Mașinile de ce culoare ajung să fie implicate în cele mai multe accidente, conform studiilor?

Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de specialiști în sănătate mintală. Potrivit datelor oferite de asociația Mensana, la 100.000 de locuitori sunt doar doi psihiatri, în condițiile în care, anual, 5.000 de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severă.

Deficitul de cadre se resimte și printre psihologi și asistente medicale psihiatrice, arată datele statistice. Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală care a fost adoptat în data de 16 mai își propune să reglementeze clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane și să ofere specialiștilor instrumentele necesare pentru redresarea situației, transmite moldova1.md.

Totodată, reprezentanții Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, menționează că se constată un mic progres și în ceea ce ține de numărul studenților care aleg să profeseze în această ramură.

Ramura psihiatriei este încă foarte stigmatizată în Republica Moldova. Reticența persistă nu doar în rândul populației ci și în rândul celor care au decis să îmbrace halatele albe. Puțini studenți au curajul să își asume acest domeniu care implică o serie de responsabilități și riscuri specifice. Chiar și așa, anul trecut au fost admiși 12 rezidenți la specialitatea de psihiatrie, în comparație cu 5-7 cum se întâmpla anterior.

„Suntem o societate care privește foarte sceptic atât pacienții psihiatrici, cât medicii psihiatri. Deseori ne întâlnim cu aceea că pacienții noștri sunt considerați nebuni, nu știu de ce cumva și noi suntem văzuți din partea asta, dar trăim în niște vremuri în care oamenii într-adevăr au nevoie de asistență psihologică. În viața de zi cu zi nu mai putem să negăm, depresia este”, susține medicul rezident psihiatru, Ecaterina Scarlețchi.

„Este un domeniu destul de dificil cumva și mare ca subiect, dar de fiecare dată când interacționez cu pacienții înțeleg că este domeniul potrivit pentru mine și îmi place asta, înțeleg de ce este important și aspectul preventiv, cât și aspectul de tratament. Aș vrea foarte mult să lucrez la partea în care educ societatea. Fiecare o să înțeleagă că asta nu este rușinos că este în regulă de studiat”, a spus studenta Carolina Donea.

Pe lângă deficitul de psihiatri, în țara noastră se înregistrează o lipsă acută de psihologi clinicieni, psihoterapeuți și asistente medicale psihiatrice.

„A existat foarte mult timp și la multe decenii reticență de a alege specialitatea de psihiatrie, din varii motive că nu este atât de frumoasă, că nu este atât de avantajoasă. Pandemia a adus o modă pentru sănătatea mintală, în ghilimele, stigma pozitivă. Noi mărindu-ne oferta academică, am oferit tuturor specialiștilor de a activa în domeniul respectiv. Necesitatea este stringentă astăzi”, a relatat președinta Societatea Psihiatrilor, Jana Chihai.

Pentru a redresa situația este necesară implementarea unui mecanism instituțional eficient, dedicat strict gestionării sănătății mintale și a unui circuit de servicii comunitare, dar și un interes sporit din partea autorităților. Aceste practici au fost eficiente în cazul României, unde sănătatea mintală este o direcție care ține de strategia națională.

„*Autoritățile trebuie să înțeleagă chiar dacă pe termen scurt asta ar putea să coste. Adică trebuie să pui niște bani, pe termen mediu și lung de fapt vei salva bani pentru că dacă ai o politică bună pe sănătate mintală atunci elementul de prevenție va avea un rol cheie și salvăm bani pe care nu îi mai dăm pe tratamente, pentru tulburări complicate, le-am prevenit înainte să apară”, a declarat profesorul universitar român, Daniel David.

Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală își propune să asigure un sistem eficient de asistență, prevenire și monitorizare a problemelor de sănătate mintală. Noua lege va seta un nivel sporit de protecție pentru drepturile pacienților cu tulburări mintale și de comportament și va reglementa clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane.

Astfel autoritățile își propun să racordeze legislația națională la standardele internaționale în domeniul sănătății mintale.

Potrivit unui studiu efectuat la finele anului trecut de proiectul moldo-elvețian Mensana, în Republica Moldova sunt circa 70 de mii de persoane cu probleme de sănătate mintală, inclusiv 31 de mii cu grad de dizabilitate. Anual, cinci mii de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severă.

Atacantul francez Kylian Mbappe a cumpărat, în cadrul unei licitaţii caritabile care a fost organizată la Paris, un tablou reprezentându-l pe Pele. Mbappe a plătit puţin peste o jumătate de milion de euro pentru a intra în posesia tabloului.

Imagine simbol

Mbappe a achiziţionat cu 520.000 de euro tabloul care îl reprezintă pe Pele şi care este opera artistului parizian Alexandre Hopare Monteiro. Tabloul a fost vândut în cadrul unei licitaţii caritabile al cărei organizator a fost chiar clubul Paris St Germain, transmite news.ro.

Mbappe a licitat pentru tabloul realizat în anul 2023 alături de mai mulţi cumpărători, iar la final a ajuns să se „bată” cu coechipierul său, Achraf Hakimi, cel care a şi cedat în cele din urmă. Ca fapt divers, tabloul fusese scos la licitaţie pentru suma de 5.000 de euro.

Seara de caritate organizată de PSG a adunat în cele din urmă suma de 2,7 milioane de euro, care urmează să fie donate unor cauze caritabile.

Grație și prestații strălucitoare, la „Arena Chișinău”, unde s-au desfășurat două competiții de gimnastică aerobică. Au concurat sportive din Republica Moldova, din România și din Ucraina.

Peste o sută de participanți şi-au prezentat numerele artistice, la patru probe, transmite tvrmoldova.md.

Elena Antoniuc, gimnastă: „Este foarte importantă tehnica, mai exact cât de corect faci elementele. Contează și sentimentele pe care le prezinți.”

Gimnastele spun că au muncit din greu pentru a avea prestații convingătoare la „Arena Chișinău”.

Victoria Rogovei, gimnastă: „Nu este pentru prima dată când particip la acest tip de competiții. Am fost și la Campionatul Mondial, dar și la cel European. Eu fac acest exercițiu de trei ani, iar acum îl perfecționez zilnic.”

Pe lângă gimnaștii din Republica Moldova, și-au demonstrat abilitățile și sportivi din România și Ucraina.

Alina Fecioru, gimnastă, România: ” – Cu ce ați venit să surprindeți adversarele din Republica Moldova? – Cu talent din a face gimnastică și prin exprimarea pe scenă.”

Rebeca Dorneanu, gimnastă, România: „Obiectivul nostru este să ne întrecem limitele și să fim cele mai bune pe scenă.”

Margo Gulîevo, gimnastă, Ucraina: ” – Ce emoții simțiți aici? – Îmi e frică, dar sunt bucuroasă să particip. Este frumos aici, în această sală foarte bună. Noi am pregătit numere cu muzică franceză, dar și din alte țări, care au o valoare mare pentru noi.”

În cadrul celor două competiţii au concurat peste 100 sportivi.

Ala Liutova, președinte, Federația de Gimnastică Aerobică, Republica Moldova: „Scopul principal este să popularizăm acest sport în Republica Moldova. Să atragem câți mai mulți sportivi să practice gimnastică aerobică.”

Cei mai buni s-au ales cu medalii, diplome, dar și cadouri din partea sponsorilor. Iar sportivii din Republica Moldova au luptat pentru șansa de a ajunge în lotul țării, care va merge la Campionatul Mondial, programat în luna septembrie. Gazda marelui eveniment sportiv va fi Italia.