Moldova: Sute de mii de doze de vaccin anti-COVID-19 expirate, iar altele vor fi pierdute până la sfârșitul verii

13/06/2023

News

Peste 495.000 de doze de vaccin anti-Covid-19 au expirat și alte peste 26.000 își vor pierde termenul de valabilitate până la sfârșitul verii din cele aproape 3 milioane de doze recepționate de autorități, în timp ce doar 31,5% din populație s-a vaccinat cu schema completă, scrie moldova.europalibera.org.

Experții spun că pierderile ar fi putut fi evitate, dacă exista, încă la începutul campaniei de vaccinare, o planificare mai bună a resurselor umane și financiare.

În R. Moldova, vaccinarea Covid-19 a început la 2 martie 2021. Atunci autoritățile nu aveau planificate resurse financiare pentru procurarea vaccinului și unica șansă pentru ca moldovenii să se vaccineze erau loturile de vaccin donate de alte țări sau de platformele internaționale. Ulterior, Guvernul a cumpărat mai multe loturi, însă nu a anunțat niciodată costurile, invocând că aceste informații sunt confidențiale.

Potrivit datelor oferite Europei Libere de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), R. Moldova a recepționat de la începutul pandemiei și până acum 2.978.850 de doze de vaccin. Dintre acestea, au fost administrate 2.263.990 de doze, iar 495.155 au expirat deja. O parte au fost distruse, alta se află în depozitul ANSP, în carantină.

„ANSP este în așteptarea expunerii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la ultimele studii și rezultatele acestora, în vederea înțelegerii dacă vaccinurile rămân a fi valabile 18 luni din momentul producerii sau termenul poate fi extins”, se arată în răspunsul instituției la solicitarea Europei Libere.

ANSP are mai multe explicații de ce o bună parte din dozele primite nu au fost utilizate:

Chiar dacă termenul de valabilitate a vaccinului Pfizer a fost extins oficial de OMS, cetățenii evitau aceste loturi;
Cererea pentru vaccinul chinezesc Sinopharm a scăzut pentru că acesta nu a fost înregistrat de Agenția Europeană a Medicamentului și cetățenii care doreau să călătorească în Europa nu-l administrau;
Cu toate că vaccinul este eficient în 85% în prevenirea complicațiilor Covid-19, unii cetățeni au fost descurajați de faptul că, fiind vaccinați, au contactat boala;
Valul 4 și 5 al pandemiei s-a produs în timpul campaniei de vaccinare, când mulți lucrători medicali s-au îmbolnăvit și sistemul s-a concentrat pe diagnosticarea și tratamentul bolnavilor, iar profilaxia a trecut pe planul doi;
Fluxul de refugiați ucraineni a afectat și campania de vaccinare anti-Covid-19, o mare parte din lucrătorii medicali fiind implicați în gestionarea crizei umanitare.

Rata de vaccinare, mult sub așteptări

Experta în sănătate publică, Ala Tocarciuc, explică aceste pierderi prin faptul că vaccinarea a fost efectuată sub nivelul așteptărilor sau al pronosticurilor făcute de autorități.

„La prima etapă, nu am avut vaccin și mulți moldoveni au mers în România. La începutul campaniei de vaccinare, comunicarea pro-vaccinare era insuficientă, iar cea anti-vaccinare era destul de activă. Mulți oameni au trecut prin boală și, respectiv, nu aveau nevoie de vaccin. Un impact important l-a avut și sistemul de logistică. Au jucat un anumit rol și factorii externi, de exemplu, când nu coincideau resursele financiare ale autorităților cu stocurile disponibile în lume”, a declarat Tocarciuc pentru Europa Liberă.

Autoritățile din sănătate își propuneau ca 70% din populație să fie vaccinată anti-Covid-19 până în toamna anului 2021, însă acest obiectiv nu a fost atins nici până astăzi, când doar 31,5% din populație s-a vaccinat cu ambele doze de vaccin.

În acest moment, în stocurile ANSP sunt 69.791 de doze de vaccin, dintre care 26.694 expiră la sfârșitul verii. Vaccinarea Covid-19 a scăzut considerabil, săptămânal fiind imunizate 100-150 de persoane.

Pierderi ale vaccinului au înregistrat și alte țări europene, printre care Elveția, Bulgaria, Italia și Spania.

În luna mai 2023, OMS anunța că pandemia de Covid-19 nu mai este o urgență de sănătate publică, ci problemă de sănătate stabilă. În R. Moldova, virusul a luat viața a 12.118 oameni sau aproximativ populația a cinci sate.

Specialiștii încă studiază urmările bolii asupra sănătății oamenilor. „Pandemia a avut un impact sever asupra sistemului imunitar, sănătății mintale, sistemului cardiovascular și respirator. Asta este ceea ce vedem acum, pe termen scurt. Pe termen lung urmează să vedem ce vor arăta studiile”, susține Ala Tocarciuc.

Ea spune că R. Moldova a avut de învățat mai multe lecții din experiența pandemiei.

„Oamenii pot gestiona orice criză, chiar și pe cele neplanificate, dacă se cumulează inteligența colectivă și eforturile la toate nivelurile. Cel mai important este efortul la nivel local, pentru că este cel mai aproape de omul simplu”, precizează Ala Tocarciuc.

Pentru anii 2023-2027, vaccinarea împotriva Covid-19 este recomandată, dar nu obligatorie. Dacă virusul Sars-Cov-2 se va stabiliza în următorii ani, vaccinul anti-Covid-19 ar putea fi inclus în vaccinul anual împotriva gripei.

Ce s-a decis în cazul mega-orașului demn de SF care va costa un trilion de euro. Lucrările au început deja de câțiva ani. FOTO

Proiectul ”NEOM” pe care Arabia Saudită voia să îl termine până în 2030, nu va mai fi gata în timp util, scrie digitalsport.ro.

Mega-orașul în care se va investi circa un trilion de euro va avea o infrastructură unică în lume, denumită „Linia” – marginile sale vor fi formate dintr-un lanț de zgârie-nori, de peste 100 de kilometri lungime!

Lucrările au început deja de câțiva ani, dar recent arabii și-au dat seama că proiectul lor este, așa cum credeau mulți, prea ambițios. „Linia” este imposibil de terminat în cei aproape cinci ani rămași, din cauza situației economice a țării.

Mai exact, pentru anul 2024 se estimează un deficit la buget de peste 21 miliarde de euro, iar liderii statului au redus masiv cheltuielile pentru „NEOM” și vor păstra această măsură timp de câțiva ani, până când țara va fi din nou pe plus.

Astfel, din cei 100 de kilometri propuși, abia 2,5 vor fi finalizați până în 2030, iar din populația de 1,5 milioane pe care și-au propus-o arabii peste aproape cinci ani, noua estimare este de nici măcar 300.000 de locuitori.

Spectaculos! Așa ar trebui să arate cele 15 superstadioane din NEOM construite special pentru Cupa Mondială 2034

Tot în „NEOM” ar urma să aibă loc Cupa Mondială 2034. Arabii sunt singurii care și-au depus candidatura, iar pe 11 decembrie FIFA ar urma să confirme oficial că turneul final va avea loc în Golf.

O parte din investiția masivă o reprezintă construirea a 15 superstadioane, care vor avea design-uri nemaivăzute până acum, în spiritul orașului ultramodern.

Oficiali din România vor discuta cu reprezentanți ai platformei TikTok la Bruxelles

Comisia Europeană va organiza o reuniune cu autorităţile române şi TikTok. Aplicaţia deţinută de chinezi este supusă unei presiuni tot mai mari pentru a explica modul în care a gestionat conţinutul politic înainte de votul din România, scrie POLITICO citat de digi24.ro.

Votul din primul tur de duminică l-a propulsat pe Călin Georgescu, ultranaţionalist şi pro-rus, către o victorie şocantă, în parte datorită popularităţii sale subite pe TikTok, notează sursa citată.

Bucureştiul a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie oficială asupra aplicaţiei, în conformitate cu normele blocului comunitar referitoare la reţelele sociale, iar un deputat european de top a cerut marţi ca directorul executiv al TikTok să se prezinte în faţa Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări.

Într-o scrisoare văzută de POLITICO joi dimineaţă, TikTok – deţinut de gigantul tehnologic chinez ByteDance – a respins acuzaţiile că ar fi fost folosit pentru a influenţa alegerile din România.

„Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei operaţiuni de influenţă sub acoperire pe platforma noastră, în ultimele câteva săptămâni, pentru alegerile prezidenţiale în curs de desfăşurare din România, nici dovezi ale unei influenţe străine”, a declarat platforma în scrisoarea adresată autorităţilor române. Aceasta a adăugat că a „eliminat peste 150 de conturi de impostură” legate de Georgescu şi peste 650 de conturi legate de alţi candidaţi.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul UE a primit o solicitare de a deschide „o investigaţie oficială cu privire la rolul TikTok în alegerile din România”, în temeiul legii emblematice a UE privind social media, Digital Services Act. Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să aibă loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat Regnier, joi.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi jucat un rol nepotrivit în victoria lui Georgescu. Purtătorul de cuvânt Paolo Ganino a declarat că „relatările extrem de speculative cu privire la alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare”.

O țară europeană interzice rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani

Camera Reprezentanților din Parlamentul Australiei a adoptat un proiect de lege care interzice accesul pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, o măsură care ar putea transforma Australia într-una dintre primele țări din lume cu o astfel de legislație. Proiectul, promovat de prim-ministrul Anthony Albanese, obligă platformele populare precum X (fost Twitter), TikTok, Facebook și Instagram să implementeze măsuri pentru a preveni accesul tinerilor sub vârsta de 16 ani, scrie voceabasarabiei.md.

Miercuri, proiectul a fost aprobat cu 102 voturi pentru și 13 împotrivă, iar acum va fi discutat și în Senat, unde va trebui să obțină și aprobarea finală. În cazul nerespectării noilor reglementări, companiile de tehnologie riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 31 de milioane de euro. Conform proiectului, platformele vor avea un termen de un an pentru a implementa filtrele necesare pentru a respecta legislația.

Deși inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm de unele cercuri, a stârnit și critici din partea deținătorilor de platforme, care au semnalat „îngrijorări serioase” legate de „consecințele neprevăzute” ale acestei decizii rapide. Alte țări, precum Statele Unite (în statul Florida) și Spania, au adoptat măsuri similare, iar China impune deja restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub 14 ani.