Moldova rămâne lider la consumul de alcool în Europa. Cât beau moldovenii

Anual, pe data de 09.09, la ora 09:09 marcăm Ziua Internațională de Conștientizare a Spectrului Tulburărilor Alcoolice Fetale (STAF) cu scopul de a spori gradul de conștientizare cu privire la pericolele consumului de alcool în timpul sarcinii și impactul devastator pe care îl poate avea asupra fătului în curs de dezvoltare. Această zi servește ca o reamintire a importanței sprijinirii persoanelor și familiilor afectate de STAF, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Genericul evenimentului din acest an “9 luni fără alcool subliniază importanța evitării consumului de alcool pe parcursul a celor 9 luni de sarcină. Nu există un nivel sigur de consum de alcool în timpul sarcinii, așa că evitarea totală este cea mai sigură metodă de a proteja viitorul copil.

Spectrului Tulburărilor Alcoolice Fetale reprezintă un ansamblu de afecțiuni și probleme de sănătate care pot apărea la copii ale căror mame au consumat alcool în timpul sarcinii. Aceste tulburări sunt rezultatul expunerii fetale la alcool și pot avea efecte grave și permanente asupra dezvoltării cognitive, comportamentale și fizice a copilului.

Pentru prima dată, pericolele STAF au fost declarate public la 9 septembrie 1999, alături de dovezile științifice care demonstrează că consumul de alcool în timpul sarcinii este asociat cu un risc substanțial pentru făt. La nivel global, afecţiunile din spectrul alcoolismului fetal afectează 1% din populaţie. Până la 70% din gravidele care consumă alcool obișnuiesc să bea mai mult de 1-2 doze de alcool pe săptămână, chiar și pe perioada primului trimestru de sarcină,  iar între 3 și 5% din acestea consumă mai mult de 4 doze de alcool la o singură ocazie.

Nu se cunoaște o cantitate sigură a consumului de alcool în timpul sarcinii. Alcoolul, fiind un teratogen, traversează bariera placentară, astfel poate provoca avort spontan, nașterea unui făt mort, dar și o serie de dizabilități fizice, comportamentale și intelectuale, cunoscute drept spectrul de tulburări alcoolice fetale, care include:

  • Sindromul alcoolului fetal (SAF);
  • Sindromul de alcool fetal parțial (pSAF);
  • Defecte congenitale legate de alcool (DCLA);
  • Tulburarea neurodezvoltării legată de alcool (TNLA);
  • Tulburarea neurocomportamentală asociată cu expunerea prenatală la alcool (TN-EPA).

La nivel global, aproximativ 10% dintre femei consumă alcool în timpul sarcinii, iar 1 din 67 de femei au născut un copil cu sindromul alcoolismului fetal (SAF).

Aproape 16% din femeile din Europa au consumat alcool în timpul sarcinii, cu variații mari între țări, care este de 1,6 ori mai mare decât media globală.

Republica Moldova, conform ultimului raport global privind alcoolul și sănătatea, 2019, se menține printre țările cu cel mai înalt consum mediu de alcool pur per persoană adultă (cu vârsta de 15 +ani) – de 12,9 litri (bărbați 20,6 litri; femei 5,9 litri), în comparație cu consumul mediu de 9,8 litri de alcool pur per persoană adultă din regiune europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Potrivit ultimului studiu al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), 63,2% de adulți de 18 – 69 ani au consumat alcool în ultimele 30 de zile înaintea studiului (73,1% bărbați și 53,2 femei), inclusiv 13,8% dintre ei (24,3% bărbați și 3,1% femei) au consumat alcool în exces (6 și mai multe băuturi la o ocazie), cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.

Prevenirea STAF este de o importanță crucială pentru a evita consecințele grave ale expunerii fetale la alcool. Tulburările Alcoolice Fetale sunt 100% prevenibile, iar cea mai bună metodă este evitarea completă a consumului de alcool în timpul sarcinii și în perioada de pre concepere.

Astfel, este important să reținem:

  • Nu există o cantitate de alcool care poate fi consumată fără riscuri în timpul sarcinii;
  • În timpul sarcinii nu există nici un tip de alcool fără riscuri asociate;
  • Nu există un interval de timp în sarcină când consumul de alcool este lipsit de riscuri.

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Salariul mediu pornește de la 6.000 de euro pe lună

Se pare că cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Iar aici, salariul mediu pleacă de la 6.118 euro pe lună, scrie fanatik.ro.

Cine e în căutarea unui loc de muncă în străinătate trebuie să știe că ofertele pot fi unele variate. Se poate ajungee la sute de euro într-o singură zi, dar și la mii de euro într-o singură lună, în funcție de domeniul de activitate.

În cea mai bogată țară din Europa, spre exemplu, se caută muncitori constant. Aici există cea mai mică rată a șomajului din Europa.

Este vorba despre Luxemburg, iar în prezent există în jur de 3.000 de anunțuri de angajare aici. Și se pare că salariile sunt mai mult decât atractive. De asemenea, cerințele nu sunt nici ele chiar atât de drastice.

Se pare că cea mai bogată țară din Europa oferă condiții de cazare, dar și oportunități pe măsură. De altfel salariul mediu pe an aici este de 73.418 euro. Iar asta înseamnă 6.118 euro pe lună.

Menționăm faptul că această sumă se oferă persoanelor calificate în unele domenii. De cealaltă parte, muncitorii necalificați pot să încaseze și ei sume generoase. Aici, salariile pornesc de la aproape 3.000 de euro pe lună.

Ce posturi sunt disponibile și în ce domeniu

Ce posturi sunt disponibile? Se caută de la mecanici până la electricieni și montatori de anvelope. Totodată, există locuri de muncă pentru instalatori, zidari, tehnicieni în construcții, dar și ingineri.

Astfel, cine are experiență în domeniu poate să își găsească foarte ușor un loc de muncă bine plătit în Luxemburg. Care sunt condițiile de angajare în cea mai bogată țară din Europa? Se cere deținerea unui certificat adecvat, în funcție de profesie.

Totodată, este bine ca viitorul angajat să aibă minim 10 ani de practică profesională dacă vrea un salariu bun. Și cei care nu au prea multe studii pot însă să se angajeze, dar pe salarii ceva mai mici.

Cât despre limbă, este bine ca angajații să cunoască germană în primul rând. Pe de altă parte, se acceptă și vorbitori de limba engleză de cele mai multe ori, în funcție de domeniul de activitate.

Misiunea APCE vine la Chișinău pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic în preajma alegerilor

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) va efectua, în perioada 16-19 septembrie curent, o vizită la Chișinău. Delegația va evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, scrie evz.ro.

Oficialii vor avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Misiunea va discuta și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, și cu membrii Comisiei Electorale Centrale.

De asemenea, delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice. Aceștia vor avea întrevederi și cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”

Acum 15 ani, soții Pavlov din satul Zăicanii Vechi, raionul Telenești, au cumpărat o vacă pentru a-și putea întreține familia. Atunci când aveau produse lactate în surplus, Elena Pavlov le vindea la piață, unde viitoarea antreprenoare a început să-și facă primii clienți. Lactatele ei au început a fi apreciate și tot mai solicitate, de aceea familia în fiecare an mai cumpăra câteva animale. Astfel, antreprenoarea a ajuns să dețină 50 de capete de bovine bune de lapte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.

Ucraineanul care a spulberat un bărbat pe bulevardul Dacia era beat criță
Articolul anterior
La Chișinău vor fi difuzate trei documentare despre drepturile omului în R. Moldova
Articolul următor