Mitropolia Basarabiei a Patriarhiei Române respinge acuzațiile nefondate ale sinodului Mitropoliei Chișinăului (Patriarhia Moscovei), aflată în faliment instituțional, privind o așa-zisă „ingerință canonică a unui grup de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române în spațiul canonic al Eparhiei de Bălți și Fălești, la data de 31 august 2023” (procesul-verbal nr. 014 din 25 octombrie 2023), scrie tvrmoldova.md.
Precizăm că aceste acuzații nefondate sunt formulate în disperare de cauză, în condițiile în care Mitropolia Basarabiei a demonstrat că este o forță care nu mai poate fi oprită, înregistrând un număr tot mai mare de cereri de aderare din partea clericilor și comunităților care evadează din prizonieratul canonic al Patriarhiei Moscovei. Astfel, a devenit tot mai evidentă creșterea neîncrederii atât din partea preoțimii, cât și din partea poporului față de poziția autointitulatei „Biserici Ortodoxe din Moldova”, care se presupune a fi direct legată de interesele rusești, se arată într-un comunicat al Mitropoliei Basarabiei.
De asemenea, urmărind atent evoluțiile demografice și sociale din Republica Moldova, precizăm că în prezent circa 50% dintre locuitori și-au redobândit cetățenia română, iar printre clerul ortodox, indiferent că aparține Mitropoliei Basarabiei sau structurii de ocupație bisericească rusă, numărul deținătorilor cetățeniei române a trecut de 80%. Structura de ocupație canonică rusă din Republica Moldova nu are absolut nici o cale de a opri aceste procese firești. Cu atât mai mult cu cât, așa cum consideră chiar mitropolitul Vladimir Cantarean, „soarta Republicii Moldova este deja hotărâtă de marile puteri – într-un timp relativ scurt ea se va reuni inevitabil cu România și desigur tot ceea ce susține Biserica Ortodoxă din Moldova va deveni parte a Bisericii Ortodoxe Române”.
Subliniem că Biserica Ortodoxă Română este o Biserică națională autocefală cu rang de Patriarhie. Ea are o prezență canonică multiseculară în regiunea Basarabiei, adică a părții de răsărit a vechiului Principat românesc al Moldovei. Patriarhia Română este succesoarea ascendentă directă a Mitropoliei Moldovei, înființate în 1401 pentru spațiul românesc dintre Carpați și Nistru și de dincolo de Nistru. Structura de ocupație bisericească rusă, pe care o reprezintă mitropolitul Vladimir și sinodul său, nu are nicio legătură canonică de succesiune cu vechea Mitropolie a Moldovei care a avut inițial sediul la Suceava, iar ulterior la Iași, unde este până în prezent.
Drept urmare, orice afirmație cum că Biserica Ortodoxă Română ar încălca pretinsul teritoriu canonic pe care Mitropolia de obediență rusească de la Chișinău l-ar avea asupra „Întregii Moldove” este absurdă, neîntemeiată și infirmată de istorie. Biserica Ortodoxă Română este singura Biserică îndreptățită de a-și păstori credincioșii din teritoriul actual al Republicii Moldova, păstrând mereu un comportament pașnic, în duhul unității și respectului frățesc între Bisericile Ortodoxe, fără a avea intenții imperialiste.
Subliniem de asemenea faptul că prezența ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române în Basarabia nu doar că este legitimă, dar este și extrem de necesară. Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române nu au nevoie de aprobarea unei structuri ecleziastice străine pentru a-și vizita concetățenii de aceeași credință și jurisdicție canonică din spațiul spiritual comun al Republicii Moldova și României. Este suficientă invitația și binecuvântarea Mitropolitului Basarabiei, ÎPS Părinte Petru și a celor doi episcopi eparhioți, PS Părinte Antonie de Bălți și PS Părinte Veniamin al Basarabiei de Sud.
De-a lungul istoriei, creștinii din Basarabia au fost mereu legați de Biserica Neamului, iar mulți ierarhi români s-au jertfit pentru a păstra vie această legătură, în ciuda presiunilor și încercărilor de rusificare și asimilare a poporului din teritoriu. Biserica Ortodoxă Română a fost și rămâne un loc de adăpost și de unitate pentru acești credincioși, oferindu-le sprijinul și povățuirea duhovnicească în păstrarea identității lor.
Totodată, înțelegem frustrarea pizmuitoare constantă exprimată de episcopul de obediență rusă de la Bălți prin toate metodele, mediile și contextele românofobe posibile. Considerăm însă că această frustrare nu ar trebui direcționată împotriva ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, care slujesc cu evlavie și dragoste credincioșii români din Basarabia, ci ar trebui să fie canalizată spre abordarea problemelor reale cu care se confruntă clericii și comunitățile locale ținute cu forța și sub amenințarea cu sancționarea, în jurisdicția abuzivă a Patriarhiei Moscovei.
Mitropolia Basarabiei consideră că episcopul Marchel Mihăiescu ar proceda corect, în spiritul dreptății istorice, dacă ar elibera reședința episcopilor români din Bălți, construită în timpul României Mari de vrednicul de pomenire Visarion Puiu, primul episcop român al Hotinului cu reședința în Bălți, precum și Catedrala ortodoxă română „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți, construită cu cheltuiala Mitropoliei Basarabiei și a Statului Român, inaugurată în 1935 în prezența Regelui României și a unui înalt sobor de ierarhi români și greci.
În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română a depus eforturi considerabile pentru revitalizarea comunităților ortodoxe din Basarabia, care au revenit, în libertate, la jurisdicția tradițională a Bisericii Mame. Construcția noii catedrale din Bălți și activitatea susținută a Preasfințitului Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, sunt exemple notabile în acest sens. Aceste acțiuni au fost realizate în scopul revitalizării și dezvoltării comunităților din nordul Basarabiei, oferind credincioșilor lăcașuri de închinare adecvate, încurajând viața duhovnicească bazată pe principiile evanghelice. Aceste acțiuni merită să fie lăudate și încurajate, în loc să fie percepute și promovate ca amenințări, în spațiul public.
În acest context, afirmațiile și îndemnurile sinodului de obediență rusă cuprinse în procesul-verbal nr. 014 din 25 octombrie 2023 instigă la ură și dezbinare și dezinformează opinia publică. Aceste afirmații vădit românofobe denotă lipsă de clarviziune, opacitate la adevăr și inadecvare la realitățile vii în schimbare, precum și incapacitate de dialog constructiv orientat spre identificarea de soluții canonice practice pentru depășirea situației de ocupație bisericească rusă.
Biserica Ortodoxă Română, prin Mitropolia Basarabiei, a fost și este mereu deschisă, iubitoare și primitoare față de toți, indiferent de apartenența lor canonică anterioară. Prin cele 3 episcopii istorice românești, Mitropolia Basarabiei zidește în loc să dărâme, îmbrățișează în loc să lovească, catehizează în loc să insulte, sfințește în loc să profaneze.
Este un lucru bine cunoscut că Biserica Ortodoxă Română, mama spirituală a poporului român, a sprijinit clericii și comunitățile ortodoxe din Republica Moldova din punct de vedere material, financiar și social. A fost mereu îngăduitoare, iertătoare, iubitoare și primitoare față de toți clericii din Basarabia, de dragul comunităților locale față de care are datoria istorică de a le ajuta să revină „acasă”, la sânul ei ocrotitor.
