Lista celor mai slabe parole. Pot fi sparte într-o secundă

Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră îngrijorează tot mai mult oamenii de știință. Motivele sunt multiple. Dar unul dintre ele se reflectă strict la individul uman, la viața, dar și la moartea lui. Spre exemplu, o incinerare cu gaz produce emisii de dioxid de carbon echivalente unui zbor dus-întors de la Londra la Paris, scrie evz.ro.

Aproximativ 80% dintre cei care mor în Marea Britanie sunt incinerați în fiecare an, potrivit unui raport al firmei de consultanță pentru carbon, Planet Mark. Dar și înmormântările tradiționale pot polua.

 Sicriele nebiodegradabile sunt adesea făcute cu substanțe chimice nocive, iar cadavrele sunt îmbălsămate folosind formaldehidă: o substanță care este toxică și care se poate scurge în sol.

Într-un sondaj recent al Co-op Funeralcare, realizat de YouGov, o persoană din 10 a declarat că ar dori o înmormântare mai „ecologică”.

Giulgiu în loc de sicriu

„Nu vreau ca ultimul meu act pe această planetă să fie un act poluant”, explică Rachel Hawthorn, o rezidentă din Hebden Bridge, West Yorkshire, Marea Britanie.

Se pregătește să își facă propriul giulgiu de înmormântare pentru că este îngrijorată de impactul pe care îl au asupra mediului înmormântările și incinerările tradiționale.

„Încerc din greu în viața mea să reciclez, să consum mai puțin și să trăiesc într-un mod prietenos cu mediul, așa că vreau ca și moartea mea să fie la fel”, adaugă ea.

Femeia în vârstă de 50 de ani consideră că giulgiul poate să elimine necesitatea unui sicriu.

Morminte mai puțin adânci

De asemenea, Rachel se ocupă cu sprijinirea persoanelor aflate pe moarte, precum și a celor dragi acestora, pentru a face alegeri informate în ceea ce privește îngrijirea funerară.

„Vreau ca mai mulți oameni să știe că există opțiuni și că nu trebuie să ajungem într-o cutie”, spune ea, potrivit BBC.

Practica de a săpa morminte la o adâncime de 2 m datează cel puțin din secolul al XVI-lea și se crede că a fost o măsură de precauție împotriva ciumei.

Când va veni vremea lui Rachel, aceasta dorește o înmormântare naturală, ceea ce înseamnă utilizarea unui sicriu sau a unui giulgiu biodegradabil într-un mormânt mai puțin adânc.

Straturile superioare ale solului conțin microbi mai activi, astfel încât cadavrele se pot descompune în aproximativ 20-30 de ani, în loc de până la 100 într-un mormânt tradițional.

Evoluția rapidă a inteligenței artificiale a adus în discuție întrebări de etică ce până nu demult apăreau doar în literatura științifico-fantastică: dacă sistemele AI vor putea într-o zi să „gândească” la fel ca oamenii, spre exemplu, vor putea ele să trăiască experiențele noastre subiective? Dacă roboții vor știi ce înseamnă suferința, este omenirea pregătită pentru tratarea lor?

Un grup de filozofi și informaticieni susțin că omenirea trebuie trateze cu seriozitate problema îngrijirii acestor sisteme AI, scrie digi24.ro. Într-un raport publicat luna trecută și citat în revista Nature, ei cer ca firmele de tehnologie AI să nu se preocupe doar de evaluarea sistemelor lor pentru a descoperi dacă au dobândit conștiință de sine și capacitatea de a lua decizii independent, ci să vină și cu politici pentru tratarea AI-ului, dacă aceste scenarii devin realitate. Oamenii de știință spun că dacă nu vom recunoaște că un sistem AI a devenit conștient, acest lucru ar putea duce la neglijarea sa, la vătămare și la suferință. Unii cred că această idee este inutilă, mai ales în condițiile în care inteligența artificială conștientă pare atât de departe și s-ar putea dovedi o realizare imposibilă.

Totuși, „consecințele manifestării [conștiinței] sunt destul de profunde încât nu trebuie să ignorăm această posibilitate”, a scris cercetătoarea Anil Seth de la Universitatea din Sussex, Brighton, Marea Britanie, pentru revista de știință Nautilius. „Problema cu creatura lui Frankenstein nu a fost că a prins viață, ci că era conștientă și putea simți.” Miza este cu atât mai mare cu cât omenirea depinde tot mai mult de aceste tehnologii, a spus și Jonathan Mason, un matematician din Oxford. El susține că găsirea unor metode de evaluare a sistemelor AI pentru a determina dacă au dezvoltat o conștiință ar trebui să fie o prioritate. Oamenii ar putea avea de suferit dacă sistemele AI nu sunt testate corect pentru evaluarea conștiinței, a spus și Jeff Sebo, filozof de la Universitatea New York. Dacă presupunem greșit că un sistem este conștient, ar putea fi alocate fonduri pentru bunăstarea sa care puteau fi folosite mai bine pentru oamenii și animalele ce au nevoie de îngrijire.

În luna septembrie, Organismul consultativ la nivel înalt al Națiunilor Unite privind inteligența artificială a emis un raport legat de felul în care lumea ar trebui să gestioneze tehnologia AI. În document nu se menționează nimic despre conștiința inteligenței artificiale, în ciuda faptului că mai mulți oameni de știință au cerut ca grupul să susțină cercetarea în privința evaluării conștiinței în cazul roboților. Cu toate că nu se știe dacă sistemele AI vor căpăta vreodată conștiință de sine – o stare care este greu de evaluat chiar și la oameni și animale – incertitudinea nu ar trebui să descurajeze eforturile de dezvoltare a unor protocoale pentru evaluarea situației, potrivit lui Sebo. Oamenii de știință au propus o listă de criterii care ne pot ajuta să identificăm sisteme ce au șanse mari de a fi conștiente. Criteriile se bazează pe teorii ale conștiinței din domeniul neuroștiinței.

Două persoane au decedat în urma unor incendii izbucnite în locuințe din cauza nerespectării regulilor antiincendiare. Primul caz a fost înregistrat în dimineața zilei de 16 decembrie 2024 într-o locuință din satul Climăuți, raionul Dondușeni, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 07:06. La fața locului au fost îndreptate două echipe de pompieri și salvatori. Ajunși, aceștia au stabilit că flăcările au cuprins mai multe bunuri materiale din interiorului casei cu suprafața totală de 45 m2.

În timpul intervenției, pompierii au depistat cadavrul parțial carbonizat al proprietarului, un bărbat în vârstă de 60 de ani. Angajații IGSU au reușit localizarea incendiului la ora 07:31 și lichidarea completă la 08:20.

În urma cercetărilor efectuate la fața locului, preliminar s-a stabilit că focul ar fi izbucnit din cauza imprudenței în timpul fumatului. Alte circumstanțe urmează a fi stabilite de specialiști.

Al doilea caz a fost raportat, tot în dimineața zilei de 16 decembrie într-o gospodărie din localitatea Iliciovca, raionul Florești. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 08:09. La fața locului au fost îndreptate două echipe de pompieri. Ajunși, aceștia au stabilit că focul a afectat mai multe bunuri materiale, dar și parțial tavanul unei odăi a casei de locuit cu suprafața de 56 m2. Angajații IGSU au reușit lichidarea completă a focului la ora 09:03.

În urma incendiului, proprietara, o femeie în vârstă de 93 de ani a fost găsită parțial carbonizată în interiorul locuinței de către populație, până la apelarea serviciilor specializate.

Potrivit primelor cercetări efectuate la fața locului, specialiștii au stabilit că incendiul cel mai probabil ar fi izbucnit din cauza unor defecțiuni, depistate la coșul de fum al sobei de încălzit. Alte circumstanțe urmează a fi stabilite de organele de resort.

În acest context, IGSU îndeamnă repetat oamenii să respecte cu strictețe regulile antiincendiare și de securitate personală. Cetățenii sunt îndemnați să aerisească periodic încăperile unde are loc arderea și să se asigure că canalele de evacuare a fumului nu sunt obturate. Mai mult, o atenție deosebită trebuie acordată persoanelor în etate, acestea trebuie ajutorate în aprinderea și monitorizarea focului în sobă.

Potrivit IGSU, de la începutul anului 2024 au fost înregistrate 1571 de incendii, în urma cărora au decedat 94 de persoane, inclusiv 3 minori.