În Republica Moldova au loc duminică, 5 noiembrie, alegeri locale. Scrutinul iese din tiparele obişnuite, deoarece vine într-un moment tensionat, marcat de războiul ruso-ucrainean şi de amestecul Moscovei în treburile interne ale Chișinăului.
Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 sunt al optulea exerciţiu electoral de acest tip de la proclamarea independenţei Republicii Moldova şi se vor desfăşura într-o singură zi pe întreg teritoriul ţării, inclusiv în regiunea autonomă Găgăuzia, excepţie făcând doar localităţile aflate sub controlul administraţiei nerecunoscute din Transnistria.
În cadrul acestui scrutin, care vine la doi ani de când la putere se află un guvern pro-occidental, vor fi aleşi pentru un mandat de patru ani reprezentanţii administraţiei publice locale, respectiv 898 de primari şi 11.058 de consilieri locali (raionali, municipali, orăşeneşti, comunali şi săteşti), informează News.ro.
La alegerea consiliului local şi a primarului nu participă decât alegătorii care au reşedinţa în localitatea respectivă. Numărul total de alegători incluşi în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3.300.805 persoane, dar o bună parte dintre aceşti alegători sunt în diaspora.
Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puţin un sfert din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripţie. La turul al doilea este nevoie de participarea a cel puţin unei cincimi din numărul alegătorilor înscrişi.
Răsturnare de situație pe ultima sută de metri
În cursa electorală s-au înscris iniţial 36 de partide şi alianţe politice şi 319 de candidaţi independenţi pentru funcţia de primar. La Chişinău, se alege primarul general al capitalei, Consiliul municipal, precum şi cei 18 primari şi 290 de consilieri locali din suburbii. Pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău au fost înregistrate 28 de persoane, desemnate de 27 de partide politice şi un bloc electoral.
Aceste cifre se modifică însă după decizia de ultimă oră a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, care a decis vineri, în ultima zi a campaniei electorale, să excludă candidaţii partidului „Şansă” creat de oligarhul fugar Ilan Şor, pe motiv că are legături oculte cu Rusia, care se amestecă în procesul electoral şi încearcă să schimbe ordinea constituţională. Măsura va afecta circa 600 de candidaţi – inclusiv la Chişinău, unde rămân 27 de concurenţi – cărora Comisia Electorală Centrală va trebui să le aplice în dreptul numelor ştamplila „Retras” pe buletinul de vot.
Alexei Lungu, liderul partidului „Şansă” şi unul dintre candidaţii excluşi din cauza interdicţiei, a declarat că partidul a dat instrucţiuni alegătorilor să susţină candidaţii independenţi alternativi care încă mai au voie să candideze. „Nu s-a întâmplat nimic îngrozitor. Le este doar frică de noi”, a scris Lungu pe Telegram. „Ceea ce a spus astăzi (premierul) Dorin Recean nu înseamnă nimic altceva decât uciderea poporului nostru”, a dramatizat Lungu.
Rusia e acuzată că duce un război hibrid în Republica Moldova
Alexandru Musteaţă, şeful agenţiei de informaţii a Republicii Moldova (SIS), l-a acuzat pe Ilan Şor, oligarhul condamnat la 15 ani închisoare în dosarul „furtului miliardului” şi care a fugit în Israel, că a canalizat bani ruşi în ţară pentru a influenţa votul populaţiei. Este vorba de o sumă totală de 50 de milioane de euro cheltuită de Rusia, dintre care 4,5 milioane numai în ultimele luni.
„Războiul hibrid purtat de Rusia şi de grupurile criminale transfrontaliere s-a intensificat în 2022”, a declarat Musteaţă, enumerând amestecul în alegeri, alimentarea sentimentului separatist în sudul Moldovei şi ceea ce el a spus că a fost denaturarea proceselor democratice. „Iar autorii acestui scenariu, direct în Moldova, sunt stabiliţi – sunt reprezentanţii unui grup criminal condus de Ilan Şor… Acest grup acţionează sub acoperirea mai multor proiecte politice”, a declarat el presei.
