Moldova a transmis Ucrainei ajutor umanitar de 1,2 milioane de euro

În prima jumătate a acestui an, în R. Moldova, traficul de persoane a făcut 77 de victime, dintre care 15 sunt copii. Formele pe care le ia fenomenul sunt diverse: de la exploatare sexuală la muncă și cerșetorie forțată. Datele au fost prezentate vineri, 18 octombrie, de reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în contextul Zilei europene de luptă împotriva traficului de ființe umane, scrie ziar.md

Potrivit unui comunicat de presă al MAE, traficul de persoane continuă să afecteze cele mai vulnerabile categorii sociale. În țară, în prima jumătate a acestui an, traficul de persoane a făcut 77 de victime, 15 dintre care sunt copii. Din cauza expunerii la provocările din mediul online, o categorie la fel de vulnerabilă rămân tinerii. La nivel mondial, 70 la sută din victime sunt femei, în timp ce 30 la sută sunt copii.

La 26 septembrie 2023, Guvernul de la Chișinău a aprobat noul Program pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru anii 2024-2028.

„Documentul prevede măsuri de asistență, protecție și restabilire în drepturi a victimelor, precum și de asigurare a investigării, urmăririi penale și judecării efective a cauzelor în justiție”, transmite MAE.

Astfel, de la începutul acestui an, un număr de 68 de hotărâri judiciare au fost pronunțate pe cauze legate de traficul de persoane. De asemenea, circa 1.500 de specialiști din organele de aplicare a legii și asistență socială sau juridică au beneficiat de instruiri în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane, iar autoritățile publice au organizat acțiuni de informare și sensibilizare la nivel local și național, transmite MAE.

În context, autoritățile fac apel către cetățenii R. Moldova să se implice activ în prevenirea traficului de ființe umane, să acorde ajutor în identificarea cazurilor noi și să contribuie la reabilitarea victimelor acestei detestabile crime.

Utilizarea ţigărilor electronice ia amploare în ţara noastră, mai ales în rândul minorilor, transmite Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. Concluzia reiese din datele unui studiu realizat de către Societatea de Pediatrie, conform căruia 36% din copiii cu vârstele cuprinse între 11 și 15 ani au recunoscut că utilizează țigări electronice.

În acest sens, preşedintele Societăţii de Pediatrie din ţară, Ninel Revenco, a expediat o scrisoare deschisă preşedintelui Parlamentului, Igor Grosu, căruia îi solicită ajustarea cadrului legislativ pentru controlul tutunului, transmite Unica.md cu referire la newtv.md.

În mesaj, Ninel Revenco menționează că legislația națională are nevoie de o fortificare pentru lupta cu toxicitatea, dependența tabagică și modul în care produsele de tutungerie sunt prezente și promovate publicului.

„Folosirea acestor produse de către copii și adolescenți are consecințe grave asupra sănătății prin provocarea leziunilor cardiovasculare precoce, creșterea riscului de infecții, scăderea funcțiilor pulmonare, precum și afecțiuni ale pielii și danturii”, se mai arată în scrisoare.

În luna august, Guvernul a aprobat noi măsuri privind limitarea consumului de tutun. Astfel, interdicțiile privind fumatul în spațiile publice comune au fost extinse, inclusiv în cazul țigărilor electronice, iar sancțiunea contravențională aplicată pentru comercializarea produselor din tutun minorilor a fost majorată.

Pentru a preveni accesul minorilor la produsele din tutun, au mai fost introduse şi interdicții privind publicitatea și promovarea produselor din tutun și a scenelor ce vizează consumul acestora în programe video, audio, TV și a jocurilor de calculator.

Totodată, proiectul prevedea reguli noi pentru ambalarea și etichetarea produselor din tutun încălzit, cu obligativitatea aplicării avertismentelor grafice de sănătate.

Documentul mai interzicea şi acceptarea de către medici a oricărui tip de contribuție din partea industriei tutunului și promovarea oricăror produse din tutun sau conexe în calitate de alternative pentru fumat.

Șase reprezentanți ai unui partid politic afiliat lui fugarului Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, sunt cercetați de CNA într-un dosar de corupere electorală. Aceștia sunt bănuiți că ar fi oferit mijloace bănești alegătorilor în vederea determinării acestora să voteze într-un anumit mod în cadrul scrutinului electoral din 20 octombrie.

Potrivit faptelor investigate, banii ar fi fost transmiși în cadrul adunărilor organizate cu cetățenii în schimbul exercitării de către aceștia a drepturilor electorale în favoarea unui candidat de partid, înregistrat în cursa electorală la alegerile prezidențiale, precum și contra Referendumului republican constituțional.

CNA anunță că desfășoară la moment acțiuni în vederea identificării provenienței fondurilor utilizate la comiterea infracțiunii și eventualele legături ale persoanelor implicate cu membrii grupurilor criminale organizate care acționează în interesele unor formațiuni politice. Persoanele implicate urmează a fi escortate la CNA pentru a fi audiate în calitate de bănuit.

Amintim că, recent, au fost descoperite rețele de corupere a alegătorilor, coordonate de susținătorii lui Ilan Șor. Peste 130.000 de persoane au fost implicate în scheme de influențare a alegerilor, inclusiv prin recompense financiare și promisiuni electorale, potrivit unui raport realizat de autoritățile moldovene.

Mai mult, potrivit unui raport de monitorizare realizat de Promo-LEX, au fost descoperite sume de peste 2 milioane de lei nedeclarate, folosite pentru mită electorală sub formă de „pomeni” pentru alegători.

Potrivit Articolului 47 prim, pretinderea, acceptarea sau primirea de bunuri, servicii sau avantaje pentru a influența comportamentul de vot al unei persoane este considerată contravenție gravă și se sancționează cu amenzi cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei.