Moldova: Sute de mii de doze de vaccin anti-COVID-19 expirate, iar altele vor fi pierdute până la sfârșitul verii

13/06/2023

News

Peste 495.000 de doze de vaccin anti-Covid-19 au expirat și alte peste 26.000 își vor pierde termenul de valabilitate până la sfârșitul verii din cele aproape 3 milioane de doze recepționate de autorități, în timp ce doar 31,5% din populație s-a vaccinat cu schema completă, scrie moldova.europalibera.org.

Experții spun că pierderile ar fi putut fi evitate, dacă exista, încă la începutul campaniei de vaccinare, o planificare mai bună a resurselor umane și financiare.

În R. Moldova, vaccinarea Covid-19 a început la 2 martie 2021. Atunci autoritățile nu aveau planificate resurse financiare pentru procurarea vaccinului și unica șansă pentru ca moldovenii să se vaccineze erau loturile de vaccin donate de alte țări sau de platformele internaționale. Ulterior, Guvernul a cumpărat mai multe loturi, însă nu a anunțat niciodată costurile, invocând că aceste informații sunt confidențiale.

Potrivit datelor oferite Europei Libere de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), R. Moldova a recepționat de la începutul pandemiei și până acum 2.978.850 de doze de vaccin. Dintre acestea, au fost administrate 2.263.990 de doze, iar 495.155 au expirat deja. O parte au fost distruse, alta se află în depozitul ANSP, în carantină.

„ANSP este în așteptarea expunerii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la ultimele studii și rezultatele acestora, în vederea înțelegerii dacă vaccinurile rămân a fi valabile 18 luni din momentul producerii sau termenul poate fi extins”, se arată în răspunsul instituției la solicitarea Europei Libere.

ANSP are mai multe explicații de ce o bună parte din dozele primite nu au fost utilizate:

Chiar dacă termenul de valabilitate a vaccinului Pfizer a fost extins oficial de OMS, cetățenii evitau aceste loturi;
Cererea pentru vaccinul chinezesc Sinopharm a scăzut pentru că acesta nu a fost înregistrat de Agenția Europeană a Medicamentului și cetățenii care doreau să călătorească în Europa nu-l administrau;
Cu toate că vaccinul este eficient în 85% în prevenirea complicațiilor Covid-19, unii cetățeni au fost descurajați de faptul că, fiind vaccinați, au contactat boala;
Valul 4 și 5 al pandemiei s-a produs în timpul campaniei de vaccinare, când mulți lucrători medicali s-au îmbolnăvit și sistemul s-a concentrat pe diagnosticarea și tratamentul bolnavilor, iar profilaxia a trecut pe planul doi;
Fluxul de refugiați ucraineni a afectat și campania de vaccinare anti-Covid-19, o mare parte din lucrătorii medicali fiind implicați în gestionarea crizei umanitare.

Rata de vaccinare, mult sub așteptări

Experta în sănătate publică, Ala Tocarciuc, explică aceste pierderi prin faptul că vaccinarea a fost efectuată sub nivelul așteptărilor sau al pronosticurilor făcute de autorități.

„La prima etapă, nu am avut vaccin și mulți moldoveni au mers în România. La începutul campaniei de vaccinare, comunicarea pro-vaccinare era insuficientă, iar cea anti-vaccinare era destul de activă. Mulți oameni au trecut prin boală și, respectiv, nu aveau nevoie de vaccin. Un impact important l-a avut și sistemul de logistică. Au jucat un anumit rol și factorii externi, de exemplu, când nu coincideau resursele financiare ale autorităților cu stocurile disponibile în lume”, a declarat Tocarciuc pentru Europa Liberă.

Autoritățile din sănătate își propuneau ca 70% din populație să fie vaccinată anti-Covid-19 până în toamna anului 2021, însă acest obiectiv nu a fost atins nici până astăzi, când doar 31,5% din populație s-a vaccinat cu ambele doze de vaccin.

În acest moment, în stocurile ANSP sunt 69.791 de doze de vaccin, dintre care 26.694 expiră la sfârșitul verii. Vaccinarea Covid-19 a scăzut considerabil, săptămânal fiind imunizate 100-150 de persoane.

Pierderi ale vaccinului au înregistrat și alte țări europene, printre care Elveția, Bulgaria, Italia și Spania.

În luna mai 2023, OMS anunța că pandemia de Covid-19 nu mai este o urgență de sănătate publică, ci problemă de sănătate stabilă. În R. Moldova, virusul a luat viața a 12.118 oameni sau aproximativ populația a cinci sate.

Specialiștii încă studiază urmările bolii asupra sănătății oamenilor. „Pandemia a avut un impact sever asupra sistemului imunitar, sănătății mintale, sistemului cardiovascular și respirator. Asta este ceea ce vedem acum, pe termen scurt. Pe termen lung urmează să vedem ce vor arăta studiile”, susține Ala Tocarciuc.

Ea spune că R. Moldova a avut de învățat mai multe lecții din experiența pandemiei.

„Oamenii pot gestiona orice criză, chiar și pe cele neplanificate, dacă se cumulează inteligența colectivă și eforturile la toate nivelurile. Cel mai important este efortul la nivel local, pentru că este cel mai aproape de omul simplu”, precizează Ala Tocarciuc.

Pentru anii 2023-2027, vaccinarea împotriva Covid-19 este recomandată, dar nu obligatorie. Dacă virusul Sars-Cov-2 se va stabiliza în următorii ani, vaccinul anti-Covid-19 ar putea fi inclus în vaccinul anual împotriva gripei.

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Salariul mediu pornește de la 6.000 de euro pe lună

Se pare că cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Iar aici, salariul mediu pleacă de la 6.118 euro pe lună, scrie fanatik.ro.

Cine e în căutarea unui loc de muncă în străinătate trebuie să știe că ofertele pot fi unele variate. Se poate ajungee la sute de euro într-o singură zi, dar și la mii de euro într-o singură lună, în funcție de domeniul de activitate.

În cea mai bogată țară din Europa, spre exemplu, se caută muncitori constant. Aici există cea mai mică rată a șomajului din Europa.

Este vorba despre Luxemburg, iar în prezent există în jur de 3.000 de anunțuri de angajare aici. Și se pare că salariile sunt mai mult decât atractive. De asemenea, cerințele nu sunt nici ele chiar atât de drastice.

Se pare că cea mai bogată țară din Europa oferă condiții de cazare, dar și oportunități pe măsură. De altfel salariul mediu pe an aici este de 73.418 euro. Iar asta înseamnă 6.118 euro pe lună.

Menționăm faptul că această sumă se oferă persoanelor calificate în unele domenii. De cealaltă parte, muncitorii necalificați pot să încaseze și ei sume generoase. Aici, salariile pornesc de la aproape 3.000 de euro pe lună.

Ce posturi sunt disponibile și în ce domeniu

Ce posturi sunt disponibile? Se caută de la mecanici până la electricieni și montatori de anvelope. Totodată, există locuri de muncă pentru instalatori, zidari, tehnicieni în construcții, dar și ingineri.

Astfel, cine are experiență în domeniu poate să își găsească foarte ușor un loc de muncă bine plătit în Luxemburg. Care sunt condițiile de angajare în cea mai bogată țară din Europa? Se cere deținerea unui certificat adecvat, în funcție de profesie.

Totodată, este bine ca viitorul angajat să aibă minim 10 ani de practică profesională dacă vrea un salariu bun. Și cei care nu au prea multe studii pot însă să se angajeze, dar pe salarii ceva mai mici.

Cât despre limbă, este bine ca angajații să cunoască germană în primul rând. Pe de altă parte, se acceptă și vorbitori de limba engleză de cele mai multe ori, în funcție de domeniul de activitate.

Misiunea APCE vine la Chișinău pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic în preajma alegerilor

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) va efectua, în perioada 16-19 septembrie curent, o vizită la Chișinău. Delegația va evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, scrie evz.ro.

Oficialii vor avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Misiunea va discuta și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, și cu membrii Comisiei Electorale Centrale.

De asemenea, delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice. Aceștia vor avea întrevederi și cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”

Acum 15 ani, soții Pavlov din satul Zăicanii Vechi, raionul Telenești, au cumpărat o vacă pentru a-și putea întreține familia. Atunci când aveau produse lactate în surplus, Elena Pavlov le vindea la piață, unde viitoarea antreprenoare a început să-și facă primii clienți. Lactatele ei au început a fi apreciate și tot mai solicitate, de aceea familia în fiecare an mai cumpăra câteva animale. Astfel, antreprenoarea a ajuns să dețină 50 de capete de bovine bune de lapte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.