Cel de-al doilea summit al Comunitatii Politice Europene (CPE) va avea loc primavara viitoare in Republica Moldova. Anuntul a fost facut de presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la Praga, unde a avut loc prima reuniune a CPE, o initiativa lansata de presedintele Macron in cadrul Presedintiei franceze a UE.
”Propunerea de a gazdui reuniunea celor 44 de lideri ai statelor si regiunilor din Europa in tara noastra accentueaza sprijinul univoc al partenerilor nostri pentru parcursul si viitorul european al Moldovei. El reflecta, de asemenea, caracterul pragmatic si orientat spre rezultat, pe care dorim sa-l conferim Comunitatii Politice Europene create. Moldova isi doreste foarte mult sa fie gazda urmatoarei reuniuni a CPE. Gazduirea celui de-al doilea summit in Moldova, o tara din vecinatatea estica, candidata recenta pentru aderarea la UE, este un semn de sprijin pe care il pretuim foarte mult. Va asteptam cu drag la urmatoarea intrunire, la Chisinau, pentru a continua munca inceputa si a avansa cooperarea in cadrul CPE. E nevoie de eforturi continue pentru a face Europa mai puternica si mai rezistenta”, a declarat Maia Sandu.
In discursul sau de la summitul CPE, sefa statului a mentionat ca Comuitatea este creata in vremuri dificile, iar unul dintre primele sale obiective vor fi eforturile comune pentru restabilirea pacii durabile si a respectarii dreptului international pe tot continentul european.
„Securizarea frontierelor si siguranta oamenilor raman printre prioritatile noastre principale. Putem obtine pacea doar actionand impreuna si dand dovada de solidaritate in aceste momente pline de greutati. Incepem prin a ajuta Ucraina sa-si restabileasca integritatea teritoriala in cadrul frontierelor sale recunoscute international. Suntem uniti in condamnarea agresiunii ruse impotriva Ucrainei si a anexarii ilegale a teritoriilor acesteia. Suntem uniti in angajamentul nostru de a ajuta Ucraina sa-si mentina suveranitatea”.
Totodata, presedintele R.Moldova a declarat ca este nevoie de eforturi suplimentare pentru consolidarea securitatii europene pe termen mediu si lung.
”Securitatea energetica si accesibilitatea resurselor energetice a fost un alt subiect important pe care l-am abordat la reuniune. Cert e ca nu putem permite crizei energetice sa ne puna in pericol democratia. Drumul pe care il avem in fata nu este usor si doar impreuna putem rezolva aceste provocari. Vom trece peste iarna aceasta, Europa va iesi mult mai puternica din ea, iar noi vom fi gata sa va primim, primavara viitoare, in Republica Moldova”, a conchis presedinta R.Moldova, Maia Sandu.
Comunitatea Politica Europeana (CPE) este un forum care are ca scop imbunatatirea cooperarii intre tarile europene dincolo de granitele UE. Cehia, care detine presedintia semestriala a Consiliului UE, a fost joi gazda primei reuniuni a acestei platforme la care au luat parte 44 de tari.
„Este o idee foarte veche pe cale, poate, de a deveni o realitate”, a declarat joi la reuniune presedintele francez Emmanuel Macron, care a lansat proiectul in mai.
El a reamintit ca CPE este o adunare mult mai mare decat Uniunea Europeana, in afara celor 27 de tari membre ale blocului comunitar fiind invitate alte 17 tari.
In conferinta de presa finala, Macron a salutat „unitatea a 44 de tari europene” care „au condamnat clar agresiunea rusa (…) si si-au exprimat sprijinul pentru Ucraina”.
Fotografia de grup, realizata la impozantul Castel din Praga, a urmarit sa transmita un mesaj de solidaritate intr-un moment in care Europa se teme, odata cu apropierea iernii, de o criza energetica fara precedent din cauza razboiului din Ucraina, comenteaza AFP.
In timpul reuniunii, presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a intervenit prin videoconferinta, cerand „pedepsirea agresorului” rus si „impiedicarea tancurilor acestuia sa ajunga la Varsovia sau Praga”.
In ciuda acestui botez reusit, mai comenteaza AFP, noua structura starneste inca numeroase intrebari despre contururile sale, despre rolul sau exact si despre domeniul sau concret de aplicare, in contextul in care, in spatele noului acronim, CPE, se gasesc tari cu traiectorii radical diferite fata de UE, cum ar fi Norvegia, Ucraina, Elvetia, Turcia, Regatul Unit, Republica Moldova Serbia sau Azerbaidjan.
Ce numitor comun poate fi gasit intre candidati declarati la aderare, tari care stiu ca usa le este inchisa pentru mult timp si o tara precum Regatul Unit, care a ales in urma cu sase ani sa paraseasca zgomotos UE?, se intreaba agentia franceza de presa.
CPE va fi un forum de durata sau se va alatura listei de proiecte fara viitor de pe continent, cum a fost Confederatia Europeana propusa in 1989 de presedintele francez Francois Mitterrand? Nu exista riscul ca CPE sa devina o anticamera in care candidati la aderare vor fi nevoiti sa astepte la infinit?
Mai multi lideri prezenti la Praga au spus ca este vorba de o initiativa complementara, si nu de o alternativa la procesul de aderare la UE.
Seful diplomatiei europene, Josep Borrell, a salutat faptul ca cei 44 de lideri s-au adunat „pentru a vedea cum poate fi construita o noua structura de securitate in Europa”. „Acest lucru trebuie sa se faca fara Rusia, nu pentru ca nu vrem ca Rusia sa faca parte din Europa, ci pentru ca Rusia lui Putin s-a exclus ea insasi din comunitatea europeana”, a spus el.
Reuniunea de la Praga a permis de asemenea o reapropiere intre Azerbaidjan si Armenia, in conflict deschis de mai multi ani, sub auspiciile UE si ale Frantei.
Uniunea Europeana va trimite o „misiune civila” in Armenia, de-a lungul granitei cu Azerbaidjanul, pentru a contribui la demarcarea frontierei si pentru a relansa procesul de normalizare dintre cele doua tari, afectat de confruntarile sangeroase din septembrie, au anuntat premierul armean Nikol Pasinian, presedintele azer Ilham Aliev, seful statului francez Emmanuel Macron si presedintele Consiliului European Charles Michel, la capatul mai multor ore de discutii la Praga.
sursa: aktual24.ro
