Noi măsuri represive împotriva presei: Tiraspolul ar putea aplica amenzi jurnaliștilor care realizează materiale în regiunea transnistreană

02/04/2025

News

Măsuri suplimentare pentru a restricționa activitatea presei în stânga Nistrului. Jurnaliștii străini, care realizează articole de presă în regiunea transnistreană, fără acreditare prealabilă, ar putea fi amendați. Pe 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” în acest sens. Inițiativa prevede modificarea „codului contravențional” pentru introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, scrie evz.ro.

Măsura vizează și reprezentanții presei de pe malul drept al Nistrului. Astfel, aceasta va afecta atât jurnaliștii care nu se subordonează unor instituții media, cât și cei angajați în cadrul unor instituții de presă. Autoritățile de la Chișinău deocamdată nu au comentat inițiativa.

Mărimea amenzilor aplicate de Tiraspol

Potrivit Asociației Obștești Promo LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei (aproape 8 euro) pentru persoanele fizice. Pentru persoanele cu funcții de răspundere ar putea fi stabilite amenzi cuprinse între 300 și 800 de lei (15 – 40 de euro).

Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă a „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine. La fel, se menționează că aceștia ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene.

„Deși regimul de la Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde. În astfel de cazuri este invocat „riscul unor atacuri teroriste”. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului. În asemenea cazuri, persoanele sunt expuse la riscuri majore. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco”, a comunicat Promo-LEX.

Totuși, obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune. Documentul nu garantează nici posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu este cazul jurnalistei Elena Covalenco. În septembrie 2023, fotografei i-a fost interzis accesul în regiune, chiar dacă deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare. Astfel, acesta nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei. De asemenea, noua inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, a subliniat Promo LEX.

Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale. Este vorba de acțiuni îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiune, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi. Este vorba de o sumă de până la 1 600 de lei moldovenești (circa 80 de euro).

Totodată, în asemenea cazuri, persoana riscă să fie plasată în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”. Ulterior, aceasta urmează a fi „expulzată” forțat din regiune.

În acest context, Promo-LEX face un apel public către autoritățile constituționale și misiunile diplomatice. Asociația îndeamnă autoritățile să solicite încetarea tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept și a corespondenților străini. De asemenea, se solicită încetarea măsurilor abuzive împotriva locuitorilor regiunii. În special este vorba de cei care colaborează cu platformele media independente.

La fel, asociația a cerut autorităților să condiționeze acordarea de ajutoare și finanțări, destinate regiunii transnistrene. Astfel, acestea să fie condiționate de respectarea universală a drepturilor omului. În mod special, asigurarea dreptului la liberă circulație pentru jurnaliști. Aceste acțiuni fiind necesare pentru reflectarea obiectivă a realităților din regiune.

Autoritățile nu pot confirma dacă Plahotniuc deține cetățenie mexicană, dar oligarhul fugar ar figura cu încă două identități false, obținute în alte țări

Oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc, ar figura cu încă două identități false, obținute în alte țări. Declarația a fost făcută de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, la o emisiune la un post privat de televiziune. Potrivit acestuia, informația a fost primită săptămâna trecută de la parteneri externi, scrie pulsmedia.md.

„Spre marea surpriză a noastră, unul din state ne-a informat că temeiul verificării a constituit, ca să nu afectăm și alte drepturi ale altor cetățeni, o alertă de imagine a aceluiași cetățean care figurează în furt de identitate într-un alt stat, a două identități. Deci, în țara respectivă este pornită o cauză penală pe furt de identitate și, ca informare, ne-a fost atribuit că, inclusiv, și cetățeanul căutat de noi a furat două identități, deci furt de identitate.”

În același timp, Viorel Cernăuțeanu a declarat că autoritățile nu pot confirma dacă Vladimir Plahotniuc într-adevăr are cetățenie mexicană, deoarece statul mexican nu a venit cu o confirmare oficială în acest sens.

„Nu putem confirma că are cetățenie mexicană. Statul mexican nu a venit cu o confirmare despre aceasta. Noi vorbim de o identitate atribuită statului mexican, cu actele, cu suspiciuni de fals, dar o confirmare că el este cetățean, noi nu avem.”

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova a pierdut puterea. În același an, autoritățile din Chișinău au solicitat urmărirea sa prin Interpol, fiind emis un mandat de arestare pe numele său pentru infracțiuni precum crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani.

Din închisoare la spital: Medicul din Bălți, Serghei Cozub, a ajuns în reanimare după al treilea accident vascular cerebral. Urmează să fie operat

Serghei Cozub, cunoscut chirurg urolog din Bălți, care a fost condamnat în noiembrie 2024 la doi ani de închisoare pentru malpraxis, a fost internat la terapie intensivă. Anunțul a fost făcut de soția sa. Într-o postare pe rețelele de socializare, Dana Cozub povestește că soțul ei avea dreptul de a lucra și muncea în calitate de hamal. Acestuia i s-a făcut rău, dar nu a spus nimănui și a fost internat în stare gravă. Mai mult, potrivit ei, medicul ar fi suferit trei accidente vascular cerebrale, chiar la locul de muncă. Serghei Cozub urmează să fie operat, scrie nordinfo.md.

Sergiu Cozub era șef al secției urologie al Spitalului Clinic Bălți și a fost învinuit de neglijență în acordarea asistenței medicale ceea ce a provocat decesul lui Vitalie Spatari, șeful secției urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți.

Sentința în cazul lui Sergiu Cozub a fost dată în noiembrie 2022, însă instanța de fond a decis suspendarea condiționată pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Pe 6 noiembrie 2024, instanța de apel a emis o decizie definitivă și i-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea dreptului de a ocupa funcții în domeniul medical pe un termen de 3 ani.

Cazul lui Sergiu Cozub a fost făcut public de soția acestuia, care a cerut ajutor atât din partea comunității medicale, cât și din partea societății.

Dana Cozub susține că soțul său este „absolut nevinovat” și că decizia judecătorilor de la Curtea de Apel Bălți reprezintă o nedreptate. De asemenea, apărătorii medicului spun că acesta a acționat conform protocoalelor și că starea pacientului era deja gravă în urma traumatismului inițial.

După condamnarea lui Cozub, Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a cerut oamenilor legii să îi ofere dreptul medicului să prezinte „toate probele și expertizele necesare, inclusiv internaționale. În caz contrar, vom mai înregistra un caz pierdut la CtEDO”.

Cu toate acestea, medicul a rămas în închisoare, iar potrivit soției, joia trecută, 27 martie, acesta a avut un accident vascular cerebral la locul de muncă. Cu toate acestea, nu a solicitat ajutor medical, nu și-a informat familia despre incident și s-a întors seara la închisoare. A doua zi s-a simțit și mai rău, așa că a fost internat de urgență.

Medicii au efectuat o tomografie computerizată a creierului și au diagnosticat trei accidente vasculare cerebrale, În plus, s-a constatat că medicul avea probleme cardiace severe.

De ce nu apare Rusia pe lista țărilor vizate de tarifele lui Donald Trump

Președintele Donald Trump a anunțat, miercuri, planuri de extindere a tarifelor reciproce, spunând că SUA sunt „jefuite” de alte națiuni. Printre cele 180 de țări, inclusiv aliați ai SUA, care sunt acum lovite de tarife de represalii, nu se numără și Rusia, scrie digi24.ro.

După anunțul lui Trump, un oficial de la Casa Albă i-a spus jurnalistei Jasmine Wright de la NOTUS că Rusia „nu se află pe această listă, pentru că sancțiunile din războiul din Ucraina au adus deja comerțul dintre cele două țări la zero”, potrivit Newsweek.

Ucraina sfâșiată de război se va confrunta cu un tarif de represalii de 10%. În plus, pe lista lui Trump se află și mulți alți foști sateliți și republici sovietice.

Belarus, Cuba și Coreea de Nord, alte țări care se confruntă cu sancțiunile SUA, nu au fost nici ele afectate de tarife reciproce.

Totuși, Iranul și Siria, care se confruntă și cu embargouri și sancțiuni grele, au fost lovite miercuri de tarife suplimentare de 10 și, respectiv, 40%. Rusia încearcă să elimine sancțiunile occidentale impuse în urma invaziei sale asupra Ucrainei, care au provocat daune substanțiale economiei sale. Uniunea Europeană a descris propriile sale sancțiuni extinse împotriva Rusiei drept „masive și fără precedent”.

Sancțiunile SUA împotriva Rusiei

Începând din timpul administrației fostului președinte Joe Biden, SUA au impus o gamă largă de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invazia sa din Ucraina, amestecul în alegerile străine, atacurile cibernetice și încălcările drepturilor omului.

Aceste măsuri vizează sectoare cheie ale economiei ruse, inclusiv energia, finanțele, apărarea și tehnologia. Băncile majore din Rusia au fost separate de sistemul financiar global, activele oligarhilor ruși au fost înghețate, iar controalele exporturilor au restricționat accesul la tehnologiile critice. Sancțiunile s-au concentrat și asupra persoanelor apropiate președintelui Vladimir Putin, cu scopul de a face presiuni asupra Kremlinului prin izolarea elitei sale politice și economice.

În coordonare cu aliații din Europa și Asia, SUA au extins aceste sancțiuni din 2022, încercând să slăbească capacitatea Rusiei de a-și finanța eforturile de război, sprijinind în același timp Ucraina prin ajutor militar și financiar. Senatorii Lindsey Graham, un republican din Carolina de Sud, și democratul din Connecticut Richard Blumenthal sunt principalii sponsori ai unui proiect de lege bipartit care ar impune noi sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei și a entităților care susțin agresiunea lui Putin dacă Moscova nu se angajează în discuții de pace sau subminează suveranitatea Ucrainei.

Pe fondul îngrijorărilor că administrația Trump ar oferi Moscovei un avantaj în negocierile de pace, proiectul de lege sponsorizat de 25 de republicani și 25 de democrați semnalează un consens între partide împotriva agresiunii lui Putin. Proiectul de lege include impunerea de tarife de 500% asupra mărfurilor importate din țările care cumpără petrol, gaze, uraniu și alte produse rusești. Duminică, Trump a promis, de asemenea, că va impune „tarife secundare” națiunilor care cumpără petrol din Rusia dacă Moscova nu va accepta o încetare a focului în Ucraina.