Mai multe documente arată că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit în închisoare. Cum a murit de fapt liderul opoziției ruse

01/10/2024

News

Mai multe documente oficiale obținute de publicația The Insider confirmă că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit în închisoare. Este vorba despre sute de documente legate de moartea liderului opoziției ruse, în colonia Polar Wolf din nordul îndepărtat al Rusiei, pe 16 februarie 2024, scrie digi24.ro.

Oficial, moartea lui Navalnîi a fost atribuită unor cauze naturale, iar Comisia de investigație a Rusiei a declarat în iulie că acest caz „nu are natură penală”. Acum însă, conținutul documentelor obținute de sursa citată demonstrează că autoritățile ruse au eliminat în mod constant referințele legate de simptomele prezentate de Navalnîi. După cum confirmă experții medicali, semnele indicate de acesta arată în mod clar că a fost otrăvit. Dosarele au două versiuni ale unui document semnat de anchetatorul rus Alexander Varapaev. Documentul în cauză se referă la decizia Comitetului de anchetă al Rusiei de a nu deschide un dosar penal în legătură cu moartea, pe 16 februarie 2024, a lui Alexei Navalnîi, într-o închisoare rusească din nordul îndepărtat al Rusiei. O versiune timpurie a deciziei lui Varapaev descrie simptomele lui Navalny după cum urmează: „La data de 16.02.2024, condamnatul A.A. Navalny a simțit o deteriorare bruscă a stării sale de sănătate în timp ce se afla în curtea de exerciții (…) , despre care l-a informat pe ofițerul de serviciu al instituției, care l-a scos pe acesta din urmă din incinta exercițiului. (…) A.A. Navalny s-a întins pe podea și a început să se plângă de dureri ascuțite în zona abdominală, a început ejecția reflexă a conținutului stomacului, a avut convulsii și și-a pierdut cunoștința, ceea ce a fost raportat imediat personalului medical al unității de corecție”, asta arată prima versiune a deciziei.

Versiunea redactată a deciziei arată că simptomele descrise de anchetatorul rus Alexander Varapaev sunt în concordanță cu cele la care s-ar fi așteptat dacă Navalny ar fi fost otrăvit. Cu toate acestea, într-o versiune ulterioară (și finală) a aceleiași decizii, toate mențiunile despre dureri abdominale, vărsături și convulsii au fost eliminate.

Obiecte confiscate de la locul morții lui Navalnîi

Sursa citată a mai public un alt document important, un inventar al „obiectelor confiscate” luate de la locul morții lui Navalnîi. Lista include „probe de vărsături”, despre care documentul indică că au fost trimise spre examinare. Cu toate acestea, nici probele examinării și nici vărsăturile lui Navalnîi nu au fost raportate oficial. Documentele confirmă cuvintele soției lui Navalnîi, care a afirmat că „în ultimele minute, înainte de moartea sa, s-a plâns de dureri acute în stomac”. Cu toate acestea, concluzia oficială la care au ajuns autoritățile ruse a susținut că Navalnîi a murit din cauze naturale și că incidentul „nu are natură penală”.

Aleksei Navalnîi, otrăvit de mai multe ori de ruși

Data de 16 februarie 2024 nu a fost singura când Navalnîi a suferit o urgență medicală ca urmare a încercărilor deliberate ale statului rus de a-l ucide, mai scrie sursa citată. Nu a fost nici prima dată când explicația oficială dată de oficialii ruși s-a îndepărtat de faptele medicale stabilite. În august 2020, agenții FSB ruși l-au otrăvit pe Navalny folosind o variantă a Novichok, un grup de substanțe chimice care acționează ca agenți nervoși, concepute pentru a fi folosite ca arme de război chimic. The Insider arată că simptomele lui Navalnîi au fost atât de severe încât avionul a aterizat de urgență la Omsk, unde profesioniștii medicali, probabil, i-au salvat viața lui Navalnîi, tratându-l cu antidotul chimic, agentul nervos Atropină. Cu toate acestea, versiunea oficială publicată pentru a explica debutul simptomelor lui Navalnîi în avion a fost că pacientul suferea pur și simplu de rezultatele unor „niveluri scăzute de zahăr din sânge”. Alte dovezi, deși indirecte, ale utilizării unei substanțe otrăvitoare asupra lui Navalnîi pot fi observate în reticența autorităților de a elibera corpul acestuia pentru câteva zile după moartea acestuia, împreună cu refuzul acestora de a permite o autopsie.

Cauza oficială a morții lui Aleksei Navalnîi

În august în acest an, la șase luni de la moartea politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi într-o închisoare din Siberia, autoritățile ruse au concluzionat în mod oficial că nu a existat nimic suspect, scrie POLITICO. O scrisoare oficială din partea comitetului de anchetă pentru districtul autonom Iamalo-Nenets, regiunea în care se află închisoarea, afirmă că moartea lui Navalnîi „nu a fost de natură criminală” și a survenit din cauza „bolilor combinate”. Acesta a furnizat o listă de afecțiuni, inclusiv hepatită și pancreatită. Combinate cu aritmia (bătaie neregulată a inimii), acestea au cauzat moartea sa subită, se arată în scrisoare. Documentul a reluat, de asemenea, o versiune anterioară a evenimentelor prezentată de autorități, conform căreia lui Navalnîi i s-a făcut rău în timpul unei plimbări, iar medicii chemați la fața locului au încercat să îl ajute, fără succes.

Două destinații turistice noi la Butuceni!

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan a participat la inaugurarea a două noi destinații turistice la Butuceni, cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, informează unica.md.

La Butuceni, în inima Rezervației Cultural-Naturale ,,Orheiul Vechi”, a avut loc deschiderea oficială a două noi destinații turistice – Muzeul de etnografie „Casa țărănească” și Muzeul „Casa meșteșugarilor”. Noile muzee vor îmbogăți patrimoniul cultural și istoric al Orheiului Vechi, făcând acest loc mai atractiv pentru turiștii din țară și de peste hotare.

„Astăzi, o dată în plus, ne-am convins de puterea turismului local de a schimba la față satele noastre, dar și viața oamenilor din spațiul rurale. Trebuie să continuăm cu determinare acest drum. Împreună, contribuim la creșterea durabilă a Moldovei – o țară mică cu inimă mare, cunoscută pentru ospitalitatea și autenticitatea sa. Împreună valorificăm turismul și construim punți pentru pace și dezvoltare”, scrie ministrul Prodan.

Au intrat ilegal în Republica Moldova pentru a pescui în apele Prutului

Poliţiştii de frontieră documentează doi cetățeni români care au trecut fraudulos frontiera de stat şi au încercat să pescuiască ilegal în râul Prut. Cazul a fost înregistrat în zona de competență a Sectorului Poliţiei de Frontieră Costești, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, aflată într-o misiune de serviciu, cu ajutorul dronei, patrula Poliției de Frontieră a observat două persoane în timp ce traversau grăbit barajul de pe lacul Costești, înaintând spre malul moldovenesc al Prutului.

Imediat, grupa de intervenție s-a deplasat la faţa locului unde a depistat cele două persoane cu ustensile de pescuit asupra lor. În urma verificărilor s-a stabilit că sunt cetăţeni români cu vârste de 14 şi 20 de ani.

Aceștia și-au recunoscut ilegalitatea comisă, precizând că au intrat clandestin în R. Moldova cu intenția de a pescui.

În cauză au fost inițiate cercetări penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere ilegală a frontierei de stat.

Conform Acordului de readmisie încheiat între Republica Moldova şi România, cei doi tineri au fost predaţi autorităţii de frontieră a statului vecin.

Rata de încălzire a oceanelor s-a dublat în ultimii 20 de ani

Rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat începând din 2005 şi mai mult de o cincime din suprafaţa oceanelor lumii a fost afectată de un val de căldură severă în 2023, potrivit unui raport al observatorului european Copernicus publicat luni, informează AFP, citată de digi24.ro.

„Încălzirea oceanelor poate fi privită ca o santinelă a încălzirii globale. Aceasta a crescut constant începând din anii 1960. Iar din 2005, rata încălzirii oceanelor s-a dublat”, a subliniat oceanograful Karina Von Schuckmann în cadrul unei videoconferinţe dedicate prezentării celui de-al optulea raport Copernicus privind starea oceanelor. Oceanele de pe Terra s-au încălzit cu 1,05 waţi pe m2 începând din 2005, comparativ cu 0,58 waţi pe m2 în deceniile anterioare, conform raportului publicat luni. Noul raport consolidează rapoartele întocmite în trecut de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC). În 2019, aceşti experţi în climă mandataţi de ONU au considerat că este „probabil” ca rata de încălzire a oceanelor „să se fi mai mult decât dublat începând din 1993”. Această încălzire se datorează faptului că, din 1970, oceanele au absorbit „mai mult de 90% din excesul de căldură al sistemului climatic”, cauzat de emisiile masive de gaze cu efect de seră ale omenirii, conform GIEC. Oceanele, care acoperă 70% din suprafaţa Pământului, sunt un regulator major al climei terestre. Apele mai calde duc la uragane şi furtuni mai violente, cu întreaga lor serie de distrugeri şi inundaţii aferente. Această încălzire este însoţită şi de o creştere a valurilor de căldură marine. În 2023, 22% din oceanele lumii s-au confruntat cu cel puţin un val de căldură severă sau extremă.

Impact asupra pescuitului

Devenite mai extinse, valurile de căldură marine au totodată tendinţa de a deveni mai îndelungate, cu o durată medie anuală care s-a dublat de la 20 la 40 de zile începând din 2008. În nord-estul Mării Barents, „fundul (mării) pare să fi intrat într-o stare de caniculă marină permanentă”, potrivit unui studiu citat de Karina Von Schuckmann. Iar în august 2022, o temperatură record de 29,2 grade Celsius a fost măsurată în apele costiere ale Insulelor Baleare, „cea mai ridicată temperatură regională a apelor de suprafaţă din ultimii 40 de ani”, precizează raportul de luni. În acelaşi an, un val de căldură marină în Marea Mediterană a pătruns până la aproximativ 1.500 de metri sub suprafaţă, ilustrând modul în care căldura se poate răspândi într-un strat întreg de apă. Episoadele de caniculă marină pot duce la migrarea şi moartea în masă a speciilor, la degradarea ecosistemelor şi, de asemenea, la reducerea capacităţii straturilor oceanice de a se amesteca între fundul marin şi suprafaţă, împiedicând distribuţia nutrienţilor. De asemenea, ele pot „avea implicaţii asupra productivităţii peştilor”, afectând pescuitul, a subliniat Karina Von Schuckmann. Raportul menţionează, de asemenea, că aciditatea oceanelor, care absorb un sfert din totalul de CO2 emis de activităţile umane, a crescut cu 30% începând din 1985. Peste un anumit prag, aciditatea apei de mare devine corozivă pentru scheletul şi cochilia coralilor, midiilor, stridiilor, etc. Acest prag, considerat a fi o „limită planetară”, este posibil să fie depăşit „în viitorul apropiat”, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK).