Mitropolia Basarabiei: „Acuzațiile Mitropoliei Chișinăului, aflată în faliment instituțional, sunt nefondate și formulate în disperare de cauză”

Mitropolia Basarabiei a Patriarhiei Române respinge acuzațiile nefondate ale sinodului Mitropoliei Chișinăului (Patriarhia Moscovei), aflată în faliment instituțional, privind o așa-zisă „ingerință canonică a unui grup de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române în spațiul canonic al Eparhiei de Bălți și Fălești, la data de 31 august 2023” (procesul-verbal nr. 014 din 25 octombrie 2023), scrie tvrmoldova.md.

Precizăm că aceste acuzații nefondate sunt formulate în disperare de cauză, în condițiile în care Mitropolia Basarabiei a demonstrat că este o forță care nu mai poate fi oprită, înregistrând un număr tot mai mare de cereri de aderare din partea clericilor și comunităților care evadează din prizonieratul canonic al Patriarhiei Moscovei. Astfel, a devenit tot mai evidentă creșterea neîncrederii atât din partea preoțimii, cât și din partea poporului față de poziția autointitulatei „Biserici Ortodoxe din Moldova”, care se presupune a fi direct legată de interesele rusești, se arată într-un comunicat al Mitropoliei Basarabiei.

De asemenea, urmărind atent evoluțiile demografice și sociale din Republica Moldova, precizăm că în prezent circa 50% dintre locuitori și-au redobândit cetățenia română, iar printre clerul ortodox, indiferent că aparține Mitropoliei Basarabiei sau structurii de ocupație bisericească rusă, numărul deținătorilor cetățeniei române a trecut de 80%. Structura de ocupație canonică rusă din Republica Moldova nu are absolut nici o cale de a opri aceste procese firești. Cu atât mai mult cu cât, așa cum consideră chiar mitropolitul Vladimir Cantarean, „soarta Republicii Moldova este deja hotărâtă de marile puteri – într-un timp relativ scurt ea se va reuni inevitabil cu România și desigur tot ceea ce susține Biserica Ortodoxă din Moldova va deveni parte a Bisericii Ortodoxe Române”.

Subliniem că Biserica Ortodoxă Română este o Biserică națională autocefală cu rang de Patriarhie. Ea are o prezență canonică multiseculară în regiunea Basarabiei, adică a părții de răsărit a vechiului Principat românesc al Moldovei. Patriarhia Română este succesoarea ascendentă directă a Mitropoliei Moldovei, înființate în 1401 pentru spațiul românesc dintre Carpați și Nistru și de dincolo de Nistru. Structura de ocupație bisericească rusă, pe care o reprezintă mitropolitul Vladimir și sinodul său, nu are nicio legătură canonică de succesiune cu vechea Mitropolie a Moldovei care a avut inițial sediul la Suceava, iar ulterior la Iași, unde este până în prezent.

Drept urmare, orice afirmație cum că Biserica Ortodoxă Română ar încălca pretinsul teritoriu canonic pe care Mitropolia de obediență rusească de la Chișinău l-ar avea asupra „Întregii Moldove” este absurdă, neîntemeiată și infirmată de istorie. Biserica Ortodoxă Română este singura Biserică îndreptățită de a-și păstori credincioșii din teritoriul actual al Republicii Moldova, păstrând mereu un comportament pașnic, în duhul unității și respectului frățesc între Bisericile Ortodoxe, fără a avea intenții imperialiste.

Subliniem de asemenea faptul că prezența ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române în Basarabia nu doar că este legitimă, dar este și extrem de necesară. Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române nu au nevoie de aprobarea unei structuri ecleziastice străine pentru a-și vizita concetățenii de aceeași credință și jurisdicție canonică din spațiul spiritual comun al Republicii Moldova și României. Este suficientă invitația și binecuvântarea Mitropolitului Basarabiei, ÎPS Părinte Petru și a celor doi episcopi eparhioți, PS Părinte Antonie de Bălți și PS Părinte Veniamin al Basarabiei de Sud.

De-a lungul istoriei, creștinii din Basarabia au fost mereu legați de Biserica Neamului, iar mulți ierarhi români s-au jertfit pentru a păstra vie această legătură, în ciuda presiunilor și încercărilor de rusificare și asimilare a poporului din teritoriu. Biserica Ortodoxă Română a fost și rămâne un loc de adăpost și de unitate pentru acești credincioși, oferindu-le sprijinul și povățuirea duhovnicească în păstrarea identității lor.

Totodată, înțelegem frustrarea pizmuitoare constantă exprimată de episcopul de obediență rusă de la Bălți prin toate metodele, mediile și contextele românofobe posibile. Considerăm însă că această frustrare nu ar trebui direcționată împotriva ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, care slujesc cu evlavie și dragoste credincioșii români din Basarabia, ci ar trebui să fie canalizată spre abordarea problemelor reale cu care se confruntă clericii și comunitățile locale ținute cu forța și sub amenințarea cu sancționarea, în jurisdicția abuzivă a Patriarhiei Moscovei.

Mitropolia Basarabiei consideră că episcopul Marchel Mihăiescu ar proceda corect, în spiritul dreptății istorice, dacă ar elibera reședința episcopilor români din Bălți, construită în timpul României Mari de vrednicul de pomenire Visarion Puiu, primul episcop român al Hotinului cu reședința în Bălți, precum și Catedrala ortodoxă română „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți, construită cu cheltuiala Mitropoliei Basarabiei și a Statului Român, inaugurată în 1935 în prezența Regelui României și a unui înalt sobor de ierarhi români și greci.

În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română a depus eforturi considerabile pentru revitalizarea comunităților ortodoxe din Basarabia, care au revenit, în libertate, la jurisdicția tradițională a Bisericii Mame. Construcția noii catedrale din Bălți și activitatea susținută a Preasfințitului Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, sunt exemple notabile în acest sens. Aceste acțiuni au fost realizate în scopul revitalizării și dezvoltării comunităților din nordul Basarabiei, oferind credincioșilor lăcașuri de închinare adecvate, încurajând viața duhovnicească bazată pe principiile evanghelice. Aceste acțiuni merită să fie lăudate și încurajate, în loc să fie percepute și promovate ca amenințări, în spațiul public.

În acest context, afirmațiile și îndemnurile sinodului de obediență rusă cuprinse în procesul-verbal nr. 014 din 25 octombrie 2023 instigă la ură și dezbinare și dezinformează opinia publică. Aceste afirmații vădit românofobe denotă lipsă de clarviziune, opacitate la adevăr și inadecvare la realitățile vii în schimbare, precum și incapacitate de dialog constructiv orientat spre identificarea de soluții canonice practice pentru depășirea situației de ocupație bisericească rusă.

Biserica Ortodoxă Română, prin Mitropolia Basarabiei, a fost și este mereu deschisă, iubitoare și primitoare față de toți, indiferent de apartenența lor canonică anterioară. Prin cele 3 episcopii istorice românești, Mitropolia Basarabiei zidește în loc să dărâme, îmbrățișează în loc să lovească, catehizează în loc să insulte, sfințește în loc să profaneze.

Este un lucru bine cunoscut că Biserica Ortodoxă Română, mama spirituală a poporului român, a sprijinit clericii și comunitățile ortodoxe din Republica Moldova din punct de vedere material, financiar și social. A fost mereu îngăduitoare, iertătoare, iubitoare și primitoare față de toți clericii din Basarabia, de dragul comunităților locale față de care are datoria istorică de a le ajuta să revină „acasă”, la sânul ei ocrotitor.

Ce dau de pomană moldovenii și câți bani au cheltuit în acest an pentru Paștele Blajinilor

De Paștele Blajinilor, moldovenii își pomenesc rudele răposate. Tradiționalele pomeni, care includ căni, farfurii şi prosoape, sunt completate cu dulciuri și colaci.

„Dulciuri punem, vesela ceva, nu tare bogate, modest. Știți, eu vreau să vă spun, mi-a venit fiul din Rusia și el împreună cu fiica, ei au cumpărat pentru că eu nu merg. Două mii undeva s-au dus”, spun oamenii, transmite tvn.md. 

Pentru pomenile pe care le dau de sufletul răposaților, moldovenii au cheltuit în jur de 3.000 de lei.

„Colac, dulciuri, veselă trebuie să fie obligatoriu și apă. Asta este după regula bisericească. Așa ne-au învățat părinții și așa noi facem, asta dăm de pomană, dar nu cine știe ce. Dacă sunt foarte multe pomeni, la mulți răposați, se ridică cheltuielile la 2.000 de lei”. 

„Eu mă stărui să cumpăr, de obicei, ceva cu ce se folosește omul. Eu întreb ce îi trebuie cui vreau să dau de pomană, să nu fie bani aruncați în vânt. Cu o mie nici nu te duci la piață. Aici trebuie minim 3.000-4.000, așa”.

„Ceva pentru bucătărie, un ștergar, veselă, albituri, cam așa”. 

Mai mult decât pomana, este importantă rugăciunea pentru cei adormiți.

„Venim în această zi însemnată pentru fiecare dintre noi, de la mic până la mare să le aducem un omagiu și să le facem slujba de pomenire, fie la biserică, fie în cimitire”, spune protoereul Simion, Parohul Bisericii „Sf. Simeon Stîlpnicul”, Briceni. 

Nemo, prima persoană non-binară care câștigă Eurovision. Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare

Eurovision 2024 a fost câștigat de Elveția și de melodia The Code, interpretată de Nemo, în vârstă de 24 de ani, care folosește pronumele ei. Nemo este prima persoană non-binară care câștigă concursul Eurovision. Ediția din acest an, la care România nu a participat, a stat sub semnul protestelor din oraşul gazdă Malmo, faţă de participarea Israelului, din cauza războiului din Gaza.

Elveția a câștigat Eurovision 2024, care s-a desfășurat sâmbătă, 11 mai, la Malmo Arena, din Suedia, ediție la care România nu a participat, din cauza constrângerilor financiare. Marele premiu al ediției cu numărul 68 a fost adjudecat de Nemo, care a obținut 591 de puncte, cu melodia „The Code”. Pe locul al doilea s-a clasat Croația, cu 547 de puncte, iar pe locul trei, Ucraina cu 453.

„Vreau să vă mulțumesc foarte mult, sper că acest concurs își va putea respecta promisiunea și va continua să susțină pacea și demnitatea pentru fiecare persoană din această lume”, a spus Nemo, după ce a primit trofeul Eurovision, care a fost înmânat de Loreen, câștigătoarea Eurovision 2023.

Clasamentul final Eurovision 2024

Câșigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar a primit altul în schimb

Câștigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar acesta a fost cel mai mic incident dintre toate cele care au avut loc la ediția cu numărul 68.

Nemo a primit trofeul oficial din sticlă al concursului, care are forma unui microfon clasic, cu detalii pictate. Artistul a spart premiul fragil la scurt timp după ce i-a fost înmânat, dar a primit unul nou pentru a-l înlocui, notează News.ro.

„Nu am spart doar codul, am spart şi trofeul”, a spus Nemo, râzând, la conferinţa de presă de după victorie, referindu-se la versurile melodiei cu care a câştigat competiţia.

Nemo, supărat la conferința de presă

După ce și-a spart trofeul, acesta i-a criticat pe organizatori, spunând că și concursul are nevoie de „câteva reparații”. El a acuzat Eurovision de dublu standard, după ce nu s-ar fi permis intrarea în arena din Malmo cu steagul comunității non-binare.

Nemo este una dintre cele două persoane non-binare care au participat la ediția din acest an a Eurovision, pe lângă Bambie Thug, care a reprezentat Irlanda.

Cu toate acestea, Nemo, câștigătorul finale Eurovision 2024, acuză organizatorii de dublu standard și subliniază că acestui concurs nu i-ar strica „câteva reparații”.

„Este de necrezut. A trebuit să strecor pe furiș (n.r. steagul), pentru că Eurovision a spus nu, dar am făcut-o oricum. Sper că și alții au făcut asta. Dar este clar un dublu standard. Am spart codul și trofeul, poate trofeul poate fi reparat, poate și Eurovision are nevoie de puține reparații”, a spus Nemo la conferința de presă.

Cine este Nemo, câștigătorul Eurovision 2024

Câștigătorul Eurovision 2024, elvețianul Nemo, este prima persoană non-binară care câștigă marele premiu al concursului muzical, scrie bbc.com.

Nemo Mettler s-a născut la Biel/Bienne în 1999, lansând primul album „Clownfisch” în 2015 și câștigând o serie de premii până la vârsta de 18 ani. Acum, la 24 de ani, Nemo a lansat patru albume de studio, dar a fost în mare parte necunoscut în afara Elveției până la concursul Eurovision din acest an.

În noiembrie 2023, Nemo a ieșit în evidență ca fiind non-binar într-un interviu acordat presei elvețiene, unde a declarat că preferă să fie numit „they”/„ei” în limba engleză și să folosească prenumele în loc de pronume în limba germană, notează stirileprotv.ro.

Nemo, câștigătorul Eurovision 2024. Foto: Profimedia

Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare la Eurovision 2024

Melodia câştigătoare a lui Nemo, „The Code”, a fost scrisă de Benjamin Alasu, Lasse Midtsian Nymann, Linda Dale şi Nemo Mettler, şi îmbină opera, rap, pop. Piesa vorbește despre călătoria către înțelegerea și acceptarea identității non-binare. Versurile se referă la drumul parcurs de Nemo, descoperind că nu se identifică nici ca bărbat, nici ca femeie.

Într-un comunicat de presă trimis de postul de televiziune elvețian SRF, și citat de TVR, Nemo a spus: „Este o onoare incredibilă să pot reprezenta Elveția la ESC. Platforma Eurovision oferă o oportunitate imensă de a construi punți între diferite culturi și generații. De aceea este foarte important pentru mine, ca persoană queer, să mă implic pentru întreaga comunitate LGBTQIA+.

“The Code” este despre călătoria pe care am început-o cu în momentul în care am realizat că nu sunt nici bărbat, nici femeie. Să mă găsesc pe mine însumi a fost un proces lung și adesea dificil pentru mine. Dar nimic nu mă face să mă simt mai bine decât libertatea pe care am câștigat-o realizând că sunt non-binar”.

40 de elevi, premiați în cadrul festivității de încheiere a Olimpiadei Republicane la Geografie

40 de elevi și eleve au fost premiați astăzi în cadrul festivității de încheiere a Olimpiadei Republicane la Geografie, desfășurată în perioada 09 – 11 mai, la Liceul Teoretic „N. Gogol” din Chișinău.

Învingătorii competiției sunt discipoli ai unor instituții de învățământ din raioanele/municipiile: Anenii Noi, Bălți, Căușeni, Chișinău, Fălești, Edineț, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Ungheni și UTA Găgăuzia.

Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a felicitat elevii pentru performanța demonstrată în cadrul competiției.

Olimpiada Republicană la Geografie a fost organizată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației şi Cercetării și se înscrie în lista celor 21 de olimpiade și concursuri republicane care au loc în perioada 16 februarie – 27 mai 2024.

✅La ediția din acest an a olimpiadei au participat 169 de elevi ai claselor IX-XII, delegați din toate raioanele și municipiile republicii. Lista premianților poate fi accesată aici.

Natalia Gordienko, supărată pe autorități: NU a primit niciun mesaj după ce a reprezentat țara la Eurovision
Articolul anterior
Liderii G7 au ajuns la un acord privind un cod de conduită pentru inteligența artificială
Articolul următor