Mama băiatului atacat de un coleg, la școală: „Directoarea mi-a propus bani pentru operație, când a aflat că e grav”

Elevul din clasa a IX-a, care a fost bătut de un alt elev, în ograda gimnaziului Malcoci, a fost externat din spital, unde i-a fost efectuată o intervenție chirurgicală la nas. Mama copilului spune că acesta se află la evidența medicului ORL și încă nu știe când și dacă fiul său își va continua studiile în același gimnaziu. Femeia a mai declarat, pentru ialovenionline.md, că directoarea școlii– mama băiatului care i-a agresat copilul, și-a cerut scuze telefonic, iar când a aflat că este ceva mai grav a propus să suporte toate cheltuielile pentru tratament, scrie shok.md.

Nina Podoleanu, mama copilului agresat, spune că nu știe când copilul său va reveni la ore și declară că îi este frică să își lase fiul să frecventeze gimnaziul din Malcoci.

„Nu știu ce să fac. E clasa a IX-a și nu știu. Depinde de ce o sa ne spună medicul, dar el a spus din start că fractura pe care o are, rana de la nas, se va prinde complet peste două luni. Ca fiecare mamă, mi-i foarte în grijă, dacă cineva iar îl atinge, chiar nu știu ce să fac”.

Directoarea gimnaziului – mama băiatului care i-a agresat pe copilul, i-a propus să suporte toate cheltuielile ce țin de intervenția chirurgicală la nas pe care a suportat-o băiatul, mai spune mama.

„În acea zi eu am sunat-o de vreo trei ori și ea nu mi-a răspuns. Tocmai seara ea a sunat și și-a cerut scuze telefonic. Dar aici nu este caz de telefon, e ceva mai serios. Nasul rupt și electrochoker asta nu e un caz simplu. Noi i-am spus să vină cu băiatul ei să ne lămurim, dar ea parcă nici nu a auzit.

A doua zi, când a aflat că suntem la spital și că e caz mai grav, că e necesară intervenție chirurgicală, deja s-a pus pe gânduri. Deja voia să vină la spital, să își ia toate cheltuielile asupra ei. Eu nu am acceptat, pentru că propunerea asta de bani însemna ca eu să închid ochii la tot ce s-a întâmplat. Dar eu din start am spus că nu am nevoie de bani. Pur și simplu dumnealor, directoarea și cadrele didactice, nu s-au uitat la mine ca la un om și nici la copilul meu. Nu m-au sunat imediat să îmi spună ce s-a întâmplat. Nu au apelat la nimeni, pur și simplu i-au pus un bandaj la nas și l-au mai ținut o lecție. El singur a cerut să i se schimbe bandajul, căci era plin de sânge. Apoi l-au trimis acasă. Ei au vrut să ascundă, să spună că asta s-a petrecut nu la școală, dar pe drum, sau nu știu ce au vrut”, a relatat Nina Podoleanu.

Ca și comparație, mama copilului spune că anul trecut, băiatului său i s-a făcut rău la școală și atunci imediat a fost dus la punctul medical, pentru a-i fi acordată îngrijirea necesară.

„Atunci imediat am fost anunțată, dar acum, că a fost agresat, nu are importanță că e fiul directoarei sau nu, trebuia să fiu anunțată imediat. Dar așa ei au vrut să ascundă. Mai mult, profesorii au anunțat elevii să își închidă gura, să nu povestească ce și cum a fost”, spune Nina Podoleanu.

Jurnaliștii de la ialovenionline.md au mers la Gimnaziul din Malcoci, la câteva zile după incident, însă ușile erau închise pentru presă. „Când a sunat la pauză, ușa a fost descuiată. Am intrat în instituție, însă când am vrut sa batem la ușa directoarei, cineva a încuiat ușa pe interior. Niciun profesor nu a dorit sa vorbească cu noi. “Directoarea nu este”, ne-a spus o angajată, deși o altă profesoara ne-a spus că “este pe undeva prin școală”. “Nu știu nimic, nu eram la ore când a avut loc totul”, ne-a spus o altă profesoară. De asemenea, personalul auxiliar a încercat să ne dea afară, argumentând ca nu avem dreptul să ne aflăm în instituție”, a relatat reportera.

Contactat de IaloveniOnline, șeful Direcției Generale Educație din cadrul Consiliului Raional Ialoveni, Ion Scutaru, spune că pe acest caz au fost luate măsurile ce depind în acest moment de Direcția Educație, iar pentru luarea undei decizii finale, este nevoie de o decizie a polițiștilor.

„Noi am avut ședința extinsă de examinare a cazului, dar așteptăm organele competente să ne trimită decizia lor, ca și noi sa luăm o decizie. Așteptăm de la ei răspunsul. Oricum, noi pași în vederea nerepetării unui astfel de caz deja am făcut. Am adus la cunoștința tuturor celor implicați în procesul educațional tehnica securității, vom avea și o ședință cu managerii , ă ne asigurăm că toți au înțeles ce trebuie să facă, pentru ca astfel de cazuri să fie evitate”.

Ion Scutaru spune că, dacă va fi demonstrată neglijența directoarei gimnaziului, atunci, aceasta poate fi sancționată conform Codului Muncii, care prevede inclusiv demiterea din funcție. În același timp, Scutaru spune că astfel de incidente nu au mai avut loc la Gimnaziul Malcoci: „Ne bucurăm de prestația pe care o au cadrele didactice și elevii. Gimnaziul din Malcoci a fost mereu ca model, pentru că este cea mai mare instituție de tip gimnaziu din raion, cu 219 elevi. Până acum nu au fost astfel de cazuri în acest gimnaziu”.

La septembrie, în jurul orei 13:00, un băiat de 15 ani a fost bătut și atacat cu un electroșoc de un coleg de 14 ani, în curtea gimnaziului, din localitatea Malcoci, raionul Ialoveni. Copilul a fost preluat de un echipaj medical și transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

Cazul este înregistrat la Poliție.

Înmormântările nu vor mai fi la fel. Sicriul ar putea fi interzis

Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră îngrijorează tot mai mult oamenii de știință. Motivele sunt multiple. Dar unul dintre ele se reflectă strict la individul uman, la viața, dar și la moartea lui. Spre exemplu, o incinerare cu gaz produce emisii de dioxid de carbon echivalente unui zbor dus-întors de la Londra la Paris, scrie evz.ro.

Aproximativ 80% dintre cei care mor în Marea Britanie sunt incinerați în fiecare an, potrivit unui raport al firmei de consultanță pentru carbon, Planet Mark. Dar și înmormântările tradiționale pot polua.

 Sicriele nebiodegradabile sunt adesea făcute cu substanțe chimice nocive, iar cadavrele sunt îmbălsămate folosind formaldehidă: o substanță care este toxică și care se poate scurge în sol.

Într-un sondaj recent al Co-op Funeralcare, realizat de YouGov, o persoană din 10 a declarat că ar dori o înmormântare mai „ecologică”.

Giulgiu în loc de sicriu

„Nu vreau ca ultimul meu act pe această planetă să fie un act poluant”, explică Rachel Hawthorn, o rezidentă din Hebden Bridge, West Yorkshire, Marea Britanie.

Se pregătește să își facă propriul giulgiu de înmormântare pentru că este îngrijorată de impactul pe care îl au asupra mediului înmormântările și incinerările tradiționale.

„Încerc din greu în viața mea să reciclez, să consum mai puțin și să trăiesc într-un mod prietenos cu mediul, așa că vreau ca și moartea mea să fie la fel”, adaugă ea.

Femeia în vârstă de 50 de ani consideră că giulgiul poate să elimine necesitatea unui sicriu.

Morminte mai puțin adânci

De asemenea, Rachel se ocupă cu sprijinirea persoanelor aflate pe moarte, precum și a celor dragi acestora, pentru a face alegeri informate în ceea ce privește îngrijirea funerară.

„Vreau ca mai mulți oameni să știe că există opțiuni și că nu trebuie să ajungem într-o cutie”, spune ea, potrivit BBC.

Practica de a săpa morminte la o adâncime de 2 m datează cel puțin din secolul al XVI-lea și se crede că a fost o măsură de precauție împotriva ciumei.

Când va veni vremea lui Rachel, aceasta dorește o înmormântare naturală, ceea ce înseamnă utilizarea unui sicriu sau a unui giulgiu biodegradabil într-un mormânt mai puțin adânc.

Straturile superioare ale solului conțin microbi mai activi, astfel încât cadavrele se pot descompune în aproximativ 20-30 de ani, în loc de până la 100 într-un mormânt tradițional.

Lista celor mai slabe parole. Pot fi sparte într-o secundă

Oamenii continuă să se confrunte cu o problemă majoră de securitate cibernetică, utilizând parolele extrem de slabe, care pot fi sparte în câteva milisecunde. Lista anuală publicată de NordPass, un manager de parole, dezvăluie că lipsa creativității și a educației digitale plasează România în rândul țărilor unde siguranța conturilor online este minimă, scrie evz.ro.

„123456” – vedeta nefericită a parolelor

Cea mai comună parolă în 2024 în România rămâne „123456”, urmată de variante similare precum „123456789” și „12345”. Aceste combinații simple de cifre sunt atât de populare încât hackerilor le ia mai puțin de o secundă să le spargă, utilizând tehnici automate de tip „brute force”.

Mai surprinzătoare este apariția în top a parolelor personalizate, cum ar fi „andreea” (locul 9), cu o „rezistență” de doar 17 secunde, și „steaua” (locul 10). Tot pe listă regăsim „parola”, „qwerty123” și „dinamo”. Aceste opțiuni, aparent inofensive, expun utilizatorii la riscuri serioase în fața atacurilor cibernetice.

De altfel, o combinație des întâlnită, „teiubesc” (locul 16), este singura care le creează hackerilor dificultăți mai mari, necesitând aproximativ trei ore pentru a fi spartă.

Top 10 cele mai comune parole alese de români în 2024

  1. 123456 – Timp de spargere: <1 secundă
  2. 123456789 – Timp de spargere: <1 secundă
  3. qwerty123 – Timp de spargere: <1 secundă
  4. parola – Timp de spargere: <1 secundă
  5. 12345678 – Timp de spargere: <1 secundă
  6. 12345 – Timp de spargere: <1 secundă
  7. 1234567890 – Timp de spargere: <1 secundă
  8. andreea – Timp de spargere: 17 secunde
  9. steaua – Timp de spargere: <1 secundă
  10. dinamo – Timp de spargere: <1 secundă

 Parolele slabe și consecințele utilizării lor

Într-o lume digitalizată, parolele slabe reprezintă o invitație deschisă pentru hackeri. În 2023, o grupare de hackeri a reușit să fure peste 100 de milioane de euro în doar doi ani, demonstrând cât de vulnerabile sunt conturile protejate insuficient.

Cezar Bărbuceanu, expert în securitate cibernetică la DNSC, explica pentru libertatea.ro că: „Parolele simple sunt extrem de ușor de spart. Recomandăm utilizarea unui manager de parole care să genereze și să stocheze combinații complexe. Dacă nu se folosește un astfel de instrument, parola ar trebui să includă caractere speciale, majuscule, cifre și să fie cât mai lungă.”

Cum să-ți protejezi conturile mai bine?

Specialiștii în securitate cibernetică recomandă mai multe măsuri pentru a evita situațiile neplăcute:

  • Folosirea unui manager de parole: Aceste aplicații pot genera și stoca parole complexe, iar un utilizator obișnuit, cu peste 100 de conturi online, poate beneficia enorm de pe urma lor.
  • Activarea autentificării multifactoriale (MFA): Adăugarea unui strat suplimentar de protecție, cum ar fi un cod unic trimis pe telefon, crește semnificativ siguranța.
  • Evitarea datelor evidente: Parolele care includ numele utilizatorului, date de naștere sau alte informații personale sunt ușor de ghicit.

Parolele slabe, o problema globală

România nu este singura țară afectată. În clasamentul global, „123456” domină pentru al șaselea an consecutiv, fiind urmată de alte combinații evidente precum „123456789” sau „parola”. De asemenea, nume populare, cum ar fi „andrei” sau „michelle”, și termeni cunoscuți din cultura pop, precum „pokemon” sau „minecraft”, sunt frecvent utilizate.

Educația digitală, o soluție pe termen lung

Soluția pentru reducerea vulnerabilităților online începe cu educația digitală. Într-o epocă în care tehnologia avansează rapid, utilizatorii trebuie să înțeleagă importanța unei parole complexe și să adopte instrumente moderne pentru protecția datelor.

Oamenii sunt îndemnați să-și revizuiască parolele și să adopte obiceiuri digitale mai sigure, protejându-și astfel identitatea și resursele financiare.

Ce se va întâmpla dacă inteligența artificială devine conștientă. Planul cercetătorilor pentru a evita scenariul „Frankenstein”

Evoluția rapidă a inteligenței artificiale a adus în discuție întrebări de etică ce până nu demult apăreau doar în literatura științifico-fantastică: dacă sistemele AI vor putea într-o zi să „gândească” la fel ca oamenii, spre exemplu, vor putea ele să trăiască experiențele noastre subiective? Dacă roboții vor știi ce înseamnă suferința, este omenirea pregătită pentru tratarea lor?

Un grup de filozofi și informaticieni susțin că omenirea trebuie trateze cu seriozitate problema îngrijirii acestor sisteme AI, scrie digi24.ro. Într-un raport publicat luna trecută și citat în revista Nature, ei cer ca firmele de tehnologie AI să nu se preocupe doar de evaluarea sistemelor lor pentru a descoperi dacă au dobândit conștiință de sine și capacitatea de a lua decizii independent, ci să vină și cu politici pentru tratarea AI-ului, dacă aceste scenarii devin realitate. Oamenii de știință spun că dacă nu vom recunoaște că un sistem AI a devenit conștient, acest lucru ar putea duce la neglijarea sa, la vătămare și la suferință. Unii cred că această idee este inutilă, mai ales în condițiile în care inteligența artificială conștientă pare atât de departe și s-ar putea dovedi o realizare imposibilă.

Totuși, „consecințele manifestării [conștiinței] sunt destul de profunde încât nu trebuie să ignorăm această posibilitate”, a scris cercetătoarea Anil Seth de la Universitatea din Sussex, Brighton, Marea Britanie, pentru revista de știință Nautilius. „Problema cu creatura lui Frankenstein nu a fost că a prins viață, ci că era conștientă și putea simți.” Miza este cu atât mai mare cu cât omenirea depinde tot mai mult de aceste tehnologii, a spus și Jonathan Mason, un matematician din Oxford. El susține că găsirea unor metode de evaluare a sistemelor AI pentru a determina dacă au dezvoltat o conștiință ar trebui să fie o prioritate. Oamenii ar putea avea de suferit dacă sistemele AI nu sunt testate corect pentru evaluarea conștiinței, a spus și Jeff Sebo, filozof de la Universitatea New York. Dacă presupunem greșit că un sistem este conștient, ar putea fi alocate fonduri pentru bunăstarea sa care puteau fi folosite mai bine pentru oamenii și animalele ce au nevoie de îngrijire.

În luna septembrie, Organismul consultativ la nivel înalt al Națiunilor Unite privind inteligența artificială a emis un raport legat de felul în care lumea ar trebui să gestioneze tehnologia AI. În document nu se menționează nimic despre conștiința inteligenței artificiale, în ciuda faptului că mai mulți oameni de știință au cerut ca grupul să susțină cercetarea în privința evaluării conștiinței în cazul roboților. Cu toate că nu se știe dacă sistemele AI vor căpăta vreodată conștiință de sine – o stare care este greu de evaluat chiar și la oameni și animale – incertitudinea nu ar trebui să descurajeze eforturile de dezvoltare a unor protocoale pentru evaluarea situației, potrivit lui Sebo. Oamenii de știință au propus o listă de criterii care ne pot ajuta să identificăm sisteme ce au șanse mari de a fi conștiente. Criteriile se bazează pe teorii ale conștiinței din domeniul neuroștiinței.

Un bărbat bolnav de cancer în stadiu terminal s-a mutat pe o insulă grecească și a mai trăit 30 de ani
Articolul anterior
Fiți prudenți! Nu oferiți escrocilor datele bancare
Articolul următor