Operatorii de Transport și de Sistem (OTS), Transelectrica din România și Moldelectrica din Republica Moldova au semnat astăzi 11 august contractul care va permite alocarea de capacitate pentru schimburile comerciale de energie electrică pe linia de interconexiune între cele două țări, iar schimbul de energie între București și Chișinău urmează să înceapă din luna octombrie curent.
Colaborarea celor doi operatori urmează să fie legalizată prin intermediul unui acord comun, care se va concretiza prin alocarea de capacitate de interconexiune, va exista un flux dinamic al tranzacțiilor de energie electrică între participanții la piața de energie din România și cei din Republica Moldova.
Schimburile comerciale de energie electrică cu Republica Moldova vor începe imediat după finalizarea întregului proces care implică armonizarea detaliilor tehnice și aspectelor comerciale.
Astfel, primele tranzacții de energie electrică între România și Republica Moldova sunt estimate pentru luna octombrie a acestui an.
Realizarea cu succes a procesului de comercializare a energiei electrice pe interconexiunea între România și Republica Moldova reprezintă un angajament de susținere între cei doi OTS și contribuie la dezvoltarea și buna funcționare a pieței de energie la nivel european.
Amintim că, la 16 martie curent s-a realizat sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice din Ucraina și Republica Moldova cu sistemul electroenergetic european.
Rusia: Membrii unei cunoscute trupe, arestaţi de poliţie în plin concert pentru purtarea de ,,simboluri naziste”
Membrii unei cunoscute trupe ruseşti de heavy metal, Korrozia Metalla, au fost arestaţi de poliţie în plin concert la Nijni Novgorod şi inculpaţi cu privire la ”propaganda simbolurilor naziste”, anunţă autorităţile, relatează AFP.
”Ofiţeri de poliţie, cu susţinerea Gărzii Naţionale, au arestat trei membri ai unui grup de muzică într-un club la Nijni Novgorod”, a anunţat sâmbătă seara într-un comunicat poliţia regională.
Cei trei membri ai trupei, în vârstă de 19, 42 şi 57 de ani, sunt acuzaţi de ”propagandă sau expunere publică de accesorii sau simboluri naziste”, o infracţiune pedepsită cel mai adesea cu o amendă sau cu o scurtă perioadă de detenţie administrativă.
Poliţia anunţă că a confiscat tricouri şi cărţi ”cu simboluri interzise”.
Potrivit directoarei trupei, Maria Runova, intervievată de agenţia oficială rusă de presă Tass, simbolurile respective sunt ”foste simboluri slave”.
The musicians of "Korrozia Metalla" were charged with demonstrating extremist symbols.
As a reminder, last night in Nizhny Novgorod, OMON disrupted the band's concert, forcing the audience to lie face down on the floor and beating them, including with an electric shocker.… pic.twitter.com/aXkcKYv5CE
În imagini de la concert difuzate pe reţele de socializare, apar forţe de ordine care pătrund în sală în timpul concertului şi îi obligă pe spectatori să se culce la pământ, în unele cazuri în forţă.
Mediul cultural din Rusia este supus unei presiuni tot mai mari de către autorităţi, după mai bine de doi ani de Război în Ucraina şi o represiune în toate direcţiile împotriva vocilor disidente.
Forţele ruse încearcă să încercuiască oraşul Ceasiv Iar și să îl cucerească până pe 9 mai
După ce a capturat Avdiivka și mai multe sate din est, Moscova a pus ochii pe următoarea țintă principală, orașul Ceasiv Iar, scrie kyivindependent.com.
Depășite numeric, trupele ucrainene luptă împotriva unei grupări de peste 20.000 de ruși pentru a apăra orașul important din punct de vedere strategic.
Rusia a ajuns deja la marginea de est a Ciasiv Iar. Potrivit oficialilor ucraineni, forțele ruse urmează să-și dubleze atacurile pentru a cuceri orașul înainte de 9 mai, o sărbătoare care marchează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial.
Trupele ruse încearcă să încercuiască oraşul Ceasiv Iar din regiunea Doneţk, a declarat Nazar Voloşin, purtătorul de cuvânt al Grupului de forţe din Khortytsia.
Ceasiv Iar este situat în regiunea Doneţk, la aproximativ 10 kilometri vest de Bahmut şi la 50 de kilometri nord de Avdiivka, oraşe pe care Rusia le-a cucerit în mai 2023 şi, respectiv, februarie 2024.
Forţele ruse şi-au concentrat eforturile în apropiere de Ceasiv Iar, pe care îl consideră crucial pentru a continua să avanseze spre oraşele vecine Kostiantinivka, Kramatorsk şi Sloviansk, a declarat armata ucraineană în martie.
„Asaltul este în curs de desfăşurare. Inamicul încearcă să ducă Ceasiv Iar într-o încercuire operaţională, dar nu a avut niciun succes în ultimele şapte zile”, a declarat el.
Rusia şi-a concentrat, de asemenea, eforturile pentru a străpunge apărarea Ucrainei la vest de Bahmut pentru a avea acces la canalul Siverskyi Doneţ-Donbas, a adăugat el.
Între 20.000 şi 25.000 de soldaţi ruşi încearcă să ia cu asalt Ceasiv Iar şi aşezările din jur, a raportat anterior Voloşin.
Volodimir Zelenski a declarat la începutul lunii aprilie că Rusia încearcă să captureze oraşul până la Ziua Victoriei, pe 9 mai.
Importanța strategică a orașului
Cucerirea Ceasiv Iar ar facilita pentru Rusia lansarea unei ofensive mai ample în regiunea Donețk, o regiune ucraineană care a fost scena celor mai grele lupte ale războiului din 2014. Aproximativ jumătate din regiunea Donețk, inclusiv capitala regională, este în prezent sub controlul Moscovei.
Orașul se află în regiunea industrială Donbas, care cuprinde regiunile Donețk și Lugansk. Rădăcinile sale istorice datează din 1876, pe vremea Imperiului Rus, când un nobil rus a înființat o fabrică pentru a produce materiale refractare din argila abundentă găsită în zonă.
Cunoscută inițial ca Hruzke sau Pleșceieve, așezarea a apărut în jurul industriilor de argilă arsă și a altor materiale și a câștigat statutul de oraș în 1938, deja sub regimul sovietic.
Ceasiv Iar se află așezat pe dealuri care servesc ca structuri naturale de apărare. Orașul se mândrește cu cel mai înalt punct din zonă și este împărțit în est de canalul Siverski Doneț-Donbas, creând o barieră între microdistrictul Kanal și restul orașului.
„Zonele similare sunt rare în această direcție. Menținerea rușilor la Ceasiv Iar ajută Ucraina să limiteze pagubele în diverse alte orașe”, a declarat, pentru Kyiv Independent, Emil Kastehelmi, analist OSINT în cadrul Black Bird Group, cu sediul în Finlanda, și expert în istorie militară.
Locația avantajoasă și terenul din Ceasiv Iar explică de ce Ucraina a făcut din el unul dintre bastioanele sale în timpul invaziei inițiale a Rusiei în Donbas în 2014. Orașul a găzduit un spital militar cheie și, ulterior, a servit drept cartier general pentru Operațiunea Forțelor Comune (fostă Operațiunea Antiteroristă, așa cum a denumit inițial Ucraina campania sa militară împotriva agresiunii rusești).
Rusia trage de 10 ori mai multe obuze decât Ucraina și își folosește superioritatea aeriană pentru a nivela pozițiile ucrainene cu bombe cu planare. Dar, dincolo de penuria de provizii, problemele Ucrainei pe linia frontului includ întârzieri în construcția de fortificații și lipsa de forțe din cauza mobilizării întârziate.
Cucerirea orașului Ceasiv Iar este crucială pentru ofensiva mai amplă a Rusiei în est, anticipată în mai sau iunie, desfășurarea de trupe de elită aeropurtate rusești în zonă subliniind importanța orașului pentru obiectivele strategice ale Moscovei.
„Ei pot încerca să înceapă să concentreze o cantitate excesivă de sprijin aerian apropiat și de artilerie în zonă, să încerce să cheltuiască mai mult echipament și oameni în speranța de a obține succes și ar putea, de asemenea, să încerce manevre de flancare. Cu toate acestea, fortificațiile ucrainene, terenul și canalul limitează modul în care pot fi folosite unitățile mecanizate”, potrivit lui Kastehelmi.
Dacă Rusia cucerește Ceasiv Iar, va obține controlul focului asupra rutelor cheie de aprovizionare ucrainene din zonă. Acest lucru ar putea pune în pericol grav orașele Kostiantinivka, Drujkivka, Kramatorsk și Sloviansk, ultimele bastioane ucrainene din regiunea Donețk, a declarat un purtător de cuvânt militar ucrainean pentru Politico.
„Astfel de evoluții ar pune în discuție și obiectivele anunțate public de Ucraina de a elibera toate teritoriile ocupate”, potrivit lui Kastehelmi.
Jocurile Olimpice de la Paris 2024: Flacăra olimpică a plecat din Grecia spre Marsilia
La ora 07.50 (ora Atenei, 06.50 la Paris), portul Pireu, acoperit de nori, se trezeşte, dar terminalul C este scena unei activităţi intense. Tony Estanguet, preşedintele Paris 2024, conduce o mică delegaţie care vizitează Belem, scrie AFP.
Legendarul vas cu trei catarge se pregăteşte să primească flacăra olimpică, care, după ceremonia de predare a acesteia pe stadionul Panathenaic din Atena, vineri, şi-a petrecut noaptea la ambasada Franţei.
În aşteptarea oficialilor, cei şaisprezece cercetaşi selectaţi de Caisse d’Épargne ajută la reglarea protocolului. Două ore mai târziu, protejată de gărzi, scrutată de camere de luat vederi şi de o dronă, flacăra, în ritmul lent al lui Tony Estanguet, preşedintele Paris 2024, hotărât să se bucure de solemnitatea momentului, ajunge pe pontonul de la Belem în aplauzele publicului.
O flacără, păstrată într-un mic felinar, gata să se instaleze în salonul navei, gata să trăiască douăsprezece zile de neuitat de navigaţie. Apoi se pleacă la Marsilia, unde oraşul se pregăteşte pentru marele eveniment din 8 mai: o paradă nautică, focuri de artificii… La sosirea navei Belem, Florent Manaudou va fi primul purtător al torţei.
„Este un sentiment de bucurie, de mândrie, această flacără este franceză. Ea va face această traversare a Mediteranei. Şi este, de asemenea, un sentiment de responsabilitate, pentru că flacăra va ajunge la Marsilia pe 8 mai, iar acesta este începutul a ceva extraordinar de concret. Vrem ca francezii să fie mândri. Şi vrem să proiectăm o imagine deschisă în întreaga lume, o imagine de îndrăzneală şi de universalism, şi să transmitem un mesaj de pace şi de armonie prin intermediul Jocurilor Olimpice”, a comentat ministrul Sporturilor, Amélie Oudéa-Castéra, prezentă la eveniment.
