Metodele de tortură aplicate de soldații lui Putin în Ucraina. Ororile descrise în rapoarte

Mulţi prizonieri din centrele de detenţie improvizate din sudul Ucrainei ocupate de Rusia au fost torturaţi şi au fost supuşi la violenţe sexuale, a declarat, miercuri, o echipă de experţi internaţionali într-un rezumat al ultimelor lor constatări.

prizonieri

Echipa Mobile Justice Team, înfiinţată de firma internaţională de drept umanitar Global Rights Compliance, a lucrat cu procurorii ucraineni pentru a documenta crime de război în regiunea Herson de când aceasta a fost recucerită în noiembrie, după mai bine de opt luni sub control rusesc.

Autorităţile ucrainene analizează peste 97.000 de rapoarte privind crime de război şi au depus acuzaţii împotriva a 220 de suspecţi în instanţele naţionale, raportează Reuters, conform News.ro.

Autorii de crime la nivel înalt ar putea fi judecaţi la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga, care a cerut deja arestarea preşedintelui rus Vladimir Putin.

Kremlinul a negat în mod constant acuzaţiile de crime de război comise în Ucraina de către forţele care au luat parte la o „operaţiune militară specială” despre care spune că a fost lansată pentru a „deznazifica” vecinul său şi a proteja Rusia.

Cel mai recent raport al Mobile Justice Team, finanţat de Marea Britanie, Uniunea Europeană şi Statele Unite, a analizat 320 de cazuri şi mărturii ale martorilor din 35 de locaţii din regiunea Herson.

Dintre relatările victimelor analizate, „43% au menţionat în mod explicit practici de tortură în centrele de detenţie, citând violenţa sexuală ca fiind o tactică comună impusă asupra lor de către gardienii ruşi”, se arată într-un comunicat.

În iunie, procurorii ucraineni au deschis primul dosar privind presupusa deportare a zeci de orfani din Herson, acuzând un politician rus şi doi presupuşi colaboratori ucraineni de crime de război.

Aceştia nu au oferit niciun comentariu imediat cu privire la cele mai recente constatări privind tortura.

Tortură şi bătăi

Reuters a raportat în ianuarie despre amploarea presupusei torturi din Herson.

Autorităţile ucrainene au declarat atunci că aproximativ 200 de persoane ar fi fost deţinute ilegal. Supravieţuitorii au povestit pentru Reuters despre tactici, inclusiv şocuri electrice şi sufocare.

La vremea respectivă, Kremlinul şi Ministerul rus al Apărării nu au răspuns la întrebările Reuters, inclusiv cu privire la presupusele torturi şi detenţii ilegale.

„Adevărata amploare a crimelor de război ale Rusiei rămâne necunoscută”, a declarat Anna Mykytenko, consilier juridic principal la Global Rights Compliance, cu privire la cele mai recente constatări privind tortura.

„Dar ceea ce putem spune cu certitudine este că consecinţele psihologice ale acestor crime crude asupra poporului ucrainean vor fi întipărite în mintea lor pentru anii care vor urma”, a declarat ea.

Cel puţin 36 de victime intervievate de procurori au menţionat utilizarea electrocutării în timpul interogatoriilor, adesea electrocutări genitale, precum şi ameninţări de mutilare genitală.

O victimă a fost forţată să asiste la violul unui alt deţinut, se arată în raport.

Potrivit raportului, cei mai susceptibili de a fi supuşi torturii au fost militarii, dar şi forţele de ordine, voluntarii, activiştii, liderii comunităţii, lucrătorii medicali şi profesorii.

Conform raportului, tehnicile de tortură cel mai frecvent utilizate au fost sufocarea, waterboarding, bătăile severe şi ameninţările cu violul.

În ansamblu, dovezile din centrele de detenţie eliberate „sugerează că planul lui Putin de a stinge identitatea ucraineană include o serie de crime care evocă genocidul”, a declarat avocatul britanic Wayne Jordash, care a condus echipa.

Primele imagini de la negocierile dintre Statele Unite și Ucraina, desfășurate în Arabia Saudită

Oficialii ucraineni și americani au început marți discuțiile în Arabia Saudită pentru a găsi o cale de încheiere a războiului cu Rusia, la câteva ore după ce forțele Kievului au lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei de până acum, potrivit Reuters.

Negocierile de la Jeddah au început Președintele Volodimir Zelenski speră că discuțiile de la Jeddah vor revitaliza relațiile „pragmatice” cu SUA după întâlnirea dezastruoasă cu președintele american Donald Trump luna trecută.

Zelenski a sugerat un armistițiu inițial cu Rusia în aer și pe mare. Propunerea vizează să demonstreze că lucrează pentru obiectivul lui Trump de a încheia rapid războiul, după ce președintele american l-a acuzat pe liderul ucrainean că nu este pregătit pentru pace.

Statele Unite, principalul aliat al Kievului din 2022, și-au schimbat politica privind războiul și au făcut presiuni asupra Ucrainei, oprind asistența militară și întrerupând schimbul de informații. „Sperăm la rezultate practice”, a declarat Zelenski înaintea discuțiilor, într-o postare pe X luni seara. „Poziția Ucrainei în aceste discuții va fi pe deplin constructivă”.

Peste noapte, Ucraina a lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei de până acum, folosind cel puțin 91 de drone. Atacul a provocat incendii, a închis aeroporturi și a forțat redirecționarea zecilor de zboruri, potrivit oficialilor ruși citați de Reuters.

Momentul atacului – în care 337 de drone au fost doborâte deasupra Rusiei, conform Moscovei – pare să arate că Kievul este încă capabil de atacuri majore, după o serie de atacuri cu rachete rusești, unul dintre ele ucigând cel puțin 14 persoane sâmbătă.

Zelenski a făcut apel la aliații săi europeni să susțină ideea sa de armistițiu, pe care o consideră o șansă de a testa voința Moscovei de a încheia războiul.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni reporterilor, în drum spre Jeddah, că discuțiile cu Kievul vor fi importante pentru a evalua dacă Ucraina este dispusă să facă concesii pentru a ajunge la pace.

Trump anunță că își cumpără Tesla, după ce acțiunile mărcii au scăzut masiv

Președintele american Donald Trump a anunțat într-un mesaj pe rețeaua sa socială, Truth Social, că își va cumpăra o mașină electrică Tesla, produsă de compania lui Elon Musk, într-o încercare de a stopa trendul negativ pe care a intrat producătorul american de vehicule electrice.

„În atenția republicanilor, conservatorilor și a tuturor marilor americani, Elon Musk «riscă» pentru a ajuta națiunea noastră și face o treabă fantastică! Dar nebunii stângii radicale, așa cum fac adesea, încearcă să boicoteze în mod ilegal și conspirativ Tesla, unul dintre cei mai mari producători de automobile din lume și «copilul» lui Elon, pentru a-l ataca și a-i face rău lui Elon și tot ceea ce reprezintă el. Au încercat să-mi facă asta și mie la scrutinul prezidențial din 2024 și cum s-a terminat? În orice caz, mâine dimineață voi cumpăra o Tesla nouă, în semn de încredere și sprijin pentru Elon Musk, un american cu adevărat extraordinar. De ce ar trebui să fie pedepsit pentru că își pune la treabă abilitățile extraordinare pentru a ajuta la a face America măreață din nou????”, a scris Donald Trump pe Truth Social.

Mesajul președintelui american vine în contextul în care acțiunile Tesla au scăzut pe bursa de la New York, iar vânzările – în special în Europa – sunt în cădere.

Acțiunile producătorului de vehicule electrice au scăzut cu 15% luni pe Wall Street, cea mai proastă zi pe piață din septembrie 2020, potrivit CNBC News. Vineri, Tesla a încheiat a șaptea săptămână consecutivă de pierderi, cea mai lungă serie de pierderi de la debutul pe Nasdaq, în 2010. Acțiunile au scăzut în fiecare săptămână de când CEO-ul Elon Musk a plecat la Washington, pentru a-și asuma un rol major în cel de-al doilea mandat la Casa Albă al lui Trump. De la maximul de 479,86 de dolari pe acțiune atins în decembrie 2017, acțiunile Tesla au pierdut peste 50% din valoare, ștergând peste 800 de miliarde de dolari din capitalizarea de piață. Ziua de luni a marcat a șaptea cea mai proastă zi înregistrată de acțiuni. Scăderea acţiunilor Tesla se înscrie într-o tendinţă mai amplă de pierderi la bursa de pe Wall Street, în special în rândul companiilor de tehnologie, pe fondul temerilor cu privire la situaţia economiei americane.

De asemenea, în Europa, vânzările Tesla au scăzut dramatic, potrivit publicației The Street. Europa este o piață majoră pentru Tesla, însă, cu toate acestea, în timp ce continentul favorabil vehiculelor electrice a înregistrat o creștere a numărului de vehicule electrice, vânzările Tesla au scăzut, arată sursa citată.

Primele date privind vânzările europene de vehicule electrice din februarie arată că cumpărătorii din mai multe țări de peste ocean aleg alte mărci decât producătorul auto american. Vânzările Tesla în Norvegia – o țară relativ prietenoasă cu vehiculele electrice – au scăzut cu 48,4% în februarie 2025 față de 2024. Danemarca și Suedia (țara de origine a rivalilor Volvo și Polestar) au înregistrat, de asemenea, scăderi de la an la an de 53,1% și, respectiv, 42,4% în februarie, în timp ce vânzările din Franța au scăzut cu mai mult de 26%.

Presa română: Emmanuel Macron reclamă „încercările tot mai dezinhibate ale Rusiei de destabilizare” a Republicii Moldova

Președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit luni la Paris cu omoloaga sa din Republica Moldova, Maia Sandu, și semnat un acord de cooperare în materie de detectare a dezinformărilor digitale, potrivit AFP citat de hotnews.ro.

Cu acest prilej, liderul Franței a denunțat public „încercările tot mai dezinhibate ale Rusiei de destabilizare” în Republica Moldova.

Maia Sandu a fost învestită la președinția Republicii Moldova pentru un al doilea mandat, în decembrie, după o campanie marcată de acuzațiile referitoare la ingerințe rusești în favoarea contracandidaților săi și împotriva referendumului privind aderarea la Republica Moldova.

„Am decis să ne consolidăm din nou cooperarea pentru a crește rezistența Moldovei în fața ingerințelor străine”, a declarat liderul francez, care a semnat cu Maia Sandu un acord de cooperare în materie de detectare a dezinformărilor digitale.

Republica Moldova și Franța, a spus președinta Maia Sandu, „se angajează să își unească forțele (…), pentru că în lumea de astăzi adevărul este la fel de vital ca securitatea”.

Președinta Republicii Moldova a acuzat Rusia că folosește „instrumentele unui imperialist modern”.

Reprezentanții lui Emmanuel Macron au anunțat că Viginum, instituția guvernamentală franceză care a fost creată pentru a detecta campaniile de dezinformare digitală, își va spori cooperarea cu Centrul pentru Comunicare Strategică din Republica Moldova, inclusiv pentru „a proteja procesele electorale”.

Maia Sandu, prima femeie aleasă președinte în Republica Moldova, a câștigat alegerile din 2024 în principal grație mobilizării masive din diaspora. Totuși, zonele rurale ale țării și Transnistria, teritoriul separatist pe care sunt staționate trupe ruse, rămân pro-Moscova, cum de altfel se întâmplă și cu regiunea autonomă Găgăuzia.

Autoritățile de la Chișinău au raportat numeroase „încercări de destabilizare” a procesului electoral de anul trecut, inclusiv prin dezinformare, cumpărare de voturi, amenințări cu moartea, atacuri cibernetice și „turism” electoral.

Kremlinul acuză Republica Moldova că suprimă „opoziția și presa independentă, în special publicațiile de limbă rusă”.

Maia Sandu s-a întâlnit și cu moldovenii stabiliți în Franța

Cu ocazia vizitei efectuate la Paris, președinta Maia Sandu s-a întâlnit și cu membri ai comunității moldovenești din Franța.

„La Paris am venit cu o veste bună pentru moldovenii care muncesc și trăiesc în Franța. În cadrul vizitei mele de lucru, Moldova și Franța vor semna un acord privind protecția socială, care va oferi mai multă siguranță și drepturi celor stabiliți aici. Va mai dura puțin până va fi ratificat și va intra în vigoare, dar este un pas important înainte (…). Relația politică excelentă dintre Moldova și Franța ne ajută să obținem beneficii concrete pentru cetățenii noștri, acasă și peste hotare. În toate discuțiile mele cu liderii țărilor partenere, interesele voastre rămân o prioritate”, a declarat Maia Sandu, citată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la Chișinău.

Câte minute trebuie să stăm la soare, pe zi, pentru a avea un nivel optim de vitamina D
Articolul anterior
Apel pentru desființarea urgentă a armelor nucleare. Medicii din întrega lume avertizează: Chiar și un război nuclear limitat ar putea ucide 120 de milioane de oameni
Articolul următor