Liderii NATO au convenit, în cadrul întâlnirii de joi, să-și consolideze apărarea în est, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Ca urmare, patru noi grupuri de luptă vor fi instalate în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, potrivit declarației adoptate la finalul summitului NATO.
„Ca răspuns la acțiunile Rusiei, am activat planurile de apărare ale NATO, am desfășurat elemente ale Forței de Răspuns NATO și am plasat 40.000 de soldați pe flancul nostru estic, împreună cu mijloace aeriene și navale importante, sub comanda directă a NATO, susținută de dislocarea națională a Aliaților. De asemenea, înființăm patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia”, transmit liderii celor 30 de state membre NATO.
„Azi, liderii NATO au decis resetarea poziției de apărare. Vom avea mai multe trupe și mai multe echipamente în est, pe teren. Pe mare, vom avea submarine și nave de luptă. În Europa sunt 100.000 de trupe care susțin eforturile NATO. Avem 40.000 de trupe sub comanda directă a NATO”, a întărit și Stoltenberg, în conferința de presă de la finalul summitului.
Înființarea celor patru noi grupuri de luptă a fost anunțată de Stoltenberg înainte de debutul summitului de la Bruxelles și salutată de președintele Klaus Iohannis.
„Agresorul este Rusia și noi trebuie să construim o apărare foarte solidă și serioasă pe flancul estic. Grupul de luptă este un început foarte bun, dar este nevoie de o consolidare mai puternică”, a spus Iohannis, care a subliniat totodată că „niciun român nu trebuie să se teamă. Suntem parte din cea mai importantă alianță care a existat vreodată. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu este în pericol, românii sunt în siguranță”. NATO îndeamnă la negocieri de pace La finalul summitului, NATO a îndemnat la negocieri de pace și a cerut Rusiei „să se angajeze în mod constructiv în negocieri credibile cu Ucraina pentru a obține rezultate concrete, începând cu o încetare durabilă a focului și mergând către o retragere completă a trupelor sale de pe teritoriul ucrainean.”
„Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o provocare fundamentală pentru valorile și normele care au adus securitate și prosperitate tuturor de pe continentul european. Alegerea președintelui Putin de a ataca Ucraina este o greșeală strategică, cu consecinţe grave şi pentru Rusia şi poporul rus. Rămânem uniți și hotărâți în hotărârea noastră de a ne opune agresiunii Rusiei, de a ajuta guvernul și poporul Ucrainei și de a apăra securitatea tuturor Aliaților”, transmit liderii NATO, în finalul declarației adoptate la Bruxelles. Liderii NATO laudă poporul Ucrainei, despre care spun că „a inspirat lumea cu rezistența eroică la războiul brutal al Rusiei”.
Declarația continuă și îl îndeamnă pe președintele rus Vladimir Putin să „oprească imediat acest război și să retragă forțele militare din Ucraina”. Ea face apel la Belarus să „oprească complicitatea” la invazia Rusiei. Risc de atacuri chimice NATO va furniza Ucrainei echipamente de protecţie împotriva ameninţărilor chimice, biologice şi nucleare şi îşi va proteja şi forţele desfăşurate pe flancul estic împotriva acestor ameninţări, a anunţat joi secretarul general al Alianţei.
„Suntem preocupaţi parţial pentru că vedem retorica şi vedem că Rusia încearcă să creeze un soi de pretext acuzând Ucraina, SUA şi aliaţii NATO că se pregătesc să folosească arme chimice şi biologice”, a declarat el în faţa jurnaliştilor, adăugând că orice utilizare a unor arme chimice ar avea consecinţe răspândite.
Ce sunt grupurile de luptă
După invadarea Crimeei de către Rusia, statele membre ale NATO au convenit, la summitul de la Varșovia din 2016, să desfășoare patru grupuri de luptă, batalioane multinaționale, în zonele cele mai susceptibile de a fi atacate. Ele au fost plasate în Polonia și în statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – și sunt conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și Statele Unite, potrivit paginii oficiale a Alianței.
Trupele care servesc în grupurile de luptă ale batalioanelor multinaționale se rotesc la fiecare șase luni și se antrenează și operează cu armatele națiunilor gazdă. Posibilitatea înființării unui grup de luptă în România a fost prima dată discutată cu ocazia vizitei secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, pe 11 februarie, înainte de invazia Rusiei.
