Mărturiile cutremurătoare ale unui locuitor dintr-un oraș din jurul Kievului care a stat trei săptămâni în beciul unei case

Un locuitor al orașului Hostomel a petrecut trei săptămâni în subsolul casei sale după ce a început ocupația. A avut de-a face cu cecenii și rușii și, în cele din urmă, a ajuns în Estonia. Aceasta este povestea lui, relatată de portalul independent rusesc Meduza și preluată de site-ul polonez Onet.

„Am fost norocoși că la noi la început au venit cecenii, nu rușii”. Ceva s-a schimbat apoi. Jurnalul unui locuitor dintr-un oraș din jurul Kievului care a stat trei săptămâni în beciul unei case

Bohdan lucrează în serviciul de trafic aerian de pe aeroportul Hostoml de lângă Kiev, unde s-au purtat bătălii crâncene la începutul invaziei ruse. Și-a petrecut trei săptămâni cu familia și vecinii în subsolul casei sale, vizavi de aeroportul distrus de război. Casa a fost bombardată, confiscată de forțele speciale cecene, iar la jumătatea lunii martie toți locuitorii au fost evacuați forțat în Belarus. Portalul Meduza a publicat memoriile lui Bohdan în timpul ocupației.

Iată câteva fragmente din el.

„În ajunul razboiului, pe 23 februarie, am fost de serviciu pana la 1 dimineata, apoi am plecat acasa, locuim la 150 m de aeroport. A doua zi, la șase dimineața, m-a sunat directorul adjunct al aeroportului și mi-a spus despre situația din Herson, că trupele rusești au lovit aeroportul Cernobaievka.

La ora prânzului s-a auzit zgomotul elicopterelor. Am văzut că acestea erau elicoptere cu litera V, care nu este a noastră. Împreună cu soția, fiica și mulți vecini, am coborât în ​​fugă la subsol – eram până la 40. Când ultimul dintre noi a fugit în subsol, unda de șoc l-a aruncat literalmente înăuntru. Racheta a căzut chiar în fața ușii noastre – cu alte cuvinte, focul a trecut direct prin zona rezidențială.

Apoi elicopterele „au pus la punct” unitatea militară a Gărzii Naționale aflată la o sută de metri de clădirile de locuit și s-a îndreptat spre aeroport. Martorii oculari spun că au tras peste pistă. Patru dintre pompierii noștri au murit. Apoi forțele ruse de debarcare au aterizat. Unii dintre militari au fost aruncați în locul unde se află un cimitir, chiar lângă aeroport. Ceilalți au aterizat la aeroport.

Supraveghetorul meu, care se afla în acel moment la aeroport, mi-a scris că toți cei care se aflau acolo în acel moment au fost percheziționați, au primit cârpe albe și s-a ordonat să meargă pe direcția Bucha, aproximativ cinci kilometri. Parașutiștii au confiscat două case în apropierea aeroportului în care locuiesc lucrătorii aeroportului.

La scurt timp după ce aeroportul a fost confiscat, au început bombardarea cu mortar. Oamenii noștri, pentru a preveni aterizarea grupului de aterizare, au atacat pista, au încercat să o distrugă, astfel încât avioanele de transport grele să nu poată ateriza în Hostoml.

În seara zilei de 25 februarie, am auzit voci la etaj. Nici în rusă, nici în ucraineană. Una peste alta, era clar că sunt ceceni, am aflat că au fost văzuți pe drumul spre Bucza. Au început să se plimbe prin case.

„Nu au existat acte de violență din partea acestor soldați”.

Eram la ușa subsolului și am auzit un strigăt: „Alo?” Am reacționat, am deschis ușa și am plecat. Au început să mă caute, întrebând cine era la subsol. I-am răspuns că femeile, copiii, gospodarii – toți civili. Atunci cecenii și-au început căutarea. Aveam un fost soldat la subsol, care din anumite motive a adus un încărcător și o armă. Când au văzut pistolul, s-au enervat și au început să țipe și să întrebe de proprietar. M-au întrebat a cui e arma și i-am răspuns că nu știu, locuiesc acolo de curând. Au interogat pe toți zece minute, i-au amenințat, până când proprietarul a recunoscut că este arma lui. L-au scos undeva afară, dar apoi l-au eliberat. Mai târziu a spus că a luat pistolul pentru a se apăra de jefuitori.

Nu au mai existat acte de violență din partea acestor soldați. Cecenii erau vorbăreți, au început să spună că au venit să ne apere la ordinul lui Ramzan Akhmatovici Kadyrov. Pentru că mai devreme – acesta este un paradox atât de interesant – în primul război cecen, ucrainenii au venit în ajutorul cecenilor. În 1994, naționalistul Sashko Biłyj a luptat de partea cecenă în Cecenia.

Și acum ei spun: „Căutăm naționaliști în țara voastră, dar naționaliștii voștri ne-au apărat. Am luptat cu Rusia, dar acum trăim în pace, acum Cecenia noastră este și mai bună, reconstruim totul, totul, este atât de drăguț. Vă vom oferi un nou președinte – cel mai probabil, fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici și Ucraina vor prospera, iar Zelensky se va preda în două zile, îl vor pune în închisoare … „.

Ne-au spus astfel de povești și apoi au adăugat că am fost norocoși că ei, nu rușii, au venit la noi. Au spus că la Grozny, primul lucru pe care l-a făcut un soldat rus când a intrat în apartament a fost să arunce o grenadă. Mulți civili au murit în timpul acestor acțiuni.

Casa noastră a fost ocupată de militari ceceni ai serviciilor speciale, majoritatea băieți de 20-35 de ani, nu mai mari. Poate că am fost norocoși în acest sens. Au fost mai amabili cu noi. Pentru că am auzit că în casele vecine, ocupate de ceceni „bătrâni”, era mai rău decât la noi.

Apă dintr-un magazin devastat de ruși.

Seara ne-au întrebat ce vrem. Am spus că apa este primul lucru de care avem nevoie, rezervele ni se terminau. Atunci cecenii s-au oferit să ia apă de la un magazin din apropiere: „Rușii l-au spart, dar noi luăm marfa de acolo ca să nu o irosească jefuitorii”. Era magazinul unui vecin, îl cunoșteam pe proprietar și ne-am hotărât să-i plătim pierderile mai târziu. Situația cu apa era grea, iar la subsol am avut un bebeluș de cinci luni, fete de 6-11 ani. Am luat șase recipiente de 20 de litri.

Cecenii au spus că vor rămâne până în dimineața zilei de 27 februarie. Ne-au luat telefoanele și au spus că cineva le folosește pentru a controla drona, așa că am rămas fără comunicare. Cineva a reușit să ascundă telefoanele dar nu au mai fost folosite, era prea periculos. Și-au parcat echipamentul în fața intrărilor noastre și un transportor blindat a oprit în fața vizierei noastre.

Cu o zi înainte de plecarea noastră, cecenii s-au repezit în pivnița noastră bucuroși și au început să ne îmbrățișeze, strigând că nu-i vom învinovăți, pentru că „ne susțin așa”. Apoi ne-am dus la apartamentele noastre, iar peste tot erau gunoi și țevi. Au împrăștiat lucruri prin apartament, au luat obiecte de valoare. Unul dintre ceceni mi-a adus o mulțime de bani, se vedea că erau bani de colecție – ruble sovietice vechi. Mă întreabă: „Ce este asta? Pot să-i cheltui undeva?” I-am arătat că are cuvântul „CCCP” – URSS și a decis să-l arunce: „Nu vor mai fi de folos nimănui”.

Venirea rușilor a schimbat tonul

Când cecenii au părăsit Hostomla, am fost aproape imediat inspectați de serviciile speciale ruse. Când cecenii ne-au permis să intrăm în casele noastre să luăm mâncare și alte lucruri, un ofițer rus a strigat: „Unde? Dacă mergi mai sus decât primul etaj, te împușc în picior, în piept și în cap. Ne-au percheziţionat, ne-au trimis înapoi la subsol şi au ordonat să stăm”.

Ulterior, bărbatul și familia sa au fost deportați în Belarus, iar de aici au reușit să ajungă în Estonia, unde sunt în siguranță.

sursa

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Putin l-a decorat pe soldatul „Motorola” pentru fapte de curaj. CV-ul acestuia este teribil
Articolul anterior
Durerea unei mame din Donețk care și-a găsit fiul decapitat de o rachetă rusească, alături de iubita acestuia care și-a pierdut viața la scurt timp
Articolul următor