Ministrul Apărării: Rusia nu recunoaște că a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova

Federația Rusă nu recunoaște că rachetele sale au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. Din contra, cere Chișinăului confirmarea că această survolare a avut loc. O spune ministrul apărării, Anatolie Nosatîi. Potrivit oficialului, în prezent, se lucrează la modificarea legislației naționale, astfel încât să fie permise achizițiile multianuale în domeniul apărării. Ulterior, cu sprijinul partenerilor externi, Republica Moldova și-ar putea cumpăra un sistem de apărare antiaeriană, notează IPN.

La 10 octombrie trei rachete rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. Rachetele au traversat teritoriul național în regiunea de Est a țării și au fost lansate din direcția Mării Negre. Deși încălcarea spațiului aerian a fost confirmată de Ucraina și România, ministrul apărării Republicii Moldova spune că Rusia nu recunoaște că a comis o ilegalitate.

„Nu am primit nicio explicație oficială. Din discuțiile colegilor de la Ministerul Afacerilor Externe, din discuțiile pe care le-am avut și eu cu atașatul militar, partea rusă ia o poziție de apărare a acțiunilor sale și solicită detalii din partea noastră. În loc să recunoască faptul că au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, ei solicită o confirmare că a fost survolat spațiul nostru. În condiții normale, în caz de încălcare a spațiului aerian, forțele de apărare antiaeriană trec într-o stare de luptă și se întreprind măsuri de interceptare a țintelor zburătoare cum ar fi rachete sau avioane care încalcă spațiul național al unui stat. Noi avem mijloace de monitorizare, radare, de asta am fost în stare să depistăm aceste ținte și să le confirmăm. Ce ține de mijloacele de interceptare, la acest capitol stăm mai rău, nu avem capacitate pentru a reacționa. Pentru a intercepta o țintă aeriană, avion sau rachetă este nevoie de o altă rachetă sau de un avion de vânătoare care ar doborî această țintă”, a spus Anatolie Nosatîi în cadrul unui interviu la Radio Moldova.

Ministrul Apărării spune că în proiectul bugetului de stat pentru anul 2023 a fost majorat bugetul destinat apărării naționale, dar chiar și cu această majorare, Republica Moldova nu-și permite un sistem de apărare antiaeriană.

„Este un sistem foarte complicat și costisitor. Chiar și cu majorarea care se prevede pentru domeniul apărării, e vorba de o achiziție de lungă durată. În acest sens lucrăm la armonizarea legislației privind achizițiile multianuale. Anterior, toate achizițiile care se făceau, se făceau pe un termen scurt și într-un volum foarte mic. Anterior nu s-a vorbit de rachete sau avioane. În acest sens fără asistență din partea partenerilor străini va fi greu de obținut acest gen de armă și această capabilitate”, a mai spus ministrul Apărării.

La începutul lunii ministra apărării din Germania, Christine Lambrecht, a anunțat că țara sa va oferi Republicii Moldova drone militare și alte echipamente necesare Armatei Naționale.

„Dronele menționate, din câte am înțeles de la specialiștii din Germania vor sosi în primele luni ale anului 2023. Echipamentul va fi asigurat și cu cursuri de instruire pentru militarii care le vor manevra”, a precizat Anatolie Nosatîi.

Vadim Krasnoselski: „în unele sectoare situația este pur și simplu catastrofală”

Peste 4 mii de angajați ai marilor întreprinderi industriale au rămas fără loc de muncă, în ianuarie „exportul” regiunii a scăzut cu 60%, iar volumul producției la începutul anului 2025 s-a redus aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, transmite IPN.

Liderul autoproclamatei republici, Vadim Krasnoselski, a declarat că în unele sectoare „situația este pur și simplu catastrofală”: construcția de mașini și prelucrarea metalelor – minus 65%, industria ușoară – scădere de 73,5%, metalurgia feroasă – reducerea indicatorilor cu 87%, industria chimică – cu 91%.

Exportul regiunii (fără a lua în calcul resursele energetice) în ianuarie 2025 este cu 37,6% mai mic decât în 2024.

Importurile au scăzut cu 24%, iar reducerea exporturilor se observă practic în toate direcțiile: producere chimică (91,3%), producție de textile (83%), metale (82,5%), îmbrăcăminte (48,8%), produse alimentare (40,1%), încălțăminte (34,15%).

Pierderile bugetului autoproclamatei republici din plățile vamale au fost cu 9 milioane de ruble mai mari decât volumul prognozat.

În februarie, în urma activității din ianuarie, veniturile la bugetul regiunii vor scădea aproximativ cu 40%.

„Iată așa o matematică post-criză avem”, a concluzionat Krasnoselski.

Reacția Marinei Tauber, după ce s-a spus că ar fi fugit din Moldova

Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta subliniază că plecările sale din țară sunt legale și susține că răspunde punctual la toate citațiile procurorilor. De asemenea, Tauber insistă că este nevinovată și că „în curând, din dosarele fabricate nu va mai rămâne nicio urmă”.

„Voi face claritate: eu sunt bine. Nu am fugit nicăieri. Este deja de-a dreptul ridicol: de fiecare dată când plec undeva, strigă: „a fugit!”, iar când mă întorc, tac mâlc. La fel ca și în alte cazuri, mă voi întoarce acasă și, ca de obicei, propagandiștii vor tăcea. Am dreptul constituțional la viața privată, la îngrijirea sănătății mele, la deplasări în scop de serviciu sau personale în afara țării. Și nu am restricții de circulație. La toate citațiile procurorilor și altor organe am fost punctuală și corectă, la toate ședințele de judecată la care eram obligată să fiu, am fost prezentă și voi fi prezentă”, a declarat Marina Tauber.„Mai mult, insist în continuare asupra nevinovăției mele, nevinovăției lui Ilan Mironovici Șor și a colegilor mei”, a adăugat deputata.

Proteste violente în Bulgaria. Susținătorii unui partid ultranaționalist au dat foc Reprezentanței UE din Sofia

Mii de susținători ai partidului ultranaționalist Renașterea (Vazrajdane) din Bulgaria au protestat față de intenția guvernului de a trece la moneda euro de la începutul anului viitor. Manifestația a devenit violentă, mai mulți oameni luând cu asalt sediul reprezentanței UE din Sofia, unde au incendiat intrarea, relatează Reuters.

Susținătorii partidului eurosceptic și rusofil au aruncat cu vopsea roșie, petarde și cocktailuri Molotov în clădirea misiunii UE la Sofia, dând foc ușii de la intrare înainte ca poliția să-i îndepărteze.

În jur de zece polițiști au fost răniți ușor, iar șase persoane au fost reținute, a anunțat poliția bulgară.

Guvernul a condamnat atacul asupra clădirii și a transmis că astfel de acțiuni „sunt inacceptabile și contravin principiilor statului de drept”.

Protestul a început în față băncii centrale bulgare, unde manifestanții au incendiat efigiile președintei Băncii Centrale Europene Christine Lagarde și ale altor oficiali. Unii purtau steaguri ale Bulgariei, Uniunii Sovietice și fostei RDG, în timp ce alții aveau pancarte pe care scria „Nu vrem euro”.

„Nu vrem ca independența financiară a Bulgariei să fie distrusă, vrem să păstrăm leva bulgărească. Suntem aici să apărăm libertatea noastră”, a declarat presei Kostadin Kostadinov, președintele partidului Vazrajdane.

Bulgaria, plan pentru aderarea la euro Noul guvern al Bulgariei, care a fost instalat luna trecută și este al șaptelea din ultimii patru ani, a reafirmat angajamentul țării de a intra în zona euro în 2026.

Premierul Rosen Jeliazkov a stabilit pentru 2025 un nivel al deficitului de 3%, deschizând astfel calea introducerii euro de la 1 ianuarie 2026. Totuși, Bulgaria trebuie să atingă această țintă înainte ca accederea sa în zona euro să fie luată în considerare, subliniază Reuters.

Bulgarii sunt împărțiți în ce privește introducerea euro, mulți fiind îngrijorați că ar putea provoca creșteri de prețuri, așa cum s-a întâmplat în Croația în 2023.

Partidul bulgar Renaștere, care a acuzat banca centrală și agenția națională de statistică că „au fabricat date” care să permită introducerea euro, a cerut o dezbatere publică largă asupra efectelor economice ale adoptării monedei europene.

Economiștii spun că Bulgaria, cea mai săracă țară a UE în care cursul levei a fost multă vreme legat de cel al euro, va atrage mai multe investiții străine, dacă adoptă moneda unică.

Dr. Natalia Cauș, medic Ginecolog-obstetrician, despre întrebările des întâlnite despre sarcină
Articolul anterior
Dr. Diana Prepreliță – Care sunt primele semne când trebuie să te adresezi la un medic mamolog?
Articolul următor
Close menu