Motivul pentru care Serena Williams poartă plasturi pe față. De ce afecțiune suferă una dintre cele mai titrate tenismene din lume

01/07/2022

News

Serena Williams a revenit pe terenul de joc după o pauză de mai bine de un an, dar și-a îngrijorat fanii chiar de la prima apariție. Tenismena a intrat pe teren cu plasturi pe față.

Serena Williams a fost scoasă din joc la Wimbledon 2022 de ocupanta locului 115 WTA, de la primul meci.

Câștigătoare a 23 de titluri de Grand Slam, legendara Serena Williams a revenit pe terenul de tenis săptămâna trecută, în proba de dublu a turneului de la Eastbourne. Ea a făcut pereche cu Ons Jabeur, alături de care a ajuns până în semifinale.

Cum era de așteptat, una dintre cele mai titrate tenismene are nevoie de ceva timp până își va intra din nou în ritm. Cu toate acestea, un alt detaliu i-a îngrijorat pe fanii jucătoarei de tenis.

De când a revenit pe teren, Seren Williams s-a afișat la meciuri cu niște plasturi negri pe față. Mulți s-au întrebat care este, de fapt, motivul pentru care ea s-a afișat astfel, iar jurnaliștii americani au aflat totul, transmite Spynews.ro.

Tenismena s-ar confrunta cu o problemă de lungă durată la sinusuri. Astfel, acei plasturi ar avea rolul de a ușura presiunea și durerea cauzate de această afecțiune.

Potrivit infromațiilor descoperite, Serena William suferă de această problemă de sănătate de multă vreme, pentru că și în anul 2007, ea vorbea despre acest lucru.

În 2017, Serena William a dat naștere primului ei copil, dar bucuria momentului i-a fost umbrită de problemele de sănătate. Nașterea fiicei ei, Alexis Olympia Ohanian a dus-o la un pas de moarte pe una dintre cele mai titrate tenismene din lume.

Potrivit declarațiilor ei de la acea vreme, Serena le-ar fi spus medicilor simptome asemănătoare cu cheagurile de sânge, în timpul sarcinii, dar aceștia nu au ascultat-o. Vedeta a povestit într-un eseu publicat în Elle că la un moment dat, s-a trezit și simțea că era pe moarte, iar cei care i-au fost aproape în acele momente au fost părinții și socrii ei.

„Când m-am trezit am simțit că eram pe moarte. Părinții și socrii mei încercau să-mi vorbească, iar eu nu mă puteam gândi decât că: „Mor. O să mor. Dumnezeule! Aveam un cheag de sânge la plămâni. A trebuit să mi se introducă un filtru în vene pentru a-l distruge înainte să-mi ajungă la inimă. Eram epuizată. Deși luptasem pentru heparină, nu mi-a plăcut tratamentul. Voiam doar să fiu cu copilul meu”, povestea pe atunci Serena Williams, potrivit sursei menționate anterior.

O soprană din Moldova a câștigat premiul mare la concursul internațional organizat de Opera Națională a României din Cluj-Napoca

Soprana Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Alexandra Procopovici, a câștigat premiul mare la un concurs prestigios internațional organizat de Opera Națională a României din Cluj-Napoca.

Premiul mare, câștigat de o tânără soprană la un concurs internațional Foto: VERUM SOLITUS Vocal Competition

Alexandra Procopovici este câștigătoarea Marelui premiu pentru voce feminină la cea de-a doua ediție a Competiției Vocale „Verum Solitus”.

„Cea de-a doua ediție a Competiției Vocale „Verum Solitus” a luat sfârșit! Vă mulțumim pentru că ați trăit alături de noi intensitatea emoțiilor unei seri muzicale deosebite, ce va scrie istorie în viața unor tineri artiști lirici talentați!”, se arată în comunicatul transmis de către organizatori.

Câștigătorii care au evoluat pe scena Operei clujene sunt:

– Marele premiu pentru voce feminină: Alexandra Procopovici;

– Marele premiu pentru voce masculină: Sebastian Balaj.

Prin acest Premiu, cei doi câștigători vor semna contracte cu 11 opere, respectiv toate instituțiile lirice reprezentate de jurați.

De asemenea, au fost oferite:

– Premiul publicului: Alexandra Procopovici;

– Premiul Klaudia Taev, oferit de Erki Pehk, director artistic al PromFest: Janetka Hosco;

– Premiul special, oferit de Opera Națională Română Cluj-Napoca: Alina Dragnea și Amelia Stoicescu;

– Premiul special, oferit de Opera Maghiară de Stat Cluj: Robert Bede;

– Premiul special, oferit de Opera Națională București: Samuel Alper Adiguzel;

– Premiul special, oferit de Opera Națională Română Iași: Janetka Hosco și Amelia Stoicescu;

– Premiul special, oferit de Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” București: Ligia Popescu, Antonia Beteag, David Pogana;

– Premiul special, oferit de Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” Chișinău: Janetka Hosco;

– Premiul special, oferit de Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați: Corneliu Hoțanu;

– Premiul special, oferit de Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța: Alina Dragnea;

– Premiul Edgar, oferit de soprana Felicia Filip: Zoltan Molanar.

gallery images

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău Janis Mazeiks, la 10 ani de la liberalizarea regimului de vize: ,,UE este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova”

În ajunul zilei de 28 aprilie, zi în care Republica Moldova marchează 10 ani de la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău Janis Mazeiks a oferit un interviu, în care a vorbit despre însemnătatea deciziei de liberalizare a regimului de vize, dar și despre evoluția parcursului european al Moldovei de la obținerea statutului de țară candidată.

Janis Mazeiks: Decizia de liberalizare a vizelor a fost una foarte bună Janis Mazeiks/Foto: Realitatea.md

Potrivit lui Janis Mazeiks, liberalizarea regimului de vize cu UE a fost o decizie bună pentru cetățenii Republicii Moldova, aceasta fiind unul dintre elementele de construcție a integrării europene, transmite tvrmoldova.md.

„Dacă ne uităm acum 10 ani, hotarele moldovenești au crescut de 30 milioane de ori. Asta înseamnă că 15 milioane de ori cetățenii au trecut acele hotarele. Evident că acesta nu înseamnă că au fost 15 milioane de oameni dar, de asemenea, avem datele privind numărul de persoane care au folosit această oportunitate. (…)”, a declarat ambasadorul UE la Chișinău.

În anii 2013-2014, în unele state din UE, dar și din afara UE, se vorbea despre faptul că, în cazul în care va fi liberalizat regimul de vize, moldovenii vor invada ilegal spațiul comunitar. În acest sens, Janis Mazeiks a spus că este clar că cetățenii R. Moldova nu au invadat UE.

„Dacă au fost mișcări semnificative de persoane, atunci au fost pentru alte motive. De exemplu, mulți cetățenii moldoveni, de asemenea, aveau cetățenie Uniunii Europene. Dar evident că nu are nimic de a face cu regimul liberalizat de vize, deci a fost o expresie foarte pozitivă”, a spus oficialul european.

Tot în cadrul interviului, ambasadorul UE la Chișinău a vorbit despre acordul de asociere și cel de liber schimb, semnat în 2014. Fiind întrebat cum s-a schimbat balanța comercială dintre Moldova și UE și cum sunt apreciate astăzi produsele din Republica Moldova pe piața din UE, Janis Mazeiks a răspuns că valoarea exporturilor moldovenești în UE s-a dublat.

„Este foarte clar că exporturile către UE acum sunt aproximativ de două treimi din exporturile Moldovei. Și noi, de asemenea, putem să vedem dinamica, comparativ cu alți jucători, pentru că UE este cea mai mare parteneră comercială a Republicii Moldova, deja de peste 20 ani. Dar dacă ne uităm la începuturile acestei interacțiuni, oricum poți să vezi că Federația Rusă este un partener destul de mare, s-a obțin jumătate din ce e la acea etapă ca piață importantă. Acum însă putem să vedem, în special după ce s-a semnat acordul de asociare și liber schimb, exporturile către Rusia s-au micșorat foarte tare. Acum sunt undeva undeva în 7%. De fapt, anul trecut a fost 4% către Federația Rusă”, precizează ambasadorul UE la Chișinău.

De asemenea, acesta susține că faptul că Moldova are acces la o piață foarte mare și profitabilă în UE și că această piață este una previzibilă, după părerea lui, a fost un factor important pentru stabilitatea și dezvoltarea business-ului.

„Când vorbim despre structura exporturilor către UE, noi, de asemenea, am reușit să deschidem treptat piața, pentru că Uniunea Europeană, de asemenea, este o piață cu standarde înalte. Noi cerem calitate, dar pentru a ajunge la această calitate, noi de asemenea am oferit sprijin către instituțiile moldovenești și către producătorii moldovenești. (…) Pentru că acum, în ultimii trei ani, UE a deschis posibilitățile pentru producătorii de pui, de lactate și de ouă. Aceasta înseamnă că producătorii moldovenești au oportunități mai bune pentru a exporta către piețele UE și pentru a ridica calitatea. În același timp, evident, noi avem deschiderea piețelor când vine vorba despre alte produse agricole. (…)”, susține ambasadorul UE la Chișinău.

Rusia: Doi jurnaliști ruși, arestați pe motiv că au colaborat cu o fundație fondată de Alexei Navalnîi

Doi jurnaliști ruși au fost arestați sub acuzația de „extremism” și vor rămâne după gratii în așteptarea procesului. Autoritățile ruse îi acuză pe cei doi că au lucrat pentru un grup fondat de Alexei Navalnîi, relatează Hotnews.

Konstantin Gabov și Serghei Karelin au negat ambii acuzațiile. Ei riscă între doi ani și șase ani pentru presupusa „participare la o organizație extremistă”, potrivit legislației ruse care a scos în afara legii organizațiile fondate de fostul lider al opoziției ruse care a decedat într-o pușcărie din Siberia în februarie.

Gabov și Karelin sunt acuzați că au pregătit materiale pentru un canal YouTube condus de Fundația Navalnîi pentru Combaterea Corupției.

Gabov, care a fost reținut la Moscova, este un producător independent care a lucrat pentru mai multe organizații, inclusiv pentru Reuters.

Karelin, care are dublă cetățenie rusă și israeliană, a fost reținut vineri seara în regiunea Murmansk, din nordul Rusiei. În vârstă de 41 de ani, el a lucrat pentru mai multe publicații, inclusiv pentru Associated Press. A fost cameraman pentru publicația germană Deutsche Welle până când Kremlinul a interzis agenției să opereze în Rusia în februarie 2022.

„Associated Press este foarte îngrijorată de detenția videojurnalistului rus Serghei Karelin”, a declarat agenția de presă într-un comunicat. „Căutăm informații suplimentare.”

Cei doi sunt doar ultimii jurnaliști arestați pe fondul unei represiuni demarată de guvernul rus asupra disidenței și a presei independente, care s-a intensificat după invadarea pe scară largă a Ucrainei în urmă cu mai bine de doi ani.

Guvernul rus a adoptat legi care incriminează ceea ce consideră informații false despre armată sau declarații considerate că discreditează armata, interzicând efectiv orice critică la adresa războiului din Ucraina sau discurs care se abate de la narațiunea oficială a Kremlinului.

Vineri, un jurnalist al ediției ruse a revistei Forbes, Serghei Mingazov, a fost reținut sub acuzația de răspândire de informații false despre armata rusă.