Mamă și fiică, găsite moarte într-un apartament din cauza unei improvizații la instalația de gaze

O mamă şi fetiţa ei au fost găsite moarte într-un apartament din Bârlad. În casa se simtea un miros puternic de gaz. Tragedia a fost anunțată chiar de soțul femeii, care a sunat la numărul de urgenţă 112 deoarece nimeni nu i-a răspuns la uşă când a încercat să intre în locuinţă.

Polițiștii au deschis și un dosar penal, pentru că, cel mai probabil, cauza tragediei a fost o inmprovizație la instalația de gaze naturale.  

Femeie de 31 de ani şi fiica sa de 4 ani au murit intoxicate cu gaz, sâmbătă noaptea, într-un apartament din municipiul Bârlad, potrivit Realitatea Plus.

Potrivit comunicatului pompierilor bârlădeni, la sosirea echipajului de intervenţie, din apartament a fost perceput un miros înţepător se gaz.

După deblocarea uşii, în locuinţă au fost găsite două persoane în stare de inconştienţă. Membrii echipajului, toţi cu pregătire de paramedici, au început manevrele de resuscitare, între timp comandantul de echipaj solicitând în sprijin mai multe ambulanţe. (…) Din nefericire, cele două victime au fost declarate decedate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui.

sursa

Ucraina a confiscat aproape toată averea oligarhului rus Mihail Fridman, estimată la 12,9 miliarde $: „Nu am din ce trăi”

Un tribunal ucrainean a decis luni confiscarea unor active în valoare de 12,4 miliarde de grivne (420 de milioane de dolari) ale oligarhului rus Mihail Fridman, scrie Agerpres. Anunţul a fost făcut luni de procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova.

Venediktova a scris pe Facebook că activele respective sunt titluri la companii cipriote care sunt păstrate în Ucraina.

Oligarhul rus de origine evreiască Mihail Fridman a fost sancţionat de Uniunea Europeană în cadrul răspunsului UE la invazia militară rusă din Ucraina.

Născut în Ucraina şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, Fridman a negat orice legături financiare sau politice cu preşedintele rus Vladimir Putin.

nvazia rusă în Ucraina, lansată pe 24 februarie, a scos în evidenţă presupuse legături ale evreilor ruşi bogaţi, precum Roman Abramovici, cu liderul de la Kremlin. 

Fridman se plângea că nu poate trăi cu 2.500 de lire pe lună

Mihail Fridman declara, în luna martie, că din cauza sancțiunilor trăiește “în arest la domiciliu”. Oligarhul s-a plâns că suma de 2.500 de lire sterline care i-ar fi alocată nu îi poate susține stilul de viață, scrie Business Insider, citată dxe observatornews.ro. 

Rochiile spectaculoase în care au defilat vedetele pe covorul roșu de la Cannes 2022

Numeroşi actori în fracuri negre şi actriţe purtând rochii de seară elegante i-au impresionat pe localnicii din sudul Franţei marţi după-amiază, odată cu deschiderea oficială a Festivalului de Film de la Cannes. Cea de-a 75-a ediţie a celui mai mare festival cinematografic din lume a readus vedetele de la Hollywood pe Riviera Franceză la jumătatea lunii mai, în pofida faptului că numărul cazurilor de COVID-19 a reînceput să crească în mai multe regiuni ale lumii.

Festivalul de la Cannes a ţinut întotdeauna la respectarea tradiţiilor, dar, în acest an, organizatorii au relaxat puţin regulile şi au încheiat parteneriate cu sponsorii digitali Brut şi TikTok şi au ales să prezinte în seara de deschidere un film franţuzesc cu zombi, „Coupez!” („Final Cut”), regizat de Michel Hazanavicius.

Această ediţie a Cannes-ului este, de asemenea, cel mai amplu eveniment cinematografic organizat de la începutul pandemiei de coronavirus, reunind numeroşi reprezentanţi ai acestei industrii şi un număr mare de spectatori. Ediţia din 2020 a fost anulată, iar cea din 2021 a fost amânată pentru luna iulie şi organizată într-un format relativ redus din cauza îngrijorărilor cauzate de COVID-19, scrie digi24.ro.

Marţi după-amiază, pe covorul roşu de la Cannes 2022, unde puţine vedete au purtat măşti sanitare, ca şi cum pandemia ar fi fost doar o amintire îndepărtată, au păşit numeroase staruri franceze şi personalităţi ale industriei cinematografice, inclusiv protagoniştii din „Final Cut”, actorii Romain Duris şi Berenice Bejo, precum şi preşedintele juriului festivalului, Vincent Lindon – un actor veteran francez, care a jucat recent în filmul „Titane”, regizat de Julia Ducournau şi recompensat anul trecut cu trofeul Palme d’Or. Pe covorul roşu au fost prezenţi şi ceilalţi membri ai juriului, printre care s-au aflat Asghar Farhadi, Joachim Trier, Rebecca Hall, Jeff Nichols şi Noomi Rapace. Au foste prezente şi actriţa premiată cu Oscar Julianne Moore, Eva Longoria şi una dintre vedetele filmului „No Time to Die”, Lashana Lynch.

O primire demnă de un mare star i-a fost rezervată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a participat la ceremonia de deschidere prin intermediul unui streaming video, în timpul căruia a vorbit despre războiul din ţara lui. „Sunt sigur că dictatorul va pierde”, a spus preşedintele ucrainean, referindu-se la Vladimir Putin. „Vom câştiga acest război. Glorie Ucrainei!”, a adăugat el.

În interiorul Palais des Festivals et des Congres din Cannes, puţini spectatori au purtat măşti sanitare. Discuţiile despre numărul persoanelor fără măşti sanitare care îl depăşeşte pe cel al persoanelor care poartă astfel de măşti au devenit o temă recurentă la Cannes, de la terasele locale şi până în sala de presă, unde juriul s-a reunit marţi după-amiază în faţa jurnaliştilor, care nici ei nu purtau acest obiect de protecţie sanitară. Oficialii festivalului au precizat că această abordare „liberă” din domeniul măsurilor de siguranţă este în concordanţă cu normele sanitare adoptate în Franţa, unde numărul cazurilor de COVID-19 este în scădere. Totuşi, organizatorii au menţionat creşteri ale infectărilor cu noul coronavirus în oraşe precum New York şi Los Angeles, unde locuiesc mulţi dintre actorii şi regizorii care sunt prezenţi la Cannes în acest an.

Deşi organizatorii festivalului au semnat un contract de parteneriat cu TikTok, ei au menţinut totuşi regula privind interdicţia de a face selfie-uri pe covorul roşu. Dacă un participant încearcă totuşi să îşi facă repede un selfie, unul dintre angajaţii festivalului îl va deposeda imediat de telefonul mobil.

Marţi seară, organizatorii de la Cannes i-au acordat un Palme d’Or onorific actorului american Forest Whitaker, care a fost recompensat în timpul ceremoniei de deschidere. Forest Whitaker a câştigat premiul de interpretare masculină la Cannes în anul 1988 cu rolul jucat în filmul „Bird”, regizat de Clint Eastwood.

„Este o mare onoare pentru mine să mă aflu astăzi aici alături de voi şi să celebrăm împreună puterea artiştilor, purtătorii torţelor lumii, care spun povestea omenirii”, a declarat starul american.

Spectatorii din sală au reacţionat cu multă emoţie atunci când Forest Whitaker s-a referit şi la pandemia de coronavirus, spunând că „vieţile noastre, ale tuturor, au fost schimbate în perioada de izolare la domiciliu”.

„Timp de mulţi ani, vom procesa trauma provocată de ceea ce ni s-a întâmplat. Pentru a găsi un sens în toate aceste lucruri, prin intermediul magiei viselor şi al imaginaţiei”, a adăugat starul american.

Gazda principală a ceremoniei de deschidere, actriţa franceză Virginie Efira, protagonista filmului „Benedetta”, s-a referit în discursul ei la contextul politic complicat în care are loc festivalul din acest an. Purtând o rochie elegantă, ea a vorbit despre puterea filmelor de a deschide minţile oamenilor în perioade întunecate.

Selecţia Oficială a Festivalului de la Cannes 2022 conţine o varietate largă de filme şi include unele dintre cele mai aşteptate titluri ale anului, precum „Crimes of the Future Past”, de David Cronenberg, „Top Gun: Maverick”, de Joseph Kosinski, şi „Armageddon Time”, de James Gray. În competiţia pentru trofeul Palme d’Or se află şi regizorul român Cristian Mungiu, selectat în acest an cu filmul „R.M.N.”.

Cea de-a 75-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes se desfăşoară în perioada 17-28 mai.

Războiul din Ucraina a determinat NATO să înfiinţeze un grup tactic al Alianţei în România: „Misiunea noastră este să apărăm şi să prevenim”

Bătălia pentru Mariupol, cea mai lungă din războiul lui Putin împotriva Ucrainei, s-a încheiat. Sute de luptători, ascunşi sub uzina Azovstal, mulţi dintre ei răniţi în stare gravă, s-au predat ruşilor. Armata invadatoare susţine că aproape 700 de luptători din uzină s-au predat în ultimele 24 de ore. Asta ar însemna că aproximativ o mie de oameni au ieşit din combinat.

Asta nu a anulat bătăliile din restul ţării, cu explozii puternice în Harkov, Nipro sau Nikolaev. În ciuda violenţei atacurilor sunt semne tot mai clare că armata lui Putin are din ce în ce mai multe probleme cu resursele.

Evacuarea combatanţilor din combinatul Azovstal continuă şi azi. Zilele trecute se ştia că sunt aproximativ 600 de luptători răniţi dar până azi dimineaţă doar 51 au fost scoşi şi transferaţi la un spital din Doneţk, controlat de separatiştii pro-ruşi. 

Volodimir Zelenski: Misiunea de evacuare continuă. Este supravegheată de ofiţerii noştri militari. Sunt implicaţi cei mai influenţi mediatori internaţionali.

Rusia îi consideră însă pe militarii din Batalionul Azov criminali de război şi vrea să îi judece ca atare.

Grup tactic NATO în România

Situaţia din Ucraina a determinat NATO să înfiinţeze un grup tactic al Alianţei în România. Acesta va fi plasat la Cincu, în Braşov. 

Col Vincent Minguet, comandantul grupului tactic al prezentei avansate NATO: Securitatea aş spune că nu este un motiv de îngrijorare pentru România, dar ne uităm peste graniţă. Misiunea noastră este să apărăm şi să prevenim. Cred că ar fi mai inteligent din partea trupelor ruseşti să ne facă pe noi să atacăm. Să organizeze nişte atacuri înscenate, suntem foarte conştienţi de asta şi trebuie să fim pregătiţi să nu ne lăsăm folosiţi.

Pe de ală parte, Finlanda şi Suedia au depus, în această dimineaţă, cererea de aderare la NATO, scrie observatornews.ro. 

Stație de așteptare, prăbușită peste mașini în Capitală
Articolul anterior
O bătrână de 92 de ani din Soroca și-a pus capăt zilelor
Articolul următor