„Mona Lisa” va avea propria sală la Luvru. Muzeul intră într-un proces de renovare care va costa o sumă uriașă

Muzeul Luvru, care găzduiește celebrul tablou Mona Lisa de Leonardo da Vinci, a cerut sprijin urgent din partea guvernului francez pentru restaurarea și modernizarea sălilor sale de expoziție, care se află într-o stare avansată de degradare. Această solicitare vine în contextul recentului jaf al tezaurului geto-dacic din Olanda, evidențiind vulnerabilitatea instituțiilor de acest tip, scrie adevărul.ro.

Într-o scrisoare adresată ministrului Culturii, Rachida Dati, dezvăluită de cotidianul Le Parisien și confirmată pentru Reuters de Muzeul Luvru, președinta Laurence des Cars a avertizat că edificiul istoric se află într-o situație critică. Printre problemele semnalate se numără infiltrațiile de apă și fluctuațiile periculoase de temperatură, care pun în pericol conservarea operelor de artă.

Construit la sfârșitul secolului al XII-lea în Paris – Franța, Palatul Luvru a servit timp de secole drept reședință regală, până când Ludovic al XIV-lea, nemulțumit de revoltele din capitală, l-a abandonat în favoarea Versailles-ului. În 1793, palatul a fost transformat în muzeu, găzduind colecția de artă a familiei regale.

Motivul limitării vizitelor la Luvru: „O încercare fizică” din cauza supraaglomerării

În 2024, muzeul a atras 8,7 milioane de vizitatori, toți intrând prin faimoasa piramidă de sticlă, proiectată de arhitectul I.M. Pei. Totuși, această intrare a devenit problematică, deoarece efectul de seră creat de structura din sticlă face ca zona de recepție subterană să devină sufocant de caldă în timpul verii.

„Vizita la Luvru a devenit o încercare fizică”, a recunoscut directorul muzeului, care a semnalat dificultăți de orientare din cauza semnalizării insuficiente, a lipsei spațiilor de odihnă pentru vizitatori și a opțiunilor limitate de alimentație și facilități sanitare.

Deși muzeul a fost conceput pentru a primi 4 milioane de vizitatori anual, în 2018 a înregistrat un record de 10,2 milioane. Pentru a combate supraaglomerarea, Laurence des Cars, numită în funcție în 2021, a impus un plafon de 30.000 de vizitatori pe zi. De aceea, turiștii care doresc să viziteze acest obiectiv turistic de renume trebuie să-și facă programare din timp pentru a se bucura de comorile sale.

Se estimează investiții de 800 de milioane de euro în total

Deși scrisoarea lui Laurence des Cars nu a menționat detalii financiare, canalul de știri francez BFM a estimat costurile lucrărilor de renovare la aproximativ 500 de milioane de euro.

Însă, președintele Franței, Emmanuel Macron, a confirmat marți, 28 ianuarie 2025, într-o conferință susținută chiar în sala care o găzduiește pe Mona Lisa, că suma totală ar putea ajunge la 700 – 800 de milioane de euro, investiții ce se vor desfășura pe parcursul unui deceniu.

Planul de renovare include crearea unui spațiu exclusiv pentru celebra pictură a lui Da Vinci, precum și extinderea facilităților pentru a atrage milioane de vizitatori suplimentari anual.

În cadrul proiectului „Noua Renaștere”, Franța va lansa în următoarele luni un „concurs internațional de arhitectură”, urmând ca până la sfârșitul anului să fie selectați câștigătorii, iar transformarea clădirilor să fie finalizată până în 2031.

Reprezentanții muzeului au menționat și că intenționează să îmbunătățească protecția operelor de artă inestimabile. Ultima renovare a impunătorului muzeu de pe malul Senei a avut loc în 1980.

O nouă intrare în muzeu și bilet separat pentru Mona Lisa

Mona Lisa va fi mutată într-o galerie special amenajată, de sub Cour Carrée, pentru a oferi o experiență de vizionare mai liniștită. Potrivit președintelui Macron, acest nou spațiu va fi accesibil separat de restul muzeului, având un bilet propriu de intrare. În plus, va include o expoziție care să fie pe măsura importanței operei. De asemenea, s-a discutat despre construirea unei noi aripi dedicate Mona Lisei.

În paralel, se preconizează deschiderea unei noi intrări pe partea de est a muzeului, la Colonnade de Perrault, pentru a reduce aglomerația de la intrarea principală, prin Piramidă, și pentru a îmbunătăți fluxul vizitatorilor și accesibilitatea.

Aceste anunțuri au venit în urma unor discuții între Palatul Élysée, Ministerul Culturii și conducerea Luvrului, care căuta soluții pentru îmbunătățirea condițiilor muzeului. O sursă apropiată președinției a confirmat că Emmanuel Macron urmărea această problemă cu atenție de câteva luni.

Trump învinuiește Ucraina pentru războiul declanșat de Rusia

După ce Ucraina a criticat întâlnirea dintre SUA și Rusia, unde s-a discutat soarta sa, președintele american Donald Trump a lansat un val de critici la adresa lui Volodimir Zelenski, pe care l-a calificat drept un negociator slab şi „extrem de incompetent”, scrie digi24.ro.

Tensiunile au continuat să crească în legătură cu primele discuţii directe ale administraţiei sale cu Rusia pe tema încetării războiului pe care Moscova l-a declanşat în urmă cu aproape trei ani, relatează Politico.com. Comentariile lui Trump au venit pe fondul criticilor din partea aliaţilor europeni şi a multor experţi americani în informaţii, potrivit cărora Ucraina şi ţările europene care au investit în apărarea Ucrainei au fost excluse din negocierile ce au început marţi dimineaţă între oficialii americani şi ruşi în Arabia Saudită, scrie News.ro.

Afirmând că runda iniţială de discuţii a decurs „foarte bine”, Trump s-a arătat deranjat de frustrarea lui Zelenski de a fi fost exclus de la masa discuţiilor şi de decizia preşedintelui ucrainean de a nu mai merge la Riad pentru discuţii suplimentare cu delegaţia americană în această săptămână. „Astăzi am auzit, «Oh, ei bine, nu am fost invitaţi»”, a spus Trump când a fost întrebat despre criticile din partea Ucrainei, părând să îşi îndrepte tirul către Zelenski. „Ei bine, aţi fost acolo timp de trei ani. Ar fi trebuit să-i puneţi capăt – trei ani! Nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Nu ar fi trebuit să începeţi niciodată (războiul -n.r). Ar fi trebuit să încheiaţi o înţelegere”, a declarat Donald Trump.

Comentariul – care ignoră faptul că Rusia a fost cea care a invadat Ucraina fără a fi provocată, în urmă cu trei ani – este cel mai dur reproş al lui Trump la adresa părţii ucrainene. Acesta a venit în timp ce Zelenski şi liderii din întreaga Europă se străduiesc să aibă un răspuns la indiciile tot mai numeroase că cel mai important aliat al Kievului din ultimii trei ani pare să fie mai interesat de normalizarea relaţiilor cu Rusia decât de asigurarea supravieţuirii Ucrainei. Trump a confirmat, de asemenea, interesul său pentru forţarea alegerilor în Ucraina ca parte a oricărei soluţii diplomatice la război.

„Avem o situaţie în care nu am avut alegeri în Ucraina, în care avem legea marţială în Ucraina, în care liderul din Ucraina – adică urăsc să o spun, dar a scăzut la 4% rata sa de aprobare – şi ţara a fost făcută praf”, a declarat Trump. În timp ce ratingul de aprobare publică al lui Zelenski a scăzut faţă de primele zile ale războiului, acesta are încă sprijinul unei majorităţi restrânse a ucrainenilor – 52%, potrivit unui sondaj de luna trecută, notează Politico. Trump a negat, de asemenea, că forţarea alegerilor în Ucraina ar fi o prioritate rusă. „Acesta nu este ceva al Rusiei”, a spus Trump.

„Este ceva ce vine din partea mea şi a multor alte ţări”, a susţinut şeful Casei Albe. Preşedintele a mai afirmat că ucrainenii, care luptă pentru supravieţuirea ţării lor, „s-au săturat” de moarte şi distrugere şi sunt dornici să vadă sfârşitul războiului.

„Oamenii vor să vadă că se întâmplă ceva”, a spus Trump. Această declaraţie, notează Politico, este contrazisă de realitatea din Ucraina, unde oficialii aleşi şi o mare parte a populaţiei au fost şocaţi de acţiunile administraţiei Trump, care par indiferente la soarta naţiunii. Printre acestea se numără nu numai discuţiile cu Moscova, ci şi propunerea SUA de a revendica jumătate din drepturile Ucrainei asupra minereurilor rare ca plată pentru ajutorul deja primit şi fără garanţii de securitate viitoare.

Accident de groază în Bolivia: 30 de morți și numeroși răniți, după ce un autocar s-a prăbușit într-o vale

Un accident rutier grav a avut loc în departamentul Potosi, unde un autocar a căzut într-o vale pe un drum de munte. Autoritățile suspectează viteza excesivă drept cauză principală, iar bilanțul indică cel puțin 30 de morți și 15 răniți, unii în stare gravă, potrivit Agerpres. Potrivit declarațiilor colonelului Victor Benavides, din cadrul poliției rutiere, șoferul „a pierdut controlul” vehiculului, ceea ce a dus la prăbușirea acestuia, scrie digi24.ro.

Cei 15 răniți au fost transportați la un spital din apropiere, unii dintre ei aflându-se în stare gravă. Canalul de televiziune Unitel, citând poliția, a confirmat numărul răniților, dar nu a precizat câți pasageri se aflau în total în autocar. Accidentul s-a produs pe un drum periculos, plin de serpentine, care face legătura între orașele Potosi și Oruro. Astfel de tragedii sunt frecvente în Bolivia, unde drumurile din Munții Anzi sunt periculoase, iar accidentele sunt cauzate de viteza excesivă, infrastructura deficitară și defecțiunile mecanice ale vehiculelor.

La sfârșitul lunii ianuarie, un alt accident de autocar, produs tot în departamentul Potosi, a dus la moartea a 19 persoane, după ce vehiculul s-a răsturnat într-o curbă. În iulie, o coliziune între un autocar și un camion, pe o rută turistică foarte circulată, a făcut 22 de morți și peste 16 răniți. Statisticile oficiale arată că, anual, aproximativ 1.400 de persoane își pierd viața în accidente rutiere în Bolivia.

Sute de locuitori din Odesa au rămas fără căldură și curent electric după un atac rusesc cu drone

Un atac masiv cu drone rusești împotriva orașului Odesa în cursul nopții de 19 februarie a rănit cel puțin patru persoane, inclusiv un copil, a raportat guvernatorul Oleg Kiper, potrivit The Kyiv Independent, citat de radiomoldova.md.

Toate victimele au fost spitalizate și sunt în stare de gravitate moderată.

O clinică pentru copii, o grădiniță, clădiri înalte și mașini au fost avariate în atac, potrivit lui Kiper.

Atacul a dus la întreruperi masive de energie electrică în oraș, 14 școli, 13 grădinițe și peste 500 de case rămânând fără electricitate și încălzire, a declarat primarul Ghenadii Trukhanov.

Guvernatorul a declarat că întreruperile de urgență ale alimentării cu energie electrică sunt în vigoare și în alte părți ale regiunii Odesa, deoarece toate serviciile relevante lucrează pentru a rezolva situația.

Odesa, un oraș-port de pe coasta ucraineană a Mării Negre, cu o populație de aproximativ 1 milion de locuitori, a fost o țintă frecventă a atacurilor rusești pe parcursul întregului război.

Tehnologiile care ar putea înlocui telefoanele mobile. Gadgeturile viitorului la care lucrează marii giganți
Articolul anterior
”Ceasul Apocalipsei”, mai aproape ca niciodată. Inteligența Artificială ne grăbește sfârșitul
Articolul următor
Close menu