Menajeră care lucrează într-un hotel din Grecia, ofensată de acuzațiile că se fură din camere: „Habar nu aveți ce găsim”

Chiar dacă sunt planificate cu atenție, unele vacanțe sunt pline de neprevăzut și se pot termina prost în cazul unor turiști. Cei care experimentează situații neplăcute le relatează pentru a-i avertiza și pe alții să nu pățească la fel.

Este cazul unui cuplu care a descoperit cu ajutorul unei camere ascunse că menajerele ar umblu prin bagaje, dar și prin seiful dintr-o cameră de hotel din Madeira. Întâmplarea a fost relatată de o româncă, prietenă a celor doi, într-un grup dedicat vacanțelor din Grecia, pentru a-i pune în temă pe turiști cu aceste pratici ale cameristelor.

„Un cuplu de prieteni abia s-au întors din Madeira și soțul a pus hidden cam în trolley lăsat în cameră. În mai puțin de 30 de secunde una din femeile de la curățenie a controlat seiful, sub saltea, sertarele și valiza. Ideal ar fi să nu lăsați lucruri de valoare în camera, sau cel puțin nu in locuri comune!”, a scris femeia pe grupul Forum Grecia, de pe Facebook, scrie ziare.com.

„O cameristă nu și-ar risca serviciul”

Cazul a fost analizat în comentarii. Printre cei care au reacționat este și o româncă ce lucrează ca menajeră în hotelurile din Grecia.

„Haideți să va dau eu un răspuns pertinent ținând cont că sunt de „cealaltă” baricadă… Sunt cameristă de fff mulți ani într-un hotel din Grecia. În primul rând, o cameristă nu și-ar risca serviciul, ținând cont că de obicei majoritatea locuiesc în zone turistice și se cunosc, să „cotrobăie” prin lucrurile clienților și mai ales să fure o pereche de pantaloni scurți, sau mă rog, ce poate fura dintr-un bagaj de vacanță? Seifurile dacă sunt cu cifru le știe doar cel care îl folosește și un card de siguranță care îl are managerul și în caz că uitați codul vine personal cu încă o persoană să-l deschidă. În ceea ce privește sertarele, da, obișnuim să le deschidem să le curățăm, referitor la asta, habar nu aveți ce găsim în ele (scrum de țigară, cipsuri, resturi de mâncare, etc).

Dacă au lucruri personale le închidem la loc fără să atingem nimic. Cu hainele din valiză, nu cred că v-a deschis cineva trolerul să caute în el, dar da, strângem chiloți, ciorapi, haine împrăștiate peste tot și le punem în troler sau pe scaune (în cazul în care avem loc). Niciodată nu mi-a păsat ce au turiștii. Ce pot avea decât haine? Banii? Să-mi risc un salariu de 1500 de euro să vă fur d-voastră cât??? Sunt turiști englezi mulți ce-și lasă foarte mulți bani împrăștiați pe noptiere, aur pe mese, de trebuie să ai grijă când ștergi praful să nu iei din greșeală ceva. Haideți să nu mai exagerăm. Apropo, știți ce face o cameristă în camera d-voastră?

În atâția ani de când lucrez NICIODATĂ și când spun asta nu exagerez, nu am auzit să fure o cameristă din camera turistului pentru că nu și-ar mai găsi niciodată de muncă! Chiar aș fi curioasă, dacă puteți în privat să-mi dați filmarea și vă spun cu toată sinceritatea dacă a fost o tentativă de furt sau nu, în funcție de ce făceau în cameră!”

„În Italia au furat cameristele românce brățările și alte podoabe de aur ale soției. Hotel de 4 stele”, a dat replica un membru al grupului.

„Unor cunoștințe le-au fost furați 900 de euro din camera vilei”

„Cu tot respectul, sigur că nu tot personalul administrativ este pus în aceeași „oală”. Însă, chiar ieri, am aflat că unor cunoștințe le-au fost furați 900 euro din camera vilei în care au fost cazați. A fost chemată poliția, însă nu s-a rezolvat nimic pentru că, ghinion sau intenție, vila nu are camere de supraveghere”, a adăugat altcineva.

„Călătoresc des, am în fiecare lună 2-3 cazări în hoteluri (am peste 200 de rezervări), dar niciodată nu mi-a dispărut nimic din cameră.”

„Aveți dreptate, merg în Grecia de 12 ani, niciodată nu mi-a dispărut nimic din cameră, acolo spunea de Madeira.”

„În Grecia chiar am lăsat pe pat 5 euro pentru cameristă, pentru că noi plecăm dimineața și nu o întâlneam. A făcut curat, dar banii i-am găsit tot acolo. Deci se confirmă ceea ce spuneți Dvs.

Pe de altă parte, în Asia, am lăsat pe masă (greșeala mea) portofelul cu vreo 10-15 euro și ceva lei. Euro au dispărut, leii au rămas.”

„Codul moral universal al cameristelor! Deci ar trebui să le spun amicilor mei întorși din Turcia recent că air pod pro-urile ce au dispărut din camera de hotel și arată pe harta într-o proprietate străină în care ei nu au fost că nu e posibil să le fi furat nimic, că toate cameristele au un cod moral puternic? Nu înțeleg treaba cu vorbitul ăsta pentru toată lumea, există fel și fel de oameni.”

„Se întâmplă aproape peste tot în lume”

„Mergem în Grecia de 13 ani, câteodată și de 2 ori pe an. Am stat în locații de 2*, de 4* sau în apartamente unde se făcea curățenie. Niciodată nu ne-a lipsit nimic, am lăsat și bani în camera, bijuterii de aur…etc. Că se uita prin sertare, sau îmi mută hainele și le aranjează, nu am nici o problemă, măcar în concediu să nu mai trebuiască să strâng după soțul. Doamnele foarte harnice, bacșișul îl lăsăm pe pat și trebuie să le spun că e al lor, altfel nu îl luau. Tot respectul pentru doamnele care fac ordine și curățenie după turiști fiindcă sincer, unii dintre ei te crucești ce lasă în urma lor și în camere și la restaurante.”

„Madeira, Portugalia sau Grecia, postarea fiind OFF TOPIC? Lucruri de genul asta se întâmplă aproape peste tot în lume, nu la modul general, sunt cazuri izolate, dar tot se întâmplă. Ține de civilizație și respect. Toată treaba este să fim atenți cu lucrurile noastre, nu pitești banii sub saltea, că acum 100 de ani, nu lași lucruri de valoare în sertare. Iar despre seif, cred că l-a controlat fiindcă era deschis, ceea ce nu se recomandă dacă pui lucruri de valoare în el. Altfel trebuia să fie un spărgător foarte bun acea femeie să găsească combinația de 4 cifre în mai puțin de 30 de secunde, restul timpului fiindu-i ocupat cu salteaua, valiza, și sertarele.

Mai este și varianta, sunt turiști ale căror camere arată în timpul sejurului că un câmp de bătălie, după desfășurarea ei, iar femeia de serviciu aranja patul, pe noptiere, dulapul, unde este și seiful.”

„Nu mai era nici o bancnotă în portofel”

„Eu personal am pățit în Creta (Agia Marina) în 2010, am lăsat portofelul în care aveam cash 200€ în camera în altă geantă. Pur și simplu am uitat să iau portofelul cu mine. Era un hotel de 4*. Când am revenit în camera nu mai era nici o bancnotă în portofel.

Bineînțeles că am făcut reclamație la managerul hotelului, care și-a aparat personalul și nu a recunoscut nimeni nimic. Menționez că menajeră/camerista era de naționalitate albaneză (deci job sezonier).

Am fost la poliție, unde am dus portofelul pentru amprente, l-am lăsat acolo că și proba. Ulterior am mai stat încă 4 zile, timp în care poliția din Chania nu a mișcat un deget, nu am primit nici un răspuns.”

Accident tragic la intrarea în Ciorescu! Un șofer care suferă de diabet zaharat și-a pierdut cunoștința în timpul ce era la volan

Ieri, 06 ianuarie, în jurul orei 14:40, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui grav accident rutier pe traseul R4, la intrarea în comuna Ciorescu, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Preliminar, un microbuz de marca Mercedes, condus de un bărbat de 54 de ani, a ieșit pe contrasens. În urma manevrei, acesta a intrat în coliziune frontală cu o Toyota Urban Cruiser, condusă de un bărbat de 74 de ani. În urma impactului, șoferul din Toyota a decedat pe loc, iar cel din microbuz a fost transportat la spital pentru investigații medicale.

Potrivit medicilor, acesta suferă de diabet zaharat și și-ar fi pierdut cunoștința în timpul conducerii mijlocului de transport. A fost inițiată o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale accidentului.

Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat un set de măsuri pentru a asigura cetățenii din zona de securitate cu energie electrică și gaz

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat o serie de măsuri necesare pentru a asigura continuitatea și fiabilitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale a consumatorilor din mai multe localități din zona de securitate, care se află sub controlul autorităților constituționale, dar sunt racordate la infrastructura energetică a întreprinderilor de pe malul stâng al Nistrului, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, satul Varnița, raionul Anenii Noi, și satul Copanca, raionul Căușeni, cuplate tehnologic, în prezent, la rețelele electrice de pe malul stâng al Nistrului, vor fi racordate la rețelele electrice de distribuție ale ÎCS „Premier Energy Distribution” SA. Operatorul urmează să prezinte, în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei CSE, un proiect suplimentar de modificare a planurilor de dezvoltare și investiții, cu reflectarea obiectelor investiționale menționate. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) va aproba propunerile în termen de 3 zile lucrătoare de la prezentarea acestora. Totodată, satele Pohrebea, Coșnița, Pîrîta, Doroțcaia, Molovata Nouă, Roghi, Cocieri, Corjova și Vasilievca, din raionul Dubăsari, satele Hîrbovăț și Varnița, raionul Anenii Noi, satele Fîrlădeni, Hagimus și Copanca, raionul Căușeni, vor fi racordate la rețelele de gaze naturale ale operatorilor de distribuție licențiați din cadrul grupului SA „Moldovagaz”. Aceștia vor prezenta, în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei CSE, un proiect în acest sens, iar, ulterior,  ANRE va aproba propunerile în termen de 3 zile lucrătoare.„Aceste lucrări trebuiau făcute în ultimii 30 de ani, dar acum e datoria noastră să intervenim cât de repede posibil. Trebuie sa aducem această infrastructură la aceste sate, dar să fim conștienți că am putea avea dificultăți la conectarea lor. Dar este obligația noastră să facem tot ce este posibil ca să asigurăm oamenii noștri din aceste sate cu energie electrică și gaze naturale”, a declarat premierul Dorin Recean.De asemenea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va transmite generatoare electrice pentru asigurarea funcționării Grădiniței de copii „Romanița”, Liceului Teoretic Varnița, Centrului comunitar multifuncțional „Asclepio” și sediului Primăriei satului Varnița, raionul Anenii Noi, dar și pentru a asigura funcționarea Grădiniței-creșă „Garofița” și a sistemului de alimentare cu apă a localității Cocieri, raionul Dubăsari. Conform dispoziției CSE, în scopul asigurării continuității funcționării instituțiilor și serviciilor publice din localitățile Varnița și Cocieri, din Fondul de intervenție al Guvernului va fi alocată suma de 233 de mii de lei pentru procurarea bunurilor materiale. Astfel, Consiliul sătesc Varnița va primi 152 de mii de lei pentru a cumpăra 12 tone de peleți și peste patru mii de litri de motorină pentru generatoare. Suma de 81 de mii de lei va fi acordată Consiliului comunal Cocieri pentru procurarea a două boilere electrice și a aproape 3,7 mii de litri de motorină. Dispoziția mai prevede că Batalionul nr. 1 de Infanterie al Forțelor de Menținere a Păcii din comuna Cocieri va transporta, cu titlu gratuit, motorină pentru cazangeria Centrului de Plasament pentru Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități din localitate. 

De ce o parte din creștini sărbătoresc nașterea lui Hristos în luna ianuarie

Majoritatea creștinilor ortodocși sărbătoresc astăzi, 7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi – cea mai mare și așteptată sărbătoare de iarnă. În această zi este celebrată nașterea lui Iisus Hristos. Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924, transmite TV8.

Calendarul iulian și gregorian

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 de zile, altul, al romanilor, care era de 355 de zile. Însă, rămânea anual o diferență de timp de zece zile între aceste două sisteme și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.

După această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit “calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și tot de calendarul iulian s-au servit și Sfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al calendarului solar de 365 de zile, 5 ore, 43 de minute și 46 de secunde rezulta anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarului iulian).Publicitate

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocțiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 i.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primăvară.

Specialiștii astronomi au constatat că, și după aceea, din 123 în 123 de ani echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații vremii – în Răsărit ca și în Apus – au sesizat faptul și au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru că tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit “gregorian” sau “stilul nou”.

În fiecare an, pe 6 și 7 ianuarie, milioane de creștini ortodocși din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul la aproape trei săptămâni după ce mulți oameni din Occident au sărbătorit deja și au început Anul Nou.

Pentru țări precum Rusia, Georgia, Armenia, Armenia, Belarus, Serbia, Egipt, Etiopia și Kazahstan, 6 ianuarie este ajunul Crăciunului.

În România, Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în data de 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.

Diferența se datorează modului în care creștinii catolici și ortodocși folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă.

Diferența dintre calendarul gregorian și calendarul iulian

Introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, calendarul gregorian este cel mai răspândit calendar civil din lume și acesta este cel pe care creștinii catolici îl folosesc pentru a sărbători Crăciunul la 25 decembrie. 

Calendarul a fost propus inițial pentru a schimba data Paștelui, astfel încât acesta să cadă întotdeauna aproape de echinocțiul de primăvară.

Biserica Ortodoxă Greacă din Grecia, Cipru și Bulgaria a adoptat calendarul gregorian în 1923. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Ortodocșii din Ierusalim sărbătoresc, de asemenea, Crăciunul după calendarul gregorian.

Pentru creștinii din calendarul gregorian, 6 ianuarie marchează Boboteaza sau ziua Epifaniei – ziua în care se sărbătorește revelarea lui Dumnezeu în formă umană sub forma lui Iisus. Este, de asemenea, ziua în care cei trei magi, urmărind o stea pe cerul nopții din deșert, au apărut în Betleem alături de Iisus după nașterea sa.

România și calendarul gregorian

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat – Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după „stilul vechi”).

Ce tradiții se respectă în ajunul și ziua Crăciunului pe rit vechi

Începând cu data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși din Europa de Est postesc în mod tradițional până la apariția primei stele pe cerul nopții care simbolizează nașterea lui Iisus.

Este tradițional să saluți prietenii și familia cu „Hristos s-a născut!” și să răspunzi cu „Slavă Lui!”.

Masa din Ajunul Crăciunului este, în mod tradițional, fără carne și fără alcool. De obicei, este alcătuită din 12 feluri de mâncare care simbolizează cei 12 apostoli.

Un fel tradițional este „kutia”: un fel de mâncare rece, asemănătoare unui terci, făcută din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere. Restul mesei variază, dar include în mod frecvent pește prăjit și supă de sfeclă roșie preparată cu bulion de legume, fasole și varză.

Ziua de Crăciun pe rit vechi, din 7 ianuarie, începe cu o vizită la biserică. Unii creștini ortodocși preferă să meargă la o slujbă la miezul nopții în Ajunul Crăciunului.

Prânzul din ziua de Crăciun cuprinde o varietate de feluri de mâncare, având ca piesă centrală o friptură de porc de lapte sau de gâscă.

Spre deosebire de Crăciunul catolic, în tradiția ortodoxă nu se obișnuiește să se ofere cadouri. Creștinii ortodocși de rit vechi obișnuiesc să împartă cadouri pe 19 decembrie, de Sfântul Nicolae, sau în ajunul Anului Nou – 31 decembrie.

Multe țări creștine ortodoxe folosesc calendarul gregorian în viața de zi cu zi, dar adesea revin la calendarul iulian pentru sărbătorile lor sfinte.

Anul Nou, conform calendarului iulian, este pe 13-14 ianuarie, iar ziua Epifaniei, sărbătorită pe 6 ianuarie, este celebrată de creștinii ortodocși de rit vechi pe 19 ianuarie.

În ziua Epifaniei, în țările care au adoptat calendarul gregorian, inclusiv România, preoții aruncă adesea cruciulițe în râuri sau lacuri în care credincioșii se scufundă apoi pentru a le recupera.

În Ucraina, perioada dintre 6 și 19 ianuarie este perioada în care se desfășoară „Vertep” – un spectacol de teatru de păpuși de stradă care este o variantă a piesei Nașterii.

„Vertep” este însoțit de cântece și dansuri și are legături cu tradițiile precreștine. În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai popular printre copii să organizeze spectacole de „Vertep” și să strângă sume mici de bani.

S-a câștigat cel mai mare premiu din istoria unui joc Loto, peste 10 milioane de euro. Cine este câștigătorul
Articolul anterior
Ce stat corupt e Rusia: îi iartă de orice pe Prigojin și pe mercenari, dar îi amenință cu închisoarea pe oamenii simpli, care s-au manifestat în stradă și pe rețelele sociale
Articolul următor