33 metri fiecare.
47 de ucraineni, ascunși în patru microbuze, au încercat să intre ilegal în R. Moldova
O schemă amplă de transportare ilegală a persoanelor peste hotar a fost destructurată de oamenii legii din Ucraina.
Patru vehicule care transportau ilegal bărbați din Ucraina în Moldova au fost identificate la hotar. În total, 47 de bărbați au plătit între 5000 și 18.5000 de dolari ca să părăsească țara vecină, scrie voceabsarabiei.md.
Conform oamenilor legii din Ucraina, cele patru microbuze formau o coloană, în fața căreia se deplasa un SUV. În mașină se afla un șofer și un pasager, transmite realitatea.md.
Incidentul a avut loc pe 21 iunie, în regiunea Odesa. Pe numele celor vizați au fost deschise dosare penale, pentru transportul ilegal de persoane peste hotarele Ucrainei.
„Clienții” erau găsiți prin intermediul canalelor de Telegram. Unii dintre ei au plătit integral pentru „serviciile” prestate, pe când alții au oferit doar un avans.
Persoanele care transportau cetățenii ucraineni nu le ofereau garanții. Aceștia au mers circa 100 de kilometri pe saltele, la podea. Pe numele lor sunt inițiate cauze contravenționale.
