Metodele de tortură aplicate de soldații lui Putin în Ucraina. Ororile descrise în rapoarte

Mulţi prizonieri din centrele de detenţie improvizate din sudul Ucrainei ocupate de Rusia au fost torturaţi şi au fost supuşi la violenţe sexuale, a declarat, miercuri, o echipă de experţi internaţionali într-un rezumat al ultimelor lor constatări.

prizonieri

Echipa Mobile Justice Team, înfiinţată de firma internaţională de drept umanitar Global Rights Compliance, a lucrat cu procurorii ucraineni pentru a documenta crime de război în regiunea Herson de când aceasta a fost recucerită în noiembrie, după mai bine de opt luni sub control rusesc.

Autorităţile ucrainene analizează peste 97.000 de rapoarte privind crime de război şi au depus acuzaţii împotriva a 220 de suspecţi în instanţele naţionale, raportează Reuters, conform News.ro.

Autorii de crime la nivel înalt ar putea fi judecaţi la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga, care a cerut deja arestarea preşedintelui rus Vladimir Putin.

Kremlinul a negat în mod constant acuzaţiile de crime de război comise în Ucraina de către forţele care au luat parte la o „operaţiune militară specială” despre care spune că a fost lansată pentru a „deznazifica” vecinul său şi a proteja Rusia.

Cel mai recent raport al Mobile Justice Team, finanţat de Marea Britanie, Uniunea Europeană şi Statele Unite, a analizat 320 de cazuri şi mărturii ale martorilor din 35 de locaţii din regiunea Herson.

Dintre relatările victimelor analizate, „43% au menţionat în mod explicit practici de tortură în centrele de detenţie, citând violenţa sexuală ca fiind o tactică comună impusă asupra lor de către gardienii ruşi”, se arată într-un comunicat.

În iunie, procurorii ucraineni au deschis primul dosar privind presupusa deportare a zeci de orfani din Herson, acuzând un politician rus şi doi presupuşi colaboratori ucraineni de crime de război.

Aceştia nu au oferit niciun comentariu imediat cu privire la cele mai recente constatări privind tortura.

Tortură şi bătăi

Reuters a raportat în ianuarie despre amploarea presupusei torturi din Herson.

Autorităţile ucrainene au declarat atunci că aproximativ 200 de persoane ar fi fost deţinute ilegal. Supravieţuitorii au povestit pentru Reuters despre tactici, inclusiv şocuri electrice şi sufocare.

La vremea respectivă, Kremlinul şi Ministerul rus al Apărării nu au răspuns la întrebările Reuters, inclusiv cu privire la presupusele torturi şi detenţii ilegale.

„Adevărata amploare a crimelor de război ale Rusiei rămâne necunoscută”, a declarat Anna Mykytenko, consilier juridic principal la Global Rights Compliance, cu privire la cele mai recente constatări privind tortura.

„Dar ceea ce putem spune cu certitudine este că consecinţele psihologice ale acestor crime crude asupra poporului ucrainean vor fi întipărite în mintea lor pentru anii care vor urma”, a declarat ea.

Cel puţin 36 de victime intervievate de procurori au menţionat utilizarea electrocutării în timpul interogatoriilor, adesea electrocutări genitale, precum şi ameninţări de mutilare genitală.

O victimă a fost forţată să asiste la violul unui alt deţinut, se arată în raport.

Potrivit raportului, cei mai susceptibili de a fi supuşi torturii au fost militarii, dar şi forţele de ordine, voluntarii, activiştii, liderii comunităţii, lucrătorii medicali şi profesorii.

Conform raportului, tehnicile de tortură cel mai frecvent utilizate au fost sufocarea, waterboarding, bătăile severe şi ameninţările cu violul.

În ansamblu, dovezile din centrele de detenţie eliberate „sugerează că planul lui Putin de a stinge identitatea ucraineană include o serie de crime care evocă genocidul”, a declarat avocatul britanic Wayne Jordash, care a condus echipa.

ATENȚIE! O copilă de 16 ani din Vărvăreuca a dispărut fără urmă

Poliția din Florești desfășoară măsuri de căutare a unei adolescente de 16 ani din satul Vărvăreuca care, la 7 noiembrie, a plecat de la domiciliu și până la moment nu se cunoaște locul aflării sale, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Semnalmente: înălțimea 1.50 m, ochi căprui și păr șaten.

Precizăm că anterior asemenea cazuri au mai avut loc.

Rugăm persoanele care dispun de informaţii despre locul aflării acesteia să apeleze Poliția la 112, la 076049090 sau 067403392.

Strigăt disperat al soției medicului urolog care a fost condamnat la închisoare: A avut o carieră impresionantă de peste 30 de ani, mii de intervenții chirurgicale

Într-o poveste încărcată de emoții și suferință, familia doctorului Sergiu Cozub, un urolog renumit din Bălți, se confruntă cu una dintre cele mai dificile încercări. După o carieră impresionantă de peste 30 de ani, în care a efectuat mii de intervenții chirurgicale și a salvat nenumărate vieți, doctorul a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru decesul unui pacient.

În cadrul unui interviu, soția medicului, Daniela Cozub, a decis să vorbească despre situația dramatică în care se află, oferind detalii despre sacrificiile profesionale ale soțului său, dedicarea lui față de pacienți și impactul condamnării asupra familiei, transmite Știri.md.

Sergiu Cozub este cunoscut în nordul Moldovei pentru competențele sale în chirurgia urologică. De-a lungul carierei sale a efectuat peste 7.000 de operații, incluzând intervenții complexe și inovatoare cu laser, care au redus considerabil timpul de recuperare pentru pacienți.

Soția sa a mărturisit că doctorul a refuzat de-a lungul carierei oferte de muncă în Germania și în alte centre medicale internaționale, alegând să rămână în Bălți pentru a ajuta comunitatea locală. Daniela Cozub a povestit despre viața lor de familie, marcată de absența frecventă a soțului din cauza muncii.

„Nu am avut sărbători împreună, iar copiii au crescut practic fără tată. De multe ori, la miezul nopții, îl duceam cu mașina la spital pentru urgențe”, își amintește ea.

Cu toate acestea, sacrificiile nu au fost doar ale lui Sergiu Cozub. Soția sa i-a crescut pe cei doi copii, dintre care unul este diagnosticat cu sindromul Asperger.

„Fiul nostru, care are nevoi speciale, are nevoie de multă atenție și răbdare. În ciuda oboselii, Sergiu găsea timp să fie alături de el, chiar dacă în unele zile abia se mai ținea pe picioare”, spune femeia.

Totuși, problemele au început în 2019, când un pacient cunoscut al familiei, diagnosticat anterior cu pielonefrită cronică, a fost internat după o lovitură suferită la un meci de fotbal. După mai multe analize, doctorul Cozub a identificat o formațiune suspectă în zona retroperitoneală și a decis să efectueze o intervenție chirurgicală pentru drenaj. Potrivit Danielei Cozub, inițial, recuperarea pacientului părea să decurgă bine.

„Temperatura era normală, iar drenul era curat, semn că nu exista infecție. Totuși, pacientul a solicitat să fie transferat la Spitalul de Urgență din Chișinău. După transfer a fost supus la încă nouă intervenții chirurgicale și a intrat în comă. Un om sănătos nu va supraviețui dacă îi va fi administrată anestezie generală de nouă ori. E un stres foarte mare”, explică Daniela Cozub.

Astfel, în urma decesului pacientului, doctorul Cozub a fost acuzat de malpraxis, iar după cinci ani de procese a fost condamnat la doi ani de închisoare.

„L-au luat din sala de judecată ca pe un tâlhar, fără să-și poată lua rămas-bun de la familie. A fost umilit pentru o tragedie care, în opinia noastră, nu este vina lui”, zice soția medicului.

Condamnarea a avut un impact devastator asupra familiei, dar și asupra comunității medicale.

„Chirurgii se tem acum să mai intre în sala de operații, știind că riscă să ajungă după gratii dacă ceva nu merge bine”, explică Daniela Cozub.

În fața acestei situații dramatice, soția doctorului face un apel disperat către autorități și opinia publică.

„Soțul meu nu este un criminal, ci un medic care și-a dedicat viața salvării altora. Cerem o reevaluare a cazului său și o protecție mai mare pentru medici”, spune ea.

Pentru familia Cozub, lupta nu s-a terminat, iar soția medicului acuzat de malpraxis spune că va continua să ceară dreptate.

„Vom continua să cerem dreptate. Sergiu nu merită să fie tratat astfel după tot ceea ce a făcut pentru oameni”, afirmă Daniela Cozub.

Pe data de 6 noiembrie, magistrații Curții de Apel Bălți au emis o decizie definitivă în cazul doctorului Sergiu Cozub, condamnându-l la doi ani de închisoare cu executare și interzicându-i practicarea medicinei timp de trei ani. De asemenea, acesta este obligat să plătească despăgubiri semnificative familiei victimei.

La câteva zile după ce a fost condamnat, Sergiu Cozub a transmis, prin intermediul avocaților săi, o scrisoare în care spune că „este bine, cu excepția faptului că se află după gratii”.

1,5 milioane de puieți forestieri, plantați în cadrul campaniei naționale de împădurire

Un milion și jumătate de puieți forestieri plantați în cadrul campaniei naționale de împădurire din 16-17 noiembrie, anunță Agenția Moldsilva, infformează unica.md.

1,5 mln de puieți forestieri au fost plantați în zilele de 16-17 noiembrie 2024, în cadrul lucrărilor de plantare din Republica Moldova, cu participarea a 7 679 de persoane, dintre care 5 442 sunt reprezentanți ai societății din diferite organizații și instituții sau voluntari.

În aceste două zile de solidaritate eco-forestieră promovată de Guvernul Republicii Moldova, a fost plantată o suprafață de 325 ha, iar lucrările s-au desfășurat în majoritatea sectoarelor din cele peste 400 de locații disponibile pentru plantări în această toamnă, pe terenurile Autorităților Publice Locale sau în fondul forestier gestionat de Agenția ”Moldsilva”.

În cea mai mare parte au fost plantați puieți forestieri de stejar, frasin, salcâm, paltin, plop în asortiment de 20 de specii, dintr-un total de 26 000 000 de puieți, crescuți și pregătiți pentru plantări de către angajații entităților silvice teritoriale ale Agenției ”Moldsilva”.

În Republica Moldova se desfășoară, în perioada anilor 2023-2032, Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor (PNERP), o inițiativă a Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, ce va aduce nu mai puțin de 145 000 ha de păduri plantate și reabilitate.

Victor Durbală, directorul Agenției „Moldsilva”: „Contribuția fiecărei persoane este foarte importantă și nu doar la etapa plantării, dar și în etapele următoare când acești puieți vor crește și vor deveni copaci. Cred că este de datoria noastră să lăsăm generațiilor următoare un plai curat și îngrijit.”

Câte minute trebuie să stăm la soare, pe zi, pentru a avea un nivel optim de vitamina D
Articolul anterior
Apel pentru desființarea urgentă a armelor nucleare. Medicii din întrega lume avertizează: Chiar și un război nuclear limitat ar putea ucide 120 de milioane de oameni
Articolul următor