Artiștii Doina și Ion Aldea Teodorovici, cei care prin talentul, măiestria și dorul de neam, au marcat evenimentele de independență și suveranitate ale Republicii Moldova, s-au stins în anul 1992,în noaptea de 29 spre 30 octombrie. Anul acesta se împlinesc 26 de ani de la trecerea în neființă a marilor interpreți.
Doina și Ion Aldea Teodorovici au fost primii care în anul 1990 au avut curajul să cânte despre limba română și Eminescu.
La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea-Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: „Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre”.În noaptea de 29/30 octombrie 1992, la orele 2.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea-Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București, România.
Înmormântarea lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central din Chișinău. O asemenea mulțime n-a mai fost adunată de la proclamarea independenței, scria presa atunci.
Doina și Ion Aldea-Teodorovici, în scurta lor viață pământească, au devenit un simbol al cântecului de libertate și a celor mai sacre aspirații ale românilor din stânga Prutului.