Guvernul, a aprobat, la inițiativa Ministerului Sănătății, modificări la Legea ocrotirii sănătății. Astfel, medicii, farmaciștii și personalul medical cu studii medii, angajați în instituțiile medico-sanitare publice din orașe și sate (comune), cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, și care își au domiciliul în afara localității unde activează, vor beneficia în premieră de compensarea cheltuielilor pentru navetă.
Totodată, tinerii specialiști cu studii superioare de licență (optometriști, asistenți medicali generaliști licențiați, tehnicieni radiologi etc.) au fost incluși în lista beneficiarilor de indemnizații și compensații acordate din mijloacele bugetului de stat. Aceștia, împreună cu absolvenții studiilor de rezidențiat, vor beneficia de indemnizație majorată în primii 5 ani de activitate. Modificările au loc prin prisma acordării facilităților tinerilor specialiști din domeniul sănătății în corelare cu facilitățile acordate specialiștilor din alte domenii.
Noile prevederi aprobate au scopul de a atrage și menține tinerii specialiști în sistemul medical, în special în zonele rurale și orașele mici, unde se atestă un deficit semnificativ de resurse umane.
Cele mai importante date despre scrutinul de ieri
În dimineața acestei zile, la ora 7.00 (ora Republicii Moldova), s-au închis ultimele secții de votare, constituite pe teritoriul SUA: Sacramento, Seattle, Las Vegas și în orașul Vancouver din Canada. Conform datelor preliminare de la ora 10:00, la secțiile de votare s-au prezentat 1 562 238 de alegători, ceea ce reprezintă 51,67% din numărul alegători incluși pe listele electorale, scrie libertv.md.
În țară, cea mai înaltă rată de prezență la urne din rândul raioanelor s-a înregistrat în Dondușeni, fiind prezenți 50,96% dintre cetățenii cu drept de vot.
Cea mai scăzută rată a prezenței la urne pe raion, a fost înregistrată în Basarabeasca, unde s-a înregistrat o participare de 39,03%.
În mun. Chișinău au votat 361 786de persoane sau 54,13% dintre alegători incluși pe listele electorale.
La secțiile de votare deschise pentru cetățenii cu drept de vot ai Republicii Moldova ce-și au domiciliul în localitățile din stânga Nistrului, s-au prezentat 16 131 de alegători.
Conform informațiilor deținute, în secțiile de votare deschise peste hotare s-au prezentat la urne peste 240 de mii de alegători.
După închiderea secțiilor de votare din statele în care sunt organizate, birourile de votare ale secțiilor de votare pentru votul prin corespondență au demarat procedura de numărare a buletinelor de vot recepționate prin plic. În acest fel, au fost deschise cele 1 344 de plicuri (Canada – 438, SUA – 705 și Suedia – 201).
Profilul alegătorilor arată în felul următor: 54,55% din alegătorii prezenți la urnele de vot în ziua alegerilor de ieri sunt femei și 45,45% – bărbați.
Conform datelor preliminare, la întrebarea supusă referendumului, 50,16% dintre alegătorii care au participat la referendum și-au exprimat votul prin opțiunea „DA”, iar 49,84% au votat „NU”.
Pentru ca referendumul republican constituțional să fie declarat valabil, la el trebuie să participe cel puțin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Legea se va considera adoptată, dacă pentru acesta vor vota majoritatea cetățenilor care au participat la referendum.
Comisia va prezenta Curții Constituționale un raport privind rezultatele referendumului care, la rândul său, în termen de 10 zile, va confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele plebiscitului.
Informațiile preliminare arată că niciunul dintre cei 11 candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova nu a acumulat cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, se organizează al doilea tur de scrutin cu participarea primilor doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur.
Potrivit datelor IGP, pe parcursul zilei alegerilor, au fost înregistrate 146 de cazuri de încălcări ale procesului electoral ce țin de fotografierea buletinului de vot, deteriorarea buletinelor de vot și scoaterea lor din secțiile de voatre, agitația electorală interzisă, afișajul electoral neautorizat, transportare organizată a alegătorilor, bănuială rezonabilă de corupere a alegătorilor, încălcarea dreptului la vot, împiedicarea activității organului electoral.
Menționăm că aceste informații poartă un caracter preliminar, până la prezentarea la Comisia Electorală Centrală a documentelor electorale în original. Consiliile electorale de circumscripție au la dispoziție 48 de ore după închiderea secțiilor de votare pentru a prezenta procesul – verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor pe circumscripție. Ulterior, CEC va anunța rezultatele finale ale referendumului republican constituțional și ale alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova.
Al doilea tur de scrutin are loc la 2 săptămâni de la data primului tur de scrutin, data fiind stabilită de CEC.
Care sunt cele două regiuni-cheie care au atras proiecte de zeci de milioane de euro, dar au spus „NU” integrării europene la referendum
Ungheni și Cahul, două regiuni cheie care doar prin programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” (implementat în perioada 2019-2024) au obținut 23 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, pentru a asigura o calitate mai bună a vieții cetățenilor, au avut o opțiune anti-europeană aproape că la fel de accentuată ca cea a locuitorilor din stânga Nistrului, care nu s-au bucurat în aceeași măsură de acces la informații și suport european, scrie jurnal.md.
În municipiul Ungheni 43,25 % au spus „DA” opțiunii de modificare a Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar 56,75 % au spus „NU”.
La Cahul – 43,81% au spus „DA”, iar 56,19 au spus „NU” în cadrul referenedumului.
Precizăm că doar în ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a investit în municipiul Ungheni, prin diverse proiecte, peste 300 de milioane de lei.
Banii au fost investiți în mai multe domenii – educație, economie, infrastructură, servicii publice etc. Datorită acestui lucru, municipiul Ungheni s-a modernizat, iar localnicii beneficiază de drumuri reparate, iluminat stradal, piste pentru bicicliști și multe altele.
Zona centrală a municipiului Cahul s-a schimbat la faţă print-un proiect finanțat din bani europeni. Lucrările, în valoare de peste 1,8 milioane de euro, au inclus pavarea trotuarelor, asfaltarea unui sector de drum, crearea pistelor pentru bicicliști, amenajarea unui teren de joacă pentru copii și a zonelor verzi.
În mai 2023 Patru clustere din regiunile Cahul și Ungheni au primit granturi în valoare de 100.000 euro
ATENȚIE, moldoveni! Începând cu 1 ianuarie 2025, în Moldova vor fi impuse limite pentru plățile în numerar
Legea nr. 34 „privind reglementarea plăților în numerar”, care va reduce semnificativ utilizarea numerarului în economie, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025.
Cu toate acestea, mulți cetățeni se confruntă deja cu dificultăți în deschiderea conturilor sau efectuarea tranzacțiilor la anumite bănci, scrie ziuadeazi.md care citează logos-pres.md.
Situația a fost discutată de Olga Golban, directorul Serviciului Fiscal de Stat, Dorel Noroc, șeful Asociației Băncilor din Moldova, Daniel-Marius Staicu, șeful Serviciului pentru Combaterea Spălării Banilor și Finanțării Terorismului, și Adrian Gheorghiță, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare, în cadrul unei întâlniri online. Aceasta a fost organizată de Camera de Comerț Americană în Moldova.
„Legea este menită să contracareze evaziunea fiscală și procesele de spălare a banilor și finanțare a terorismului, dar ridică probleme suplimentare pentru cetățeni în ceea ce privește accesul la serviciile bancare”, a declarat Adrian Gheorghiță în cadrul întâlnirii. – Primim reclamații că unele bănci refuză să închidă sau să deschidă conturi. Aceste situații apar în contextul reglementării stricte a activității băncilor privind proveniența fondurilor cetățenilor”.
Noua lege va afecta nu numai persoanele juridice, antreprenorii, persoanele care prestează servicii profesionale în domeniul justiției sau al sănătății, ci și cetățenii obișnuiți care nu sunt implicați în afaceri atunci când achiziționează bunuri imobiliare sau vehicule. În special, achiziționarea de bunuri imobiliare/vehicule de către o persoană fizică în numerar va fi posibilă numai dacă valoarea acestora specificată în contractul de cumpărare nu depășește echivalentul a 100 (pentru bunuri imobiliare) sau 50 (pentru vehicule) din salariul mediu lunar estimat în economie (partea (3) a articolului 5). În cazul în care prețul depășește limita stabilită, plata trebuie efectuată prin transfer bancar, cu excepția sumei de până la 200.000 de lei, care poate fi plătită în numerar.
Aceste reguli nu se vor aplica contractelor de vânzare-cumpărare de bunuri imobile și/sau vehicule deja încheiate la data intrării în vigoare a legii, iar limitele vor fi reduse în următorii doi ani de la intrarea în vigoare a acesteia. De la 1 ianuarie 2026 – 75 /25 salarii medii lunare pe economie, iar de la 1 ianuarie 2027 – 50 salarii medii lunare pe economie pentru achiziționarea de bunuri imobiliare. Nu există nicio limită pentru achiziționarea de autovehicule, ceea ce va exclude utilizarea de numerar în astfel de tranzacții.
În caz de încălcare a acestor norme, se vor aplica sancțiuni, diferențiate în cadrul unei bifurcații de sancțiuni în funcție de categoria de persoane și de acțiunile comise. Cuantumul concret al amenzii va fi stabilit ca urmare a analizării fiecărui caz de încălcare, pe baza principiului individualizării pedepsei și proporționalității sancțiunilor.
Există, de asemenea, întrebări cu privire la normele de utilizare a numerarului de către persoanele fizice- cetățeni care cumpără bunuri de la persoane juridice. De la 1 ianuarie 2025, în conformitate cu Legea nr. 34 „Cu privire la plățile în numerar”, aceștia au dreptul să plătească în numerar până la un maxim de 100.000 de lei. Sumele care depășesc această limită, cetățenii vor fi obligați să plătească prin transfer. Prin urmare, apare întrebarea cât de acceptabile vor fi acțiunile sale dacă, de exemplu, atunci când cumpără mobilă în valoare de peste 100.000 de lei, împarte această sumă cumpărând-o în rate.
Teoretic, este posibil, iar în acest caz cetățeanul nu încalcă legea până la proba contrarie. Cum va interpreta STI și alte autorități ale statului aceste acțiuni și ce intenționează să facă pentru a preveni aceste riscuri, astăzi putem doar presupune. Autoritățile nu vor încuraja astfel de practici, deoarece scopul acestor acțiuni este de a eluda legea. Aceasta a fost interpretarea care s-a auzit în timpul discuției.
Cu toate acestea, reprezentanții mediului de afaceri continuă să exprime puncte problematice legate de aceste inovații. De exemplu, protecția datelor cu caracter personal. Adesea, la încheierea contractelor, clienții nu doresc să își furnizeze datele personale, iar vânzătorul nu are dreptul să îi oblige să facă acest lucru. Și nu este întotdeauna posibil să se urmărească împărțirea sumei, aceasta este prerogativa autorităților de inspecție. În cazul în care un client a achiziționat bunuri în diferite magazine ale unui lanț de magazine pentru o sumă care depășește limita de numerar autorizată, acesta nu poate ști că este vorba de aceeași persoană.
