Municipiul Iași se va înfrăți cu orașul Călărași din R. Moldova

Victor Ambroci, primarul orașului Călărași din Republica Moldova, a anunțat presa că, în urma unei înțelegeri cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, în viitorul proxim, edilii vor încheia un acord de înfrățire dintre cele două localități românești. Decizia este continuitate a evenimentului de bun augur, din 27 martie, când s-a produs oficial înfrățirea municipiului Iași cu Raionul Călărași, în contextul aniversării Unirii Basarabiei cu România, scrie evz.ro.

„Ne propunem, în continuare, să dezvoltăm relațiile cu România. Iașiul este cel mai aproape de noi și ne-am propus cu primarul municipiului să avem o înfrățire. Avem deja avizul Ministerul Justiției și a Primăriei Iași, precum și o decizie a Consiliului Orășenesc Călărași. Urmează ca la o ședință ordinară a municipiului Iași să semnăm Acordul de Înfrățire”, a declarat Victor Ambroci, primarul orașului Călărași, în presa locală.

Când va avea loc evenimentul încă nu s-a decis, cert este că acesta se va desfășura foarte curând, anunță edilul basarabean. Primăriile Iași și Călărași urmeaza să deruleze proiecte investiționale transfrontaliere economice, culturale, destinate tinerilor, precum și în domeniul sportului, „tot ce putem dezvolta pentru ambele comunități”, a relatat Victor Ambroci.

Călărașiul basarabean, în așteptarea investițiilor și dezvoltării

Călărașii de peste Prut s-au mai înfrățit cu alte două orașe din România: municipiul Călărași și Covasna. În acest an, pe 13 iunie, de hramul localității basarabene, care va fi sărbătorit de Duminica Mare, au fost invitați deja reprezentanți ai orașelor înfrățite.

Cultura, istoria şi religia se întrepătrund. Acest oraș basarabean, înconjurat de codrii seculari, care ascund patru mănăstiri istorice românești (Frumoasa, Hârjauca, Hârbovăț și Răciula), în general, raionul Călărași (fost județ), este o mare atracție turistică, cu cele mai apreciate vinuri în crame, unde ar fi fericit să intre orice împărat, cu pensiuni atractive nu doar pentru cetățenii moldoveni, ci chiar pentru mulți europeni.

Tot acolo, putem întâlni faimoși gospodari, păstrători de tradiții românești, care oferă bucate divine, meșteri populari, cunoscuți deja la Paris și Berlin, lăutari care pot „îngenunchea” pe cei mai pretențioși melomani din metropole europene! Tatiana Popa, directoarea Muzeului „Casa Părintească” din localitatea Palanca, raionul Călărași, este una dintre cele mai cunoscute meșterițe populare din zonă, dar și un ghid de excepție.

„Călărași este un meleag turistic fantastic. Oriunde ai trece, te pomenești într-o atmosferă de basm. Meleagurile călărășene, cu viile și livezile sale ca din vis, cu cele patru mănăstiri – Hârjauca, Frumoasa, Răciula și Hârbovăț – reprezintă marea cruce basarabeană. Pe timpuri, cultura vinului ne deosebea ca pe un popor, care nu doar cultiva vița-de-vie și producea vin, dar și cu mare măsură în consumul acestuia”, susține Tatiana Popa, directoarea Muzeului „Casa Părintească” din localitatea Palanca, raionul Călărași, o destinaţie turistică de excepție pentru oaspeţii din ţară şi din străinătate.

La ce vârstă se căsătoresc, în medie, femeile și bărbații din R. Moldova. În 2023 au fost mai puține nunți

În anul 2023, s-au înregistrat 15,7 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 13,5% comparativ cu anul 2022. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 7,2 căsătorii la 1000 de locuitori în 2022 la 6,4 căsătorii în anul 2023, informează unica.md cu referire la Biroul Național de Statistică.

Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2023, și anume 31,3%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de căsătoriilor încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani – 32% (Figura 2). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 30 ani pentru bărbați și de 27 ani pentru femei.

În cazul divorțurilor, în anul 2023 s-au înregistrat 9,7 mii, numărul acestora fiind în creștere cu 1,1% comparativ cu anul 2022, iar rata divorțialității a constituit 3,9 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,3 ani pentru bărbați și 38,3 ani pentru femei.

Din total divorțuri, în anul 2023, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau 24,2%, după 5-9 ani – 23,7%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,2%), după 15-19 ani (12,4%) și, respectiv, după 20 ani și peste (22,5%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

România trece la salariul minim european

Guvernul analizează proiectul de lege care va reglementa implementarea salariului minim european la nivelul țării noastre. Statele UE sunt obligate să implementeze Directiva  privind salariul minim adecvat începând cu 15 noiembrie.

Salariul minim european va fi stabilit în baza unor indicatori economici, transparenți și previzibili. Astfel, politicienii nu vor mai putea manipula alegătorii, în campania electorală, promițând  venituri mai mari în schimbul voturilor.

Guvernul pregătește legea salariului minim european

Pe masa ședinței de vineri se află un proiect de lege menit să reglementeze salariul minim adecvat, în conformitate cu Directiva UE. Actul normativ elaborat de Guvernul  Ciolacu propune modificarea Codului Muncii  în acord cu legislația uropeană.

Viitorul salariu minim european se va raporta la jumătate din salariul mediu, fiind influențat de inflație și de productivitatea muncii. În România, salariul minim este mai mic decât jumătatea salariului mediu și nu asigură un nivel de trai decent. Directiva europeană, pe care trebuie să o implementeze Guvernul, stabilește ca salariul minim european să fie calculat în funcție de un coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Fiecare țară va avea, de la 15 noiembrie, propriul salariul minim rapotat la indicatorii stabiliți de UE, menit să asigure un trai decent.

În prezent, salariul minim brut din România este de 3.300 lei, iar de la 1 iulie va crește la 3.700 de lei. Astfel, Guvernul asigură ponderea de 50% din valoarea salariului mediu, cerută de oficialii de la Bruxelles.

Modificările propuse de proiectul de lege

Actul normativ propus de Guvernul condus de Marcel Ciolacu propune modificarea articolul 160 din Codul Muncii.

UE a confirmat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova

Cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au confirmat deschiderea, marţi, 25 iunie, a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, a anunţat vineri preşedinţia belgiană a Consiliului UE, notează AFP citat de ziua.md.

Miniştrii de finanţe ai UE, reuniţi la Luxemburg, au adoptat oficial cadrul pentru negocierile de aderare cu aceste două ţări candidate, confirmând un acord de principiu aprobat de ambasadorii lor săptămâna trecută. Acest acord deschide calea pentru începerea oficială a negocierilor marţi, 25 iunie, la Luxemburg, a precizat aceeaşi sursă.Tot astăzi, președintele Maia Sandu a semnat decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul a fost parafat după ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană.În același timp, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, a fost desemnată în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Ce se ascunde în spatele deciziei Monicăi Anghel de a pierde în greutate
Articolul anterior
„Femicid” un nou termen în legislația Republicii Moldova! Autoritățile vor lua măsuri drastice
Articolul următor