”Mama era moartă lângă frigider, fratele meu era fără mâini şi picioare”. Un ucrainean şi-a pierdut întreaga familie într-un atac al rușilor

Un poliţist ucrainean şi-a pierdut întreaga familie şi casa, după ce armata rusă a lansat o bombă în zona locuinţei acestuia, relatează Agerpres.ro. Subofiţerul Ivan Mozorov de la Poliţia oraşului Borodianka a rămas fără soţie, fără fetiţa de un an şi jumătate, fără fratele său, fără ambii părinţi şi fără bunică, toţi aflându-se în casa care a fost ţinta atacului forţelor ruseşti.

Ivan Mozorov,  un poliţist de doar 26 de ani, se afla la serviciu când a avut loc bombardamentul, iar, în momentul în care a auzit un zgomot puternic, a avut un presentiment. A luat telefonul şi a sunat pe rând pe toţi membrii familiei, însă fără să îi răspundă vreunul dintre ei. Din păcate pentru el, când a ajuns pe strada Centrală, la numărul 30, acolo unde îşi are domiciliul, a văzut dezastrul provocat de ruşi. Casa era complet distrusă, iar membrii familiei se aflau printre dărâmături, scrie observatornews.ro.

„Mă pregăteam să merg acasă. Mă aflam lângă secţia de poliţie. Stăteam de vorbă cu colegii mei şi, deodată, am auzit o bubuitură puternică. S-a cutremurat pământul. Am înţeles că s-a întâmplat ceva şi am început să îi telefonez soţiei, mamei, tatălui meu, bunicii, fratelui. Nimeni nu a răspuns. Telefoanele erau în afara ariei de acoperire. I-am telefonat şi pe vecini. Nimeni nu răspundea. Atunci am pornit spre casă şi, când am ajuns acasă, am găsit doar ruine. Pe stânga stătea moartă mama, lângă frigider, puţin mai în faţă l-am găsit pe fratele meu fără mâini şi fără picioare.

L-am identificat cu ajutorul câinelui care stătea lângă rămăşitele lui. Mai târziu a murit şi câinele. Când am început să răscolim ruinele cu ajutorul colegilor mei de la secţie şi pompierilor, am găsit-o şi pe bunica fără semne de viaţă. O mătuşă a mea a găsit şi trupul copilului meu de un an şi trei luni. Încă răsufla. Credeam că îl vom putea salva. Am dus-o la spital, însă în scurt timp a decedat şi ea. Puţin mai în faţă, am găsit-o şi pe soţie, lângă copac. Lângă cais, am găsit corpul neînsufleţit al tatălui. Şase oameni au murit în familia mea”, a declarat, pentru Agerpres, Ivan Mozorov, care ne-a mărturisit că şi înmormântarea celor dragi a fost dificilă, atât timp cât oraşul se afla sub ocupaţie rusească.

Tânărul poliţist nu poate înţelege de ce a fost nevoit să trăiască această tragedie.

„La început a fost foarte greu. Nu puteam să înţeleg de ce s-a întâmplat aşa. Prima casă ruinată din Borodianka a fost a noastră. Cred că a fost o lansare de rachetă din avion. Puteţi vedea că nu a mai rămas nimic. Casa avea 150 de metri pătraţi. Nu cred că un tanc putea distruge o asemenea clădire. Soldaţilor ruşi le doresc să nu ajungă acasă, să moară aici în Ucraina şi mamele acelor soldaţi să plângă şi ele cum am plâns şi noi pentru faptul că nu au făcut tot posibilul ca ei să nu vină aici”, a adăugat poliţistul ucrainean.

El este nevoit acum să privească doar în faţă. Este convins că locuinţa şi-o va reconstrui, însă în acelaşi timp ştie că nu îşi va mai vedea vreodată familia ucisă în războiul provocat de ruşi. „Mâini am, picioare am. Voi munci şi voi câştiga bani să îmi refac casa. Aştept materiale de construcţie să repar ce a mai rămas. Momentan, trăiesc la o altă bunică, care locuieşte şi ea în Borodianka”, a mai spus Ivan Mozorov.

Potrivit primarului din Borodianka, Gheorghi Ierko, numărul victimelor din oraş este de 110. Nu mai puţin de 41 de persoane au fost găsite moarte sub dărâmăturile clădirilor distruse în urma atacurilor armatei ruse. Acesta arată că, în perioada în care oraşul s-a aflat sub ocupaţia trupelor ruseşti, au fost distruse complet nouă blocuri şi au fost afectate alte 21. De asemenea, 110 case au fost total distruse, în timp ce alte 120 au fost distruse parţial.

Accident devastator. Șapte polițiști la spital și 5 autospeciale făcute praf după ce au încercat să oprească un BMW, în UK

Un accident rutier grav a avut loc, miercuri, pe o autostradă din Marea Britanie. Șapte ofițeri de poliție au fost transportați la spital după o urmărire în trafic, scrie protv.ro

Polițiștii încercau să oprească un BMW M Sport în zona Whickham din Gateshead, în jurul orei 2 dimineața, miercuri, după ce au observat că șoferul conducea haotic. Mașina a accelerat și a fost ulterior observată în zona Swalwell. Ofițerii au fost trimiși în zona respectivă și s-au apropiat de autoturism, scrie The Independent

Coliziunea a avut loc pe banda de nord a A1, aproape de Denton, Newcastle.BMW-ul și cinci vehicule de poliție au fost implicate în accident. Șapte ofițeri au fost transportați la spital, iar patru dintre ei au fost externați. Doi polițiști rămân sub observație, iar unul primește tratament pentru o leziune la picior.

Imaginile de la fața locului arată vehiculele de poliție grav avariate, o mașină răsturnată și resturi împrăștiate pe banda autostrăzii.

Șoferul BMW-ului și pasagera sa, ambii în vârstă de aproximativ 20 de ani, nu au fost răniți în urma accidentului. Cei doi au fost arestați.

.

Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Ungaria ar putea să se alăture sancțiunilor decise de Occident împotriva Rusiei dacă liderul de la Kremlin Vladimir Putin nu va da curs unei încheieri pașnice a războiului din Ucraina, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, potrivit ziarului britanic The Thelegraph.

Într-o intervenție la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), un centru de reflecție cu sediul la Londra, șeful diplomației ungare a dat de înțeles că premierul Viktor Orban își va ghida poziția față de războiul ruso-ucrainean în funcție de deciziile președintelui american Donald Trump.

Potrivit lui Szijjarto, Guvernul Orban ar putea decide să se alăture sancțiunilor împotriva regimului de la Moscova dacă liderul republican de la Casa Albă va decide în cele din urmă să-și pună în aplicare amenințarea de a lovi întregul sector petrolier rusesc.

Donald Trump a amenințat că va impune sancțiuni împotriva întregului sector petrolier rusesc dacă Vladimir Putin va obstrucționa negocierile de pace.

„Decizia noastră din viitor va fi determinată de circumstanțele din viitor”, a spus Peter Szijjarto.

Întrebat dacă Ungaria ar sprijini sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei ca parte a unei strategii de negociere a lui Trump, Szijjarto a răspuns că speră la pace între Rusia și Ucraina și la dispariția necesității de a înăspri sancțiunile. „Dacă acest scenariu pozitiv nu se materializează, atunci va trebui să discutăm”, a declarat el, în condițiile în care în trecut a calificat sancțiunile UE ca fiind „ridicole”.Citeşte întreaga ştire: Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Emmanuel Macron spune că Franța ar putea recunoaște statul palestinian în iunie, la o conferință a ONU

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că la o conferință ONU din iunie, găzduită de Franța și Arabia Saudită, mai multe țări ar putea finaliza o mișcare comună către recunoașterea unui stat palestinian, potrivit Le Figaro.

Franța intenționează să recunoască un stat palestinian în câteva luni și ar putea face această mișcare la o o conferință ONU la New York, în iunie, privind soluționarea conflictului dintre Israel și palestinieni, a declarat președintele Macron miercuri, 9 aprilie, scrie digi24.ro

„Trebuie să ne îndreptăm către recunoaștere și o vom face în lunile următoare”, a afirmat Macron, care a vizitat în această săptămână Egiptul, pentru televiziunea France 5.

„Scopul nostru este să prezidem această conferință cu Arabia Saudită în iunie, unde am putea finaliza această mișcare de recunoaștere reciprocă (a unui stat palestinian) de către mai multe părți”, a adăugat el.

Ce țări recunosc Palestina

În februarie 2024, şeful statului francez declara că „recunoaşterea unui stat palestinian nu este tabu pentru Franţa” şi aprecia că „datorăm acest lucru palestinienilor, ale căror aspiraţii au bătut prea mult timp pasul pe loc”, potrivit News.ro.

„Datorăm acest lucru israelienilor, care au trăit cel mai mare masacru antisemit din secolul nostru. O datorăm unei regiuni care aspiră să scape de promotorii haosului şi celor care seamănă revanşa”, declara atunci preşedintrle francez.

În total, 143 dintre cele 193 de ţări membre ale ONU recunosc Palestina.

În mai 2024, Spania, Irlanda şi Norvegia au oficializat acest demers, crescând la zece numărul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) care recunosc Palestina.

Mai înainte, Bulgaria, Ciprul, Malta, Polonia, România, Suedia şi Ungaria au recunoscut Palestina.

Și alte ţări europene au recunoscut statul palestinian, majoritatea din Europa de Est – ca Ucraina şi Balarusul – sau din Balcani – ca Albania, Serbia şi Muntenegrul.

Ministrul francez de Externe de la acea vreme Stéphane Séjourné declara atunci că nu se îndeplineau condiţiile ca o recunoaştere a Palestinei „să aibă un impact real” asupra procesului unei soluţii cu doauă state, cu Israelul.

Emmanuel Macron vrea să reformeze Uniunea Europeană. De ce România este printre țările care se opun proiectului
Articolul anterior
Moment istoric. Prinţul Charles a susținut, la vârsta de 73 de ani, primul său discurs al tronului. La dreapta sa a stat prințul William
Articolul următor
Close menu