Mii de cărți valoroase donate de România pentru bibliotecile școlare din Republica Moldova

Proiectul „Podul de cărți: Donează o carte, schimbă un destin” a adus bucurii spirituale elevilor și profesorilor de la gimnaziile din satele Pârjolteni și Horodiște, raionul Călărași. Prețioasele volume ale scriitorilor români, clasici și contemporani au fost adunate și transmise de oamenii generoși din România, cu sprijinul Consulatului General al Republicii Moldova la Iași.

Bibliotecile din două localități, mai bogate în cărți datorită românilorFoto: moldova1.md

Nemărginită a fost bucuria copiilor la vederea unor volume de carte atât de atractive. Acestea au fost oferite de Ion Coșer, consulul General al Republicii Moldova la Iași, și Oleg Chicu, reprezentantul Campaniei „100 de mii de cărți pentru Basarabia”. Ambii au revenit la baștină cu volume de literatură oferită de oamenii cu suflet mare din România, transmite moldova1.md.

„Podul de cărți România-Republica Moldova, podul de carte TVR Iași care are un motto sugestiv „Donează o carte, schimbă un destin” de fapt asta, ne propunem să schimbăm destine, să avem copii citiți, instruiți pentru că ei sunt viitorul țării. Mă bucur că astăzi de 1 iunie sunt în localitatea mea de baștină, aici unde am învățat”, a menționat consulul general al R. Moldova la Iași, Ion Coșer.

„Am venit cu o donație de carte în cadrul Campaniei 100 de mii de cărți pentru Basarabia, MUSCA Încercăm să aducem cât mai multe cărți din România pentru copii din Basarabia. Or cartea este cunoaștere și tot ce poate fi mai bun”, spune Oleg Chicu, reprezentantul Campaniei „100 de mii de cărți pentru Basarabia”.

„Este binevenită acestă donație de carte, biblioteca școlii se va îmbogăți cu noi cărți.” „O donație foarte frumoasă, cărțile pentru noi sunt înțelepciune, din ele ne inspirăm, învățăm”, spun elevii.

„Este un cadou, în primul rând pentru copii, nu avem cuvinte să exprimăm bucuria care este în sufletul nostru”, a remarcat directorul gimnaziului Pârjolteni, Andrei Vulpe.

De rând cu elevii, cu mult interes au răsfoit cărțile și adulții.

„Cărțile acestea mă duc în lumea fantasticului, îmi pare că sunt la o sărbătoare a sufletului”, susține pensionara Zinaida Balan.

„O să am și eu ce citi, că sunt împătimită de citit și văd că sunt cărți pentru copii și pentru maturi”, a spus Vera Ciobanu.

În raionul Călărași este al 3 eveniment în cadrul proiectului Podul de cărți.

„Poduri de cărți care fac o conexiune logică, frumoasă, culturală, astfel ca să se deschidă accesul spre cunoaștere națională și europeană. Bineînțeles, că bibliotecile școlare se vor îmbogăți, clar că vor ajunge la elevi, vor fi citite”, a declarat vicepreședinta raionului Călărași, Margareta Florea.

Tot astăzi, mai multe seturi de carte au ajuns și la elevii din gimnaziul Horodiște, raionul Călărași. Și aici, elevii și-au exprimat recunoștința printr-un program artistic de zile mari.

Grație proiectului „Donează o carte, schimbă destine”, în acest an au fost completate bibliotecile școlare din mai multe localități din Călărași dar și dintr-un sat din Șoldănești.

O femeie de 36 de ani, reținută după ce i-a furat banii unui bărbat în timp ce era la terasa unui local din centrul Capitalei

O femeie de 36 de ani, din raionul Sîngerei, a fost reținută fiind suspectată de pungășie. Suspecta ar fi sustras de la un bărbat de 32 de ani, care se afla la terasa unui local din centrul capitalei, portmoneul cu acte personale, carduri și bani în sumă de 2000 de lei.

În urma acțiunilor de investigație și urmărire penală efectuate de ofițerii Inspectoratului de Poliție Centru, de comun cu grupa specializată din cadrul Direcției de Poliție, suspecta a fost identificată și reținută.

Bunurile au fost recuperate și returnate victimei.

Femeia a fost reținută pentru 72 de ore, iar conform legislației penale în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă amendă în mărime de până la 67 500 lei sau închisoare de până la 4 ani.

Cum poți solicita schimbarea numelui sau a prenumelui

Numele de familie şi prenumele sunt atributele de bază prin care se identifică persoana şi care se înscriu în mod obligatoriu în actele de stare civilă şi în alte acte oficiale ale persoanei, scrie bizlaw.md.

Numele de familie se dobândeşte prin rudenie şi este comun membrilor aceleiaşi familii. Copilul din căsătorie va lua numele din căsătorie al părinţilor săi, ales de aceştia cu ocazia depunerii declaraţiei de căsătorie.

Numele de familie și prenumele poate fi modificat prin schimbarea acestuia pe cale administrativă, prin adoptarea unei decizii de către organul de stare civilă, sau ca efect al schimbării stării civile a persoanei (prin căsătorie sau prin  divorţ). Sunt necesare motive temeinice care să îndreptățească solicitantului să ceară schimbarea numelui sau a prenumelui.

Potrivit Agenției Servicii Publice, sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

  • când numele este format din expresii indecente, ridicole;
  • când numele este pronunțat dificil;
  • când solicitantul dorește să aibă un nume şi/sau prenume corespunzător naționalității pe care o are;
  • când solicitantul dorește să poarte un nume de familie simplu în locul celui dublu;
  • când solicitantul dorește să poarte numele soţului sau să alăture la numele său numele soţului (și nu a făcut asta în momentul înregistrării căsătoriei);
  • când solicitantul dorește să revină la numele pe care l-a avut până la căsătorie (și nu a făcut asta în momentul pronunțării/înregistrării divorțului);
  • când solicitantul dorește să poarte numele de familie al tatălui (mamei) vitreg sau altei persoane care a participat la educaţia solicitantului;
  • când părinții au divorțat, iar copilul dorește să poarte numele mamei pe care aceasta l-a avut până la căsătorie (în situațiile copiilor cu capacitatea deplină de exercițiu – după împlinirea vârstei de 18 ani).

Nu sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

  • când solicitantul alege un nume sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;
  • când solicitantul este urmărit penal sau are antecedente penale şi nu este reabilitat;
  • când în rezultatul schimbării numelui de familie prin conexare acesta va deveni compus din trei nume de familie;
  • când solicitantul este căsătorit şi numele de familie, schimbarea  căruia se solicită, îl poartă după căsătorie şi soţul, care refuză să depună concomitent cerere de schimbare a numelui;
  • când se solicită transliterarea numelui sau prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Cererea de schimbare a numelui şi/sau prenumelui se depune la organul de stare civilă de la domiciliul solicitantului.

Schimbarea numelui de familie şi/sau prenumelui copiilor cu vârsta între 16-18 ani se soluționează la cererea copilului, cu acordul scris al părinților acestora.

Termenele de examinare a cererii de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui, precum şi taxele pentru prestarea serviciului respectiv sunt stabilite în Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 966/2020 cu privire la serviciile prestate de către Agenţia Servicii Publice.

Conform datelor statistice, în perioada anilor 2020 şi până în prezent, au fost înregistrate în total 11.947 acte de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui: 2020 – 1.994 acte, 2021 – 2.705 acte, 2022 – 2.726 acte, 2023 – 3.032 acte, semestrul I 2024 – 1.490 acte.

Pentru prima dată în ultimii patru ani, exportul Republicii Moldova de făină de grâu a depăşit importul

În primele șase luni ale acestui an exporturile de făină de grâu din Republica Moldova au constituit 14.341 de tone, în creștere cu circa 13% față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape opt peste nivelul de acum doi ani, arată date vamale publicate de expertul Iurie Rija. Datele pentru primele șase luni confirmă tendința din ultimii doi ani de creștere a exporturilor de făină de grâu, scrie mold-street.com.

De exemplu, dacă în 2020, s-a importat cu 29.000 de tone mai multă făină decât s-a exportat, apoi în 2023 importurile au depăşit exporturile cu doar aproximativ 3.500 de tone, iar deja în prima jumătate a anului 2024, Moldova a exportat cu 654 de tone mai mult decât a importat.

Acest lucru sugerează că producătorii de făină își îmbunătățesc calitatea producţiei pentru export și consumul intern.

De notat că preţul mediu de import a făinii de grâu a fost în prima jumătate a anului de 6,08 lei pentru un kilogram, apoi cel de export cu peste 22% mai ieftin – 4,72 lei pentru un kilogram.

Alegerile legislative din India s-au încheiat după 44 de zile de vot
Articolul anterior
Dorin Recean a fost recenzat: Mi-am făcut datoria de cetățean
Articolul următor