Născută chiar de Crăciun! Paula Seling împlinește 44 de ani. De ce arată atât de bine: „Sunt vegană de 11 ani, mănânc plante”

Paula Seling împlinește, pe 25 decembrie, vârsta de 44 de ani. Artista, care în palmares mai multe cântece de iarnă, își serbează ziua de naștere chiar de Crăciun. De curând, artista a lansat un nou colind, intitulat „Cel mai frumos colind”, ce a primit doar aprecieri din partea fanilor. Paula Seling împlinește 44 de ani.

Cum a devenit cunoscută cântăreața

Nu există român care să nu fi auzit de Paula Seling, iar vocea ei inconfundabilă răsună din casele oamenilor, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă. Artista s-a lansat pe piața muzicală din România în anul 1995, pe când avea doar 17 ani. Ea a cucerit publicul cu vocea ei caldă, dar și cu simplitatea și frumusețea ei.

De-a lungul timpului, Paula a compus piese, a realizat emisiuni de radio și a fost în juriul X Factor, în primul sezon al acestei emisiuni de talente. În anul 2010, Paula Seling a reprezentat România, împreună cu Ovi, la concursul internațional Eurovision, unde au ocupat locul trei. A revenit pe scena Eurovision în 2014, însă atunci a reușit să ajungă doar pe poziția 12.

„Îmi amintesc şi acum cât de tare îmi tremurau picioarele” La vârsta de 6 ani a început să studieze pianul, iar la 10 ani a început să cînte în corul școlii. Cariera ei a început la vârsta de 15 ani, când s-a alăturat trupei „Enders”. În anul 1996, artista a urcat pentru prima dată pe scena Cerbul de Aur, când a făcut voce de spate împreună cu Narcisa Suciu, în recitalul susţinut de Mircea Rusu. „Îmi amintesc şi acum cât de tare îmi tremurau picioarele şi cât de greu ţineam microfonul în mână. Debutul meu pe această scenă era să fie “glorios” căci m-am împiedicat de cabluri şi aproape că m-am întins pe scenă. Fără să fie parte din coregrafie”, povestește Paula Seling pe site-ul ei.

Artista a devenit cunoscută cu piesa „Ploaie în luna lui Marte”, compusă de Nicu Alifantis. „Urmatorul lucru pe care mi-l amintesc sunt ochii sclipitori ce mă priveau cu drag din public, brichetele aprinse şi sutele de voci cântând cu mine “plooouuaaaa infernaaaaaal” şi “nooooi ne iubeaaaaam…” e un sentiment incredibil. Reuşisem să fac oamenii fericiţi cu muzica mea”, a afirmat Paula Seling.

Paula Seling a renunțat la carne de 11 ani. De ce a devenit vegană și cum arată meniul ei Paula Seling a renunțat de 11 ani la carne și se declară o vegană convinsă. Artista are un stil de viață sănătos și refuză să consume carne ouă și lactate. Cântăreața are un meniu bogat în fructe și legume, ce îi oferă energia zilnică necesară. „Am un stil de viață sănătos și încerc să păstrez un echilibru în toate. Nu am vreo dietă anume, sunt vegană de 11 ani, mănânc plante. Întotdeauna se poate și mai mult, eu sunt obsedată de sală, fac foarte multă sală, fac doar ce simt că mă face fericită, înot, dansez”, spunea Paula Seling într-un interviu acordat Click, la începutul acestui an.

Artista a dezvăluit și cum arată un meniu de-al ei. „De exemplu, dimineața mănânc salată de chestii verzi, ruccola, am mâncat urzici zilele trecute, pentru că e mama la mine și mi-a făcut urzici, la prânz pot să mănânc năut cu o salată de varză albă și cu puțin orez cu ciuperci, iar seara pot să mănânc, la fel, o salată de crudități, rădăcinoase, morcov, cu semințe”, a spus Paula Seling. Cântăreața și-a deschis și un cont de Youtube unde postează mai multe rețete vegane pe care le prepară cu mult drag.

„A fi vegan nu este nici scump, nici lipsit de gust” „Pe canalul meu de youtube am o serie de rețete vegane, care sunt făcute special pentru cei care vor să mănânce sănătos și gustos, de exemplu, șnițele de pleurotus, omletă vegană făcută din linte sau papară vegană  făcută din soia”, a mai spus vedeta pentru sursa citată anterior. Paula Seling a renunțat la carne după ce a văzut un documentar despre industria și procesarea cărnii. „A fi vegan nu este nici scump, nici lipsit de gust. (…) Noi ne-am hotărât urmărind niște documentare ce arătau adevărata față a industriei cărnurilor de la noi și din străinătate și am constatat felul odios în care lumea tratează animalele în acest caz”, a precizat Paula, citată de spynews.ro.

sursa: www.unica.ro

Un milion de morţi şi răniţi ucraineni şi ruşi în doi ani şi jumătate de război în Ucraina şi consecinţe demografice grave pe termen lung

Un milion de oameni au fost ucişi sau răniţi – ucraineni şi ruşi -, cu consecinţe demografice grave, în cei doi ani şi jumătate ai Războiului din Ucraina, potrivit unei anchete The Wall Street Journal (WSJ), relatează France24, scrie news.ro.

Costul uman al Războiului din Ucraina este o problemă majoră, atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev, însă numărul exact al militarilor ucişi în luptă este un secret bine păstrat.

Însă această anchetă a cotidianului american publicată marţi estimează un bilanţ global de un milion de morţi şi de răniţi de la începutul conflictului, la 24 februarie 2022.

În privinţa armatei ucrainene, ziarul evocă – citând surse ucrainene confidenţiale – un bilanţ stabilit în 2024 de 80.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

În privinţa armatei ruse, WSJ se bazează pe estimări ale serviciilor de spionaj din Occident, cele mai mari evocând 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi, un bilanţ cu mult mai mare, din cauza strategiei ”cărnii de tun” ruseşti.

Însă, dincolo de pierderile umane, WSJ insistă asupra consecinţelor demografice pe termen lung ale Războiului din Ucraina.

Una dintre motivaţiile lui Vladimir Putin în invazia Ucrainei era umflarea numărului locuitorilor Rusiei.

În 2014, anexarea Crimeei i-a permis să adauge 2,4 milioane de cetăţeni, potrivit lui Ivan Krastev, un politolog bulgar specialist în demografie europeană, citat de WSJ.

”Demografia este o prioritate pentru Putin, care vrea să folosească Ucraina şi locuitorii ei pentru a consolida nucleul slav al Rusiei. Însă pentru Ucraina este o dilemă existenţială: câte pierderi poate suferi o ţară fără să-şi compromită viitorul?”, declară el cotidianului american.

În afară de militarii ucişi în luptă, există pierderi civile care rămân necunoscute, şase milioane de ucraineni au fugit din ţară, iar decesele care nu sunt legate în mod direct de război depăşesc mult naşterile.

În primele şase luni din 2024, în Ucraina s-au înregistrat 250 000 de morţi şi doar 87 000 de naşteri.

Rezultatul este că populaţia ucraineană – de 40 de milioane de locuitori la începutul lui 2022, cu tot cu crimeea – este în prezent de 25-27 de milioane de locuitori, potrivit unor estimări guvernamentale în teritoriile aflate în prezent sub controlul Kievului.

Dezastru în Ucraina! Armata rusă a bombardat puternic orașul Sumî, unde au fost puse la pământ un cămin de bătrâni și un orfelinat

Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia (zona Kursk) este bombardat intens de forțele militare ruse, aproape în fiecare zi. Un cămin de bătrâni și un orfelinat au fost puse la pământ doar în ultimele 24 de ore, scrie digi24.ro.

Forţele Rusiei au atacat un centru pentru vârstnici din oraşul Sumî din Ucraina şi au vizat sectorul energetic, într-un nou val de atacuri aeriene desfăşurat joi, provocând moartea a cel puţin unui civil, afirmă oficialii ucraineni, citaţi de Reuters. 

Un organism de monitorizare al ONU afirmă că atacurile asupra reţelei de electricitate au încălcat, probabil, dreptul umanitar, în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie a arătat, într-un raport, că deficitul de electricitate al Ucrainei în lunile critice de iarnă ar putea ajunge la o treime din vârful cererii estimate. 

În timpul unui atac din timpul zilei asupra oraşului Sumî din nord, o bombă rusească ghidată a lovit o clădire cu cinci etaje, afirmă oficiali regionali şi militari. O persoană a murit şi 12 au fost rănite, a arătat Ministerul de Interne pe Telegram. 

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că echipele de salvarea încearcă să vadă dacă au rămas oameni prinşi sub dărâmături. Imaginile de acolo publicate odată cu postarea ministerului arată pacienţi în vârstă în timp ce sunt evacuaţi din clădirea avariată, fiind întinşi pe jos pe covoare şi pături.

În discursul său nocturn, Zelenski a afirmat că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore. Într-un alt bombardament a fost lovit satul Pavlivka, la 3 km distanță de graniță, în regiunea Sumî. Un bloc de locuințe și, un orfelinat și un Centrul de reabilitare pentru copii au fost lovite.

Un total de 18 persoane au fost rănite, 6 copii și 12 adulți.   A fost incălcat dreptul umanitar internațional Misiunea ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina afirmă că atacurile Rusiei au încălcat dreptul umanitar internaţional, punând în pericol servicii esenţiale, ameninţând sănătatea publică, educaţia şi economia, potrivit unui raport. Kievul spune că vizarea sistemului energetic este o crimă de război, iar Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru patru oficiali şi ofiţeri militari ruşi pentru bombardarea infrastructurii energetice civile. 

Moscova susţine că infrastructura energetică este o ţintă militară legitimă şi respinge acuzaţiile ca irelevante. Sumî, o ţintă frecventă Moscova a atacat în mod repetat regiunea Sumî, care se învecinează cu regiunea Kursk din Rusia, locul unei incursiuni majore a ucrainenilor, în timp căreia Kievul afirmă că a cucerit peste o sută de localităţi. 

Miercuri seară, bombardamentele ruse au ucis trei persoane în apropier de Krasnopillia, în regiunea Sumî, afirmă procurorii locali. Joi, alte bombardamente au rănit două persoane şi au avariat o instituţie medicală.

Ursula von der Leyen, din nou la Kiev: „Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase”

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit vineri la Kiev pentru a discuta cu oficialii ucraineni despre sprijinul Uniunii Europene în pregătirea pentru iarnă, consolidarea apărării și progresele în legătură cu împrumuturile G7, scrie adevărul.ro.

Ursula von der Leyen a ajuns pentru a opta oară la Kiev pentru a discuta sprijinul UE pentru Ucraina în pragul iernii, conform Reuters, relatează Agerpres.

A opta mea vizită la Kiev are loc în contextul în care sezonul rece începe în curând, iar Rusia continuă să țintească infrastructura energetică. Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase. Am venit aici pentru a discuta despre sprijinul Europei. De la pregătirea pentru iarnă la apărare, la aderare și la progresele privind împrumuturile G7”, a scris Ursula von der Leyen pe rețeaua de socializare X.

Ursula von der Leyen a anunțat joi că 160 de milioane de euro din veniturile înghețate ale activelor rusești vor fi direcționate pentru a acoperi nevoile umanitare urgente ale Ucrainei în această iarnă.

Rusia a distrus aproximativ 9 gigawați (GW) din capacitatea de producție a infrastructurii energetice ucrainene, o pierdere pe care Ursula von der Leyen a descris-o ca fiind „echivalentul energetic al celor trei state baltice”.

Von der Leyen a adăugat că UE intenționează să restabilească 2,5 GW din capacitatea de generare a energiei electrice a Ucrainei și să crească exporturile pentru a furniza 2 GW de energie electrică Ucrainei.

Von der Leyen urmează să aibă o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de rang înalt.

Doliu în lumea medicală de la noi! S-a stins din viață un medic ilustru și un om cu suflet mare
Articolul anterior
Povestea ultimilor apărători de la Azovstal: ”După o lună de foame, închizi ochii, uiți de familia ta, de tot. Te gândești doar la mâncare”
Articolul următor